ACTUALITATE
OPINIE/ În Sănătate, înainte de orice program de guvenare, trei cuvinte: PACHETUL DE BAZĂ

Mare lucru pe zonă medicamentelor, unde activez de atâția ani, nu ar mai fi de spus, când ai situația deloc surprinzătoare din tabelul de mai jos, care reflectă deficitul balanței comerciale din producția de medicamente, pentru cele mai bine de 30 de țări luate în analiză.
România are al 4-lea cel mai mare deficit de balanța comercială și disproporționat de mare dacă ne raportăm la populația rezidență
Este efectul anilor în care producătorii locali de medicamente erau primiți la discuții la Finanțe și Sănătate la capătul unei lungi cozi formate din camere de comerț, ambasade, producători internaționali, lobby-iști, consultanți, etc, etc. – asta evident pentru că aceștia se pricepeau la medicamente mult mai bine decât amărâții de directori de fabrici din țara.
Ani în care Ungaria, Slovenia, Ungaria și Polonia au investit strategic în tehnologizare și internaționalizare, astfel încât la ei lucrurile stau altfel. Dar destul cu văicăreală, oricum nimeni nu va luă în serios sugestiile că industria chimică și cea farmaceutică să devină imediat domenii economice de interes strategic.
Mai important pentru următorii 4 ani în sănătate, dacă decidem să rămânem pe sistemul socialist de finanțare bazat pe contribuții, cel inventat de Bismarck (nu cred că mulți știu de ce a introdus de fapt Bismarck genul acesta de finanțare a sănătății), este să ne hotărâm ce cuprinde PACHETUL DE BAZĂ .
Adică ce putem noi, că țara, pe bune-pe bune, să asigurăm că minima “cutie de servicii” pentru toți asigurații
Altfel spus, în loc să mințim frumos că avem tot felul de servicii gratuite decontate pentru toată lumea când toată lumea s-a convins că nu este așa, mai bine să spunem onest că uite, astea sunt serviciile de non-urgență pe care le putem deconta, mai mult nu se poate, restul vine din propriul buzunar, din asigurări private, din diaspora, etc.
Pachetul de bază poate fi explicat simplu
Un calcul pur matematic arată că la 6% din PIB, țintă guvernanților pentru sănătate, cei 60 miliarde lei pe an, câți rezultă la PIB-ul din 2020, ajung cam la 3000 lei de român.
Dacă luăm sumă asta că pachet de bază, trebuie stabilit în cele din urmă ce servicii intră în 3000 de lei, în funcție de cele mai importante nevoi ale societății și de argumente epidemiologice.
Numai după ce definim aceste servicii se poate începe căutarea altor instrumente de asigurări complementare de sănătate
Deci, pornind de la exemplul de mai sus, ce partid politic va avea curajul să se uite în ochii românilor și să le spună “uite, asta este ce pot să-ți decontez eu de 3000 lei / an, restul trebuie pus din altă parte”?
Dragoș Damian
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Adrian Axinia: Europarlamentarii AUR și ECR au votat pentru prelungirea perioadei de implementare a PNRR cu 18 luni

Adrian Axinia, liderul europarlamentarilor AUR, parte a Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a salutat aprobarea de către Parlamentul European a Raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, care ar permite astfel prelungirea termenelor pentru anumite proiecte finanțate prin PNRR.
Axinia atrage însă atenția că Puterea politică de la București este total ruptă de realitățile de la Bruxelles și Strasbourg, România fiind în situația de a-i fi înghețate atât fondurile structurale din cauza deficitului bugetar excesiv, cât și PNRR-ul din cauza nerespectării calendarului de reforme.
“Aprobarea de către Parlamentul European a respectivului Raport este un lucru bun, pentru că, măcar în felul acesta, avem șansa teoretică de a absorbi mare parte din banii prevăzuți pentru PNRR. Reamintesc că, în Comisia pentru transport și turism (TRAN), eu propusesem chiar o perioadă de grație de doi ani pentru marile proiecte de infrastructură: autostrăzi, căi ferate, poduri.
S-ar putea însă să ne trezim în situația absolut penibilă în care, într-un final apoteotic, Comisia Europeană să prelungească perioada de implementare și noi să nu putem să absorbim efectiv banii pentru că nu am redus deficitul bugetar și nu sunt promovate reformele care au venit la pachet cu PNRR-ul.
Este halucinant faptul că președintele Nicușor Dan nu are nici până acum, la o lună de la alegeri și la 45 de zile de la demisia lui Ciolacu, o soluție guvernamentală care să poarte un dialog cu Bruxelles-ul pentru a evita acest scenariu catastrofal”, a declarat Axinia.
Festivism PSD-PNL
De altfel, europarlamentarul ECR taie din festivismul cu care PSD și PNL au împachetat votul de la Strasbourg. Adrian Axinia a explicat că mai sunt multe proceduri de parcurs: întâi, Comisia Europeană trebuie să inițieze o propunere legislativă în acest sens, apoi, sunt necesare noi voturi în Parlamentul European și în Consiliul UE. Având în vedere că e nevoie de unanimitate în acest ultim for și există precedentul blocajului aderării la Schengen, nu e deloc evident că această procedură va fi dusă la bun sfârșit.
“Realitatea este că, dincolo de triumfalismul unor europarlamentari PPE și PES care vor neapărat să se împăuneze, suntem departe de o soluție finală. România este una dintre puținele țări aflate în mare întârziere cu PNRR-ul și, implicit, s-ar putea să se trezească niște țări care s-au poziționat constant împotriva noastră, spre exemplu Austria, să blocheze această prelungire a implementării.
Oricum, această procedură declanșată acum este una de durată și vom afla deznodământul cu puțin timp înainte de dead-line-ul privind implementarea PNRR. Evident că asta nu împiedică Guvernul de la București de a face lucrurile necesare astfel încât chiar să folosim timpul pe care am putea să-l câștigăm printr-o astfel de prelungire.
Având în vedere track record-ul PSD, PNL, USR și UDMR, eu cred că ar trebui să ne temperăm mult așteptările. La fel ca în cazul alegerii lui Nicușor Dan, le recomand românilor să nu-și facă iluzii, pentru că vor avea mari deziluzii”, a concluzionat Adrian Axinia, șeful delegației AUR din Grupul ECR al Parlamentului European.

Femeia de 50 de ani, grav rănită în accidentul care a avut loc joi, pe DN16, la ieșirea din Apahida spre Corpadea, a murit la spital, anunță IPJ Cluj.
În același accident, un bărbat, care se afla la volanul mașinii, a murit pe loc.
Femeia rănită în accidentul de la Apahida a murit la spital
În urma accidentului rutier petrecut astăzi, pe DN16, între localitățile Corpadea și Apahida, Serviciul Rutier a fost informat de către unitatea medicală că, din nefericire, femeia în vârstă de 50 de ani, aflată în calitate de pasager în autovehicul, a decedat, au transmis reprezentanții IPJ Cluj.
Femeia a fost găsită de echipajele medicale inconștientă și cu o leziune gravă la un membru inferior.
Potrivit polițiștilor, un bărbat de 54 de ani, din localitatea Gădălin, aflat la volanul unui autoturism care circula în direcția Cluj-Napoca, ar fi pierdut controlul mașinii într-o curbă la stânga, din motive care urmează a fi clarificate în urma cercetărilor.
Autoturismul s-a răsturnat în afara părții carosabile, iar cei doi ocupanți au fost proiectați în afara vehiculului.
Decesul șoferului, în vârstă de 54 de ani, a fost declarat la locul accidentului.
EVENIMENT
FRF trage un semnal de alarmă în legătură cu jucătorii români. Echipa din Cluj care respectă regula

Minutele de joc acordate fotbaliștilor români în Superliga României sunt în continuă scădere, arată o analiză publicată de Federația Română de Fotbal (FRF).
Universitatea Cluj se află printre puținele echipe care respectă această regulă.
FRF trage un semnal de alarmă în legătură cu jucătorii români
În sezonul 2024-2025, jucătorii cu cetățenie română au bifat doar 50,8% din totalul minutelor disputate în campionat, o scădere semnificativă față de sezonul 2019-2020, când procentajul era de 62,2%, arată analiza FRF.
România ocupă astfel locul 14 din 19 ligi europene analizate, fiind devansată de campionate precum cele din Slovenia, Danemarca, Ungaria sau Slovacia.
Universitatea Cluj, printre puținele echipe care respectă regula
Pe fondul acestui trend îngrijorător, doar câteva cluburi se remarcă pozitiv. Printre ele se numără și Universitatea Cluj, care, alături de Petrolul, Hermannstadt, FCSB și Farul Constanța, a respectat în toate partidele regula 5+6, ce prevede folosirea a cel puțin cinci jucători eligibili pentru echipa națională în primul unsprezece și minimum șase pe foaia de joc.
Mai mult, Farul a depășit chiar aceste cerințe, utilizând minimum șapte jucători români în fiecare meci. La polul opus, Oțelul Galați nu a respectat regula în niciun meci din sezonul trecut, iar Poli Iași, Dinamo și UTA Arad au încălcat-o în cel puțin 30 de partide.
Evoluția în timp a minutelor jucate de români în Superligă:
- 2019/2020: 62,2%
- 2020/2021: 60,7%
- 2021/2022: 61,3%
- 2022/2023: 57,7%
- 2023/2024: 53,0%
- 2024/2025: 50,8%
„Regula 5+6 are un rol esențial în dezvoltarea fotbalului românesc pe termen lung. În lipsa aplicării riguroase, există riscul ca jucătorii români să fie marginalizați în favoarea străinilor, ceea ce afectează calitatea și competitivitatea fotbalului românesc la nivel internațional”, subliniază FRF în analiza publicată.

Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit, în urmă cu puțin timp, la un accident rutier produs pe strada Septimiu Albini, în municipiu.
În coliziune au fost implicate o motocicletă și un autoturism.
Motociclist rănit într-un accident
Motociclistul, un bărbat de aproximativ 25 de ani, a suferit, potrivit primei evaluări medicale, o contuzie toracică și o excoriație la un membru superior.
Acesta a primit îngrijiri medicale la fața locului, apoi a fost transportat la spital de către echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă. Pentru gestionarea situației, la intervenție au participat și două autospeciale cu modul de descarcerare.
Ieri, un alt motociclist a fost grav rănit, intr-un alt accident la Cluj-Napoca. În evenimentul rutier de ieri au fost implicate două motociclete.
Foto: Arhivă