Impresiile VOLUNTARILOR Electric Castle despre FESTIVAL: „Muncești ca și cum ai PLĂTI acel bilet”. Merită sau nu

Ediția a opta a festivalului Electric Castle (EC) a luat sfârșit, iar mulți continuă să schimbe impresii, printre care și voluntarii care, dincolo de distracție, au avut de gestionat o serie de responsabilități mai puțin cunoscute. Patru membri ai echipei EC au împărtășit cu Cluj24 câteva dintre impresiile lor despre festival, amintind că voluntariatul nu este doar despre acces liber la eveniment, ci și despre muncă.

„Ajungi la festival într-un fel sau altul, dar și muncești ca și cum ai plăti acel bilet. Dacă turele tale nu sunt chiar așa de noapte, ai șanse să prinzi concertele mai mari de pe main stage”, spune Ioana din Hunedoara.

Este studentă la Cluj și a ales să devină voluntar deoarece nu avea venitul necesar să achiziționeze biletul propriu-zis, dar a vrut și experiența din spatele unui festival mare. La fel ca ea sunt Diana și Onur, veniți din Sibiu, respectiv din Bacău, la Cluj pentru studii superioare, fiind voluntari EC din aceleași motive.

Paula din Deva e de 4 ani la Cluj și a ales să fie voluntară în cadrul festivalului pentru că mereu a fost genul de persoană implicată în astfel de activități, fie ele asociații de caritate, asociații studențești sau alte asemenea, având experiență în domeniu, întrucât a lucrat la Untold și Snowfest în trecut.

Program și organizare. Cum funcționează totul

Cei patru voluntari au precizat că programul de lucru reprezintă 6 ore pe zi, excepție făcând minorii care lucrează până la ora 22, cel târziu. În funcție de departament, unii voluntari aveau și ture de noapte.

„Seara este nebunie, nu știi încotro să te împarți, așa că pentru cei din tura de noapte lucrurile sunt destul de complicate”, afirmă Paula.

Ioana punctează că uneori se ajungea la 12 ore de muncă.

„Câteodată făceai 12 ore, dar nu încontinuu; ca de exemplu, o tură de la 2 noaptea la 8 dimineața și după aceea, una de la 2 amiaza până la 8 seara. Eram în camping, și ca să nu fie probleme cu organizarea, ne prezentam cu 15 minute înainte să dăm check-in și trebuia să purtăm vesta albastră pe tură”, notează ea.

Din punct de vedere al organigramei, existau voluntarii, coordonatorii de ture, apoi coordonatorii de departament și coordonatorul voluntarilor.

„Cel mai direct dialog îl aveam cu coordonatorul de ture, care ne făcea check-in la început și check-out la sfârșitul turei”, spune Ioana.

Onur punctează că totul a fost informal, de aceeași părere fiind și Diana.

„Există o ierarhie însă eu n-am simțit-o. Coordonatoarea departamentului meu, Emma Cârnu, a lucrat mai mult decât noi toți, mereu când mergeam la cortul voluntarilor ea era acolo. Nu cred că s-a bucurat nici pe departe de festival precum un voluntar obișnuit”, spune ea.

„Erau câțiva coordonatori principali pentru fiecare departament și fugeau ca niște furnici de colo până colo să ne îndrume. Din punctul meu de vedere, au făcut o treabă bună. Desigur că au fost și oameni nemulțumiți, dar nu poți să le faci pe plac tuturor”, adaugă Paula.

Ca la orice alt job, a existat și training, despre care tinerii au spus ca a constat mai mult într-un tur al festivalului, deoarece se întinde pe o arie mai mare.

„Sunt diverse locații precum Dance Garden sau Hideout de care trebuia să știm în caz ca eram trimiși acolo pe patrulă sau cu alte treburi. Zilele oficiale ale festivalului erau 13-17 iulie, dar noi am fost din 11 iulie la Bonțida până pe 18, când s-au făcut decazările și s-a demontat cât am putut”, explică Ioana.

Avantajele și dezavantajele voluntariatului, prin ochii voluntarilor: „La camping e un mini orășel, un fel de enclavă a Bonțidei”

Plusurile și minusurile variază în funcție de departamentul din care face parte voluntarul.

„Mi s-a părut super ok, cel puțin în cadrul departamentului Back up din care am facut parte. În rest, colegii de la acces VIP și parking au avut de înghițit înjurături și de suportat oameni nervoși”, indică Diana.

În opinia ei, principalele avantaje sunt: accesul în festival, întâlnirea cu oameni „cool”, campingul și transportul gratuit, locul de gathering cu voluntarii. Dintre dezavantaje amintește că: „nu poți face schimb de ture, iar dacă ai ghinion, pici pe tura artistului tău preferat și îl asculți din depărtare”.

„Un plus e fluxul mare de oameni pe care ajungi să îi cunoști, fiecare vine cu povestea lui. La camping, cel puțin, era un mini orășel, un fel de enclavă a Bonțidei, ca să zic așa. De asemenea, asiști la ce se întâmplă în spatele scenei, coordonatorii au fost minunați și au făcut tot posibilul să ne fie bine, cel puțin cei cu care am interacționat eu.

Cât despre dezavantaje, aș minți să zic că nu au fost, statul la cort a fost o provocare, deși eu urc pe munte și știu cum stă treaba, doar că atunci când ai tură până la 9 dimineața și soarele e pe cer, slabe șanse să mai poți să te odihnești, și uite așa orele nedormite s-au acumulat, și oboseala la pachet cu ele. Pentru frig am fost pregatită, dar căldura din timpul zilei face cortul o adevărată saună.

Alt dezavantaj, trebuie să fii sigur pentru ce vii la festival, dacă ai impresia că o să te poți duce la toate concertele preferate și să lucrezi în același timp, s-ar putea să fii dezamăgit, pentru că timpul nu îți permite asta, așa că tu știi ce-i mai bine pentru tine”, descrie Paula.

Pe lângă accesul la festival, apa și sandvișurile la discreție, transportul și campingul gratuit, asupra cărora toți cei 4 voluntari au căzut de acord că reprezintă beneficii notabile, Ioana a identificat câteva minusuri.

„Dacă nu ești obișnuit cu campingul, baia o împarți cu alți oameni, campingul voluntarilor era un pic departe, dar tot auzeai muzica din festival. Până la cortul meu se auzea când făceau cei de la Gorillaz repetiții.

Totodată, un dezavantaj ar fi felul în care se comportă unii participanți cu tine. Încerci să fii înțelegător, mulți vin după un drum stresant până la festival, trafic infernal, dar dacă ești o persoană mai sensibilă ca mine, până și o insultă sau două dor”, precizează studenta.

„Îți faci prieteni noi, ai intrare gratis în festival și cei mai primești la final, produsele care nu s-au consumat. Pe de altă parte, munca uneori devine multă și obositoare și poți rata concertele tale favorite”, susține Onur.

Impresii la final de festival: „Recomand voluntariatul mai ales minorilor, pentru că au program scurt”

Cu toate acestea, el a rezistat volumului de muncă.

„Mă așteptam să fiu muncit, dar nu a fost chiar așa de rău, ci mai degrabă o experiență pe care aș repeta-o. Recomand oricui, mai ales studenților care nu își permit să achiziționeze biletul”, adaugă el.

Ioana, în schimb, după ce s-a terminat festivalul, se simțea epuizată, mai mult mental decât fizic.

„Am avut niște experiențe mai nasoale cu participanții, unde eram tratată cu un pic de batjocură. La început știam că va fi extenuant, dar nu sunt o persoană foarte sociabilă și odată ce m-am trezit că trebuie să interacționez cu oameni noi, oameni stresați sau care nu au mult respect, a trebuit să ies din propria mea bulă”, împărtășește fata.

Diana și Paula recomandă experiența mai departe, în special celor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, pentru că ei au un program mai scurt.

„Recomand, desigur, mai ales pentru minori și cei tineri, s-a văzut pe ei că erau atât de fericiți să facă parte din acest proiect, se simțeau liberi și, cel mai important, simțeau că părerea lor contează și că prin tot ce fac își pun amprenta asupra acestui festival”, conchide Paula.

Așadar, ca la orice alt loc de muncă, nici la voluntariat nu e totul roz, poate deveni obositor fizic și psihic, membrii fiind nevoiți să iasă din zona de confort, însă pentru tinerii care vor experiența din spatele unui festival mare la care să aibă și acces liber, – pe lângă transport, apă, sandvișuri și camping – voluntariatul e o alegere bună, întrucât le deschide noi uși, îi pune în contact cu oameni din diverse părți ale țării și le oferă șansa de a vedea artistul preferat live.

Sursa foto: Gabriel Neacșu