Iașiul ia Clujul drept model la politica de parcări. Suntem cu 7 ani în urma lor

Deși pentru clujeni pare incredibil, iată că municipiul capitală a Transilvaniei este luat drept model de către Iași, tocmai la politica de parcări. ”Iașul este cu 7 ani în urma Clujului la parcări” – spun cei de la Iașul nostru, care au cerut sfatul unui expert clujean în mobilitate urbană.

Ieșenii văd un lucru bun taxarea agresivă a locurilor de parcare din Centru, de exemplu.

De fapt lipsa parcărilor este în top 3 motive de nemulțumire la nivelul cetățenilor din Iași, acolo existând zone cu doar 11 locuri disponibile pentru 300 de apartamente.

Primarul Emil Boc este luat drept exemplu pentru că a luat măsuri nepopulare în domeniul mobilității urbane, însă ar fi rezolvat o bună parte din provocări.

Dar nici la Cluj situația parcărilor nu este roz.

În anul 2020 inventarul locurilor de parcare amenajate al municipiului Cluj-Napoca cuprindea 47.293 de locuri de parcare publice din care 42.123 erau localizate în cartierele rezidențiale și 5.170 în zona centrală (plata la oră). Acest stoc este suplimentat de o serie de parcări private de mare capacitate accesibile publicului larg, de regulă amplasate în vecinătatea marilor centre comerciale. Actuala rețea de parcări de mare capacitate deservește bine zona centrală, dar nu reușește să acopere cererea de parcare în centrele secundare cum ar fi Piața Mărăști sau în cartierele de locuințe colective.

Abia în ultimii 5-7 ani administrația publică locală a început să investească treptat în construirea de parcări multietajate pe locul ocupat de garaje. Mizând în mare măsură pe veniturile generate din parcarea la stradă, administrația publică locală a construit 7 parkinguri rezidențiale cu un total de 2.261 locuri de parcare.

Cererea pentru parcări este în continuare foarte mare, peste 5000 de persoane se află pe listele de așteptare pentru un loc de parcare. O parte din aceștia parchează în prezent neregulamentar pe trotuar sau în lungul străzii blocând de regulă banda întâi sau parchează în parkingurile rezidențiale, dar plătind tariful de vizitator (tarifare orară).

Adițional, există încă un număr mare de persoane care nu și-au înregistrat domiciliul în Cluj-Napoca deci nu pot beneficia de un loc de parcare rezidențial.

Dezvoltarea centrelor secundare și diversificarea funcțiunilor în zonele rezidențiale este un proces care avansează încă destul de lent.