În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Prezent, luni, în ședința Consiliului Local Cluj-Napoca de după anunțul oficial al anulării celei de-a doua licitații pentru centura ocolitoare a municipiului, deputatul Viorel Băltărețu a acuzat administrația locală de secretomanie și lipsă de reacție.

“Primăria se face vinovată de lipsă de transparență și un management ineficient al proiectului. Pe de o parte, anunțul oficial al anulării licitației a ajuns azi doar la câteva ziare clujene, fără nicio explicație despre motivele anulării.

Apoi, i-au trebuit Primăriei mai mult de 5 luni să analizeze unica ofertă prezentă în licitație, pentru a decide anularea ei, fără să prezinte și motivele”.

6 ofertanți la centura Bihariei

Candidat la Primăria Cluj-Napoca, deputatul clujean a arătat că centura Bihariei a atras la licitație 6 ofertanți, iar inelul metropolitan al Oradei, 9 ofertanți.

El a argumentat că documentația proastă pregătită de echipa din primărie e cauza principală a lipsei interesului constructorilor pentru centura Clujului.

“În studiul de fezabilitate era inclusă toată centura, de la Căpuș la Apahida – 1.4 miliarde de euro.

Nu ați reușit să gasiți o soluție de finanțare. V-am propus mai multe variante, pentru cei 400 milioane de euro care lipseau, ca să scoatem toată centura la licitație o singură dată.

Ați tăiat proiectul cu regula de trei simplă și l-ați împărțit în bucățele, ne-am trezit la sfârșit că nu vin constructorii. Nu sunteți în stare să puneți prețurile și condițiile corecte”, a arătat Băltărețu.

Timp pierdut

“Am pierdut foarte mult timp, eu nu mai am încredere că puteți duce acest proiect la finalizare”, a concluzionat deputatul.

El a adresat primarului o nouă invitație de a participa la dezbaterile ce au loc în această perioadă între candidații la primărie, la care, în mod tradițional, Emil Boc nu ia parte.

Ziua Veteranilor de Război a fost celebrată astăzi, în cadrul ceremoniei publice militar-religioase organizată de către Divizia 4 Infanterie „Gemina” în cooperare cu filiala Cluj a Asociației Veteranilor de Război, având sprijinul Instituției Prefectului – Județul Cluj și al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

În cadrul evenimentului desfășurat cu participarea subprefectului județului Cluj, domnul Florentin Burz, a Înaltpreasfinției Sale Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, a domnului viceprimar Dan Tarcea, alături de oficialități civile și Militare, domnul subprefect a dat citire mesajului primului-ministru al României, domnul Marcel Ciolacu:

Mesajul premierului Marcel Ciolacu de Ziua veteranilor de război – 29 aprilie 2024

„România onorează astăzi veteranii de război care au scris drumul spre independență și libertate al țării noastre. Avem un loc pe care să-l numim acasă grație celor care, prin sacrificiu, au apărat tot ce ne aparține și tot ce iubim.

Veteranilor aflați la vârstă venerabilă, pe care avem privilegiul să îi avem între noi, le doresc sănătate și viață lungă, în mijlocul unor familii și comunități care să le poarte recunoștință.

Ziua de 29 aprilie statul român o dedică tuturor veteranilor care, din 1877, au luptat pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a României.

FOTO. Ziua VETERANILOR de război, celebrată la Cluj-Napoca. MESAJUL premierului

Datoria morală pe care o avem este să păstrăm vie memoria acestor luptători cu dragoste de patrie.

Felicit Ministerul Apărării Naționale pentru că a fost mereu vârf de lance în tot ceea ce ține de cinstirea și exprimarea recunoștinței pentru veterani, felicit Asociația Națională a Veteranilor de Război pentru implicarea deosebită și îi felicit pe toți cei care au pus umărul pentru veterani, inclusiv prefecturile și cetățenii care vor participa astăzi la manifestări, cu gândul la cei cărora le închinăm această zi.

Memorie eternă veteranilor pe care îi onorăm, multă sănătate puținilor veterani supraviețuitori ai celui de-al Doilea Război Mondial”, se arată în mesajul premierului.

Donatori adulți

Condiții dificile

Românii își plănuiesc să cheltuiască, în medie, între 400 și 1.000 de lei pentru masa de Paște anul acesta, potrivit unui studiu citat de Agerpres. O treime dintre români se așteptă la prețuri cu 30% mai mari decât anul trecut.

Aproape jumătate (49%) dintre participaţii la un studiu derulat de EY intenţionează că cheltuiască pentru masa de Paşte sume cuprinse între 400 de lei şi 1.000 de lei. 77% au spus că nu au economisit pentru a realiza achiziţiile de Paşte.

La întrebarea privind aşteptarea unor posibile reduceri, doar puţin peste jumătate au răspuns pozitiv (51%).

Cât vor cheltui românii pentru masa de Paşte?

În ceea ce priveşte sursa de achiziţii preferată, majoritatea optează pentru cumpărături într-o combinaţie de magazine online şi fizic (41%). Aproape o treime din total au bifat varianta „în principal online” (29%).

Respondenţii studiului au indicat, în proporţie de 77%, şi faptul că nu au economisit pentru a realiza achiziţiile de Paşte.

Cheltuielile pentru masa de Paşte vor fi superioare celor pentru cadouri. Aproape jumătate dintre respondenţi au spus că vor cheltui de la 400 până la 1.000 de lei (49%).

25% dintre respondenți spun că vor cheltui între 1.000 şi 1.500 lei şi peste acest prag.

La polul opus, 27% dintre respondenți spun că vor cheltui sume mai mici de 400 lei.

O treime dintre români se așteptă la prețuri cu 30% mai mari decât anul trecut

La întrebarea „Cum apreciaţi valoarea cumpărăturilor de Paşte de anul acesta, faţă de anul anterior, în contextul inflaţiei actuale?”, o treime dintre respondenţi au apreciat că aceasta va fi mai mare cu 30%.

În ceea ce priveşte impactul financiar al contextului actual (criză geopolitică, economică, creşterea inflaţiei) asupra situaţiei personale, cei mai mulţi respondenţi nu au indicat o scădere a veniturilor, pierderi financiare sau adăugarea altor locuri de muncă prin care să suplimenteze veniturile.