În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Accident în parcarea unui supermarket de pe Calea Someșeni. Un autoturism a intrat într-un stâlp, iar șoferul a solicitat asistență medicală.

Pompierii Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin luni la un accident petrecut în parcarea unui supermarket de pe Calea Someșeni, după ce un autoturism a intrat într-un stâlp.

Accident în parcarea unui magazin de pe Calea Someșeni

Șoferul mașinii acuză dureri la nivelul membrelor inferioare și nu poate ieși singur din mașină. Deși acesta nu este încarcerat, salvatorii  intervin pentru a evita agravarea posibilelor leziuni.

„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente într-o parcare situată pe Calea Someșeni, unde un autoturism a intrat într-un stâlp. În interior se află un bărbat, care nu poate ieși singur afară, acuzând dureri la nivelul membrelor inferioare. Acesta nu este încarcerat și va fi extras în siguranță de către salvatori, pentru a nu agrava posibilele leziuni. La misiune iau parte două autospeciale și o ambulanță SMURD de terapie intensivă mobilă”, a transmis ISU Cluj.

Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN) se confruntă cu provocări majore în gestionarea fluxului masiv de pacienți, veniți din toate colțurile țării.

Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN) se confruntă cu un număr tot mai mare de pacienți, mai ales după perioada pandemiei, arată managerul instituției, lector dr. Cătălin Vlad. Pacienții vin din toată țara, ceea ce pune o presiune semnificativă pe personalul medical și infrastructură.

„Imediat după pandemie, pacienții au început să ne vină din nou în număr foarte mare, fiindcă tratăm bolnavi din toată țara, iar explicații ar fi destul de multe.

În primul rând, nu există suficiente centre specializate, exceptând institutele de cancer cunoscute. Apoi, pacienții nu sunt urmăriți cum ar trebui și au tendința de a reveni la spitalele în care au fost tratați.

Evident că aceste situații pun presiune pe institut, cu urmări nedorite – epuizarea personalului medical și uzura accelerată a aparaturii”, a explicat dr. Vlad.

Presiune suplimentară pe personal și infrastructură

Această situație are implicații serioase asupra funcționării institutului și, chiar și în condiții dificile, institutul se străduiește să mențină continuitatea diagnosticării și tratamentului pentru pacienți.

„Chiar în perioada următoare avem investiții pe care trebuie să le finalizăm, de exemplu la CT și mamografie, iar acestea pot să ducă la întârzieri în tratamente.

Totuși, chiar și în condițiile unui aflux foarte mare de pacienți, nu putem să-i amânăm prea mult cu diagnosticul și tratamentul, pentru că acestea înseamnă zile de supraviețuire.

Pe de altă parte, trebuie să găsim soluții astfel încât compartimentele în care facem îmbunătățiri să fie înlocuite cu succes de altele. De exemplu, la mamografie a trebuit să mutăm temporar lucrul în unitatea mobilă de care dispunem.

Deocamdată am reușit să ne gospodărim bine cu necesarul de medicamente, fără discontinuități”, a mai arătat lector dr. Cătălin Vlad.

„Ar fi nevoie de construirea unui nou centru de cancer la Cluj”

În ceea ce privește infrastructura, dr. Vlad a menționat că IOCN funcționează într-o clădire veche, care necesită constant reparații.

„Problema este că funcționăm într-o clădire veche, unde tot cârpim de la o zi la alta. Depunem inclusiv proiecte care să acopere tot ce înseamnă infrastructură și dotare cu aparatură medicală. Până în momentul de față am reușit, dar cu siguranță că, la ritmul tot mai accelerat de creștere a numărului de bolnavi, va fi nevoie de modificări substanțiale în ceea ce privește infrastructura, poate chiar construirea unui nou centru de cancer la Cluj”, a mai arătat managerul institutului.

De ce vin la Cluj pacienți din toată țara?

Empatia și calitatea actului medical sunt printre motivele pentru care pacienții aleg IOCN, susține dr. Vlad.

„Din perspectiva medicului, nu a managerului, pot spune că pacienții pe care i-am tratat au amintit mereu empatia și umanitatea medicilor de la IOCN. Noi n-am refuzat pe nimeni, niciodată, și cred că pacienții au apreciat acest lucru”, arată acesta.

„Existența a 6-7 centre la nivel național ne-ar degreva activitatea”

Totuși, soluția pentru a degreva activitatea institutului ar fi crearea mai multor centre oncologice specializate în țară.

„Sigur, însă, că existența a 6-7 centre dedicate acestei patologii la nivel național ne-ar degreva activitatea și am putea să ne ocupăm mai mult de fiecare pacient.

Gândiți-vă că avem colegi în Institut care consultă zilnic 40-50 de pacienți, motiv pentru care lucrurile ar putea scăpa de sub control și să apară erori în actul medical”, a avertizat managerul.

Cei mai bine pregătiți medici se prezintă la concursuri

În ciuda provocărilor, dr. Vlad a subliniat că IOCN se mândrește cu personalul medical extrem de bine pregătit.

„De reținut că toți medicii noștri sunt foarte bine pregătiți și tratează extrem de responsabil și empatic pacienții care li se adresează. Când scoatem posturi la concurs, se prezintă cei mai bine pregătiți medici, ceea ce se dovedește ulterior în calitatea ridicată a actului medical pe care ei îl oferă. Mai mult, am fost primul centru de cancer care a scos posturi la rezidențiat și am luat, practic, cei mai buni tineri, promițători în oncologie medicală, în radioterapie, rezidenți eminenți, care și-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului”, a concluzionat managerul IOCN.

Pe 14 octombrie, credincioșii ortodocși sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, un simbol al curățeniei, rugăciunii și faptelor bune, cunoscută popular ca „Sfânta Vineri de Toamnă”. În această zi se ţine post, nu se munceşte şi în tradiția românească este ziua în care se prezice starea vremii.

Cunoscută drept „Luminătoarea Moldovei”, Sfânta Parascheva aduce credincioșilor speranța biruinței asupra ispitelor și necazurilor, prin iubirea umilă și puternică a Domnului Hristos. Viața sa din secolul al XI-lea continuă să inspire și astăzi, îndemnând la unitate și iubire creștină.

Sfânta Parascheva 2024: Ce SUPERSTIȚII sunt și ce nu ai voie sa faci în 14 octombrie

Numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă „Vineri”, iar unii cercetători consideră că „Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.

Şi în mitologia românească, „Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână  şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate.

Tradiția spune că, în noaptea de 13 spre 14 octombrie, cerurile se deschid, iar rugăciunile sincere sunt ascultate. Sfânta Parascheva, în genunchi înaintea lui Dumnezeu, cere împlinirea dorințelor celor care se roagă din inimă.

Noaptea de 13 octombrie

La miezul nopții, aprinde o candelă și trei lumânări din biserică, stând în genunchi cu fața spre răsărit. E bine să ai o icoană a Sfintei Parascheva sau a Maicii Domnului. După ce ai alungat toate gândurile negative, rostește rugăciunea de trei ori, cerând îndrumare divină.

În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri.

Tradiții

În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.

În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.

Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.

Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.

Superstiții

În ziua de 14 octombrie, când este sărbătorită Sfânta Parascheva, se mai spune că nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce.

În cinstea Sfintei Vineri, femeile nu torceau, nu spălau rufe și nu făceau pâine vinerea, pentru a nu fi orbite și lăsate vaduve.

Mai erau interzise spălatul pe cap, împrumutatul din casă și petrecerile.

Cum au ajuns în România moaștele Sfintei Parascheva

Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns în țara noastră în anul 1641, după ce au fost prezente în mai multe locuri. Au fost așezate pe 13 iunie 1641 în biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, din Iasi.

În anul 1884, când biserica mănăstirii intră într-un proces de consolidare, sfintele moaște ajung în paraclisul mănăstirii, iar peste câțiva ani în Catedrala mitropolitană din Iași.

În martie 1944, sunt duse la Mănăstirea Ciorogârla de lângă București, din cauza ofensivei sovietice în Moldova.

Pe 27 octombrie 1944, moaștele au fost așezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov în catedrala din București și readuse în Catedrala mitropolitană din Iași, pe 26 noiembrie 1944.

Moaştele Sfintei Cuvioasa Parascheva nu sunt intacte în racla la care milioane de credincioși s-au închinat și se închină de-a lungul anilor la Catedrala Mitropolitana din Iasi.

Din trupul Sfintei s-au luat de la început tălpile, care au rămas la Patriarhia Ecumenica din Constantinopol și care se afla în prezent la Biserica „Sfintii Împărati Constantin si Elena”, din Istanbul.

Dupa cum a confirmat si Mitropolia Moldovei si a Bucovinei, Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iași din anul 1641 si încă de la început au fost sigilate de domnitorul Vasile Lupu si de Mitropolitul Varlaam, nefiind deschise niciodată de atunci.

Blestemul înstrăinării moaștelor

Tot atunci s-a pus și un blestem prin care sunt afurisiti (blestemati) cei care ar îndrazni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaste. „Aceasta interdictie ramane neschimbată”, a precizat Mitropolia Moldovei.

De la sosirea lor, Moaștele au fost protejate de blestem, iar călugării Catedralei spun ca acestea se află într-un giulgiu în care au fost înfășurate de când au fost aduse, scrie crestinortodox.ro.

Acest giulgiu este dintr-o pânză de in, ros de trecerea anilor, și care are înscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat sa fie cel care va împrăstia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Sursa: CreștinOrtodox.ro

În ultima vreme, fenomenele meteo violente sunt tot mai des în atenția lumii întregi. România a fost, în general, scutită de așa ceva dar clima tot mai caldă schimbă lucrurile. Sunt șanse tot mai mari să se formeze mai des furtuni în zone din țară unde acestea apăreau mai rar. 

Între 1940 și 2023, numărul orelor cu condiții pentru furtuni însoțite de descărcări electrice a crescut pe întreg teritoriul României.

În viitorul apropiat se vor înmulți și la noi FURTUNILE violente. Care sunt ZONELE vizate

Pagubele sunt tot mai mari și numărul de victime a crescut față de acum câteva decenii și fiindcă mult mai multă lume locuiește în orașe și sunt zone cu densitate extrem de mare a populației. Când o furtună severă lovește un oraș populat, ea lasă în urmă imagini de dezastru.

Instabilitate, umiditatea și energia, adică ingredientele unei asemenea furtuni violente, devin din ce în ce mai abundente, într-o lume care se încălzește tot mai mult. În ultimii ani s-au făcut tot mai multe studii de atribuire și legătura dintre fenomenele extreme și clima tot mai caldă poate fi clar stabilită cu ajutorul modelelor matematice, a supercomputerelor și a datelor tot mai precise și mai numeroase din teren.

În România nu avem uragane, tornadele apar cel mult de câteva ori pe an, dar încălzirea globală aduce modificări în modul în care se produc furtunile violente.

„Vor fi cantități mari de precipitații și grindină”

Se schimbă câte ceva în modul în care se vor forma furtunile cu grindină de mari dimensiuni. În special sudul țării era expus la acest tip de furtuni. Însă, în viitor, ele vor apărea mai des și în nord și în nord-est (Maramureș, Moldova). Va exista, așadar o deplasare către nord a zonelor unde se vor forma furtuni, dar asta nu înseamnă că locurile „tradiționale” unde se formează cele mai multe furtuni vor fi scutite de astfel de fenomene.

„Unele scenarii indică mai puține furtuni pe viitor, însă condițiile devin mai  serioase, va fi mai multă instabilitate și, deși numărul de furtuni va fi per total mai mic în anumite regiuni, atunci când se vor forma vor fi cantități mari de precipitații și grindină. Este de așteptat să crească și frecvența, dar și intensitatea medie a acestor fenomene extreme”, explică pentru HotNews.ro, Bogdan Antonescu, fizician care studiază fenomenele meteo extreme.

Instabilitatea atmosferică va fi mai mare și se vor crea mai des condiții pentru dezvoltarea unor furtuni. Datele recente, spune Bogdan Antonescu, indică faptul că devin din ce în ce mai frecvente condițiile de mediu ce duc la formarea unei furtuni.

Pentru România, previziunile climatice indică o creștere semnificativă a condițiilor pentru grindină de mari dimensiuni (peste 2 cm) și foarte mari dimensiuni (peste 5 cm diametru) pentru întreg teritoriul, dar în particular pentru nord-estul țării.

În plus, cercetătorii anticipează că furtunile cu vânt intens vor fi observate mai des și în sudul României.

Grav este și faptul că precipitațiile intense pot duce la inundații rapide (flash floods), afectând drumurile și proprietățile și punând în pericol viețile oamenilor.