Gheorghe Frățilă, șeful Salvamont Salvaspeo Cluj: Salvarea de pe munte nu e o meserie, e pasiunea unor oameni foarte dedicați

Serviciul public județean Salvamont Salvaspeo Cluj numără astăzi aproape 100 de oameni. Grosul, cum spune directorul Gheorghe Frățilă, îl reprezintă volunatarii și aspiranții. Dar înainte ca acest serviciu să existe a fost o idee a unor pasionați de munte, de cățărări, de speologie sau scufundări.

Acum, salvatorii montani clujeni au ajuns să aibă peste 200 de intervenții pe an, din care aproape jumătate sunt pe timpul verii.

Gheorghe Frățilă, șeful Salvamont Salvaspeo Cluj: Salvarea de pe munte nu e o meserie, e pasiunea unor oameni foarte dedicați

Salvamont Salvaspeo Cluj este un serviciu public subordonat Consiliului Județean Cluj, care asigură funcționarea din punct de vedere financiar, și este coordonat operativ de către Departamentul pentru Situații Cluj, explică Gheorghe Frățilă. Structura cuprinde echipa salvamont, echipa salvaspeo și cea de scafandri.

Acest serviciu modern a început la Cluj cu o echipă de entuziaști voluntari, care și-au zis „trebuie sa facem treaba asta”. Gheorghe Frățilă a fost în echipa Salvaspeo când acest serviciu nu exista nici măcar ca idee la Consiliul Județean. Dar după ce a apărut legilația, a apărut și serviciul public, care s-a dezvoltat în timp.

„Acum, partea de salvatori montani și cea administrativă este asigurată de angajați, voluntari și aspiranți. Pe partea de salvaspeo și scufundări, grosul activitității este asigurat de voluntari. Noi stăm foarte bine la capitolul voluntari, deși aceștia au nevoie de dublă, chiar triplă pregătire.

Acum sunt 78 de posturi prevăzute în organigramă, dintre care 50 sunt cele de vountari, care sunt strict persoane cu pregătire de salvare. Apoi avem și aspitanți, care nu sunt încă salvatori, dar se pregătesc în cadrul echipei”, spune directorul Serviciul public județean Salvamont Salvaspeo Cluj, Gheorghe Frățilă.

Serviciul Salvamon Vlădeasa e externalizat

Totuși, pentru că nu era suficient personal, una dintre formații este externalizată către ONG-ul Salvamont Vlădeasa, care asigură intervenția și toată activitatea pe raza comunelor Mărgău, Săcuieu și Poieni și ajută iarna, pe perioada funcționării pârtiilor de schi de la Beliș.

„La Salvamont Vlădeasa sunt 8 angajați și cam 10 voluntari. Cu toții, ne apropiem de 100 de oameni, ceea ce nu este rău. Resursa umană este foarte importantă, în special pe partea de scafandri. Acolo poți să ai echipamentele de pe lume, dacă nu ai oameni dedicați… Nu ai cum să-i plătești, nimeni nu cred că ar merge pe bani să se schufunde sub ghiață să caute oameni înecați”, explică Gheorghe Frățilă.

Pregătirea continuă e esențială

Cei care activează în Serviciul Salvamont Salvaspeo Cluj au un program de pregătire internă foarte complex, pe fiecare domeniu de activitate.

„Noi periodic trebuie să ne reacredităm. Din trei în trei ani participăm la o minișcoală. Acolo ești evaluat și dacă primești reatestarea, încă trei ani mai poți să practici meseria. De aceea, pregătirea este esențială”, susține șeful Salvamont Salvaspeo Cluj.

Pe lângă asta serviciul pregătește și aspiranți. Dar ca să devii aspitant trebuie să îndeplinești anumite condiții.

„Cine vrea să vină ca aspirant la acest serviciu trebuie să aibă un nivel mediu de schi și de cățărat la salvamont, un nivel minim de școala de tehnică de speologie alpină 1 pentru salvaspeo, sau advanced diver pentru scafandri. Nu primim de la zero pe nimeni”, spune Gheorghe Frățilă.

Un singur snowmobil la patru pârtii de schi

Dotările, spune Gheorghe Frățilă sunt bune, dar este loc ca acest serviciu să se dezvolte. Astfel, s-ar impune înființarea unui punct de prim ajutor, dacă nu chiar o bază în zona Tarnița, unde există niște trasee care sunt foarte vizitate și care nu sunt „la îndemâna” salvatorilor.

„Stăm prost la capitolul snowmobile pentru că din cele 4 pârtii din județ, niciuna nu are evacuarea la bază, cum au marea majoritatea. În mod normal, te duci cu mașina la baza pârtiei, iei transportul pe cablu și urci. La noi, cu mașina ajungi sau la mijloc, sau în partea de sus a pârtiei, deci practic accidentatul trebuie urcat, iar noi avem un singur snowmobil la 4 pârtii, care sunt în zone diferite”, spune Gheorghe Frățilă.

Echipament din banii proprii

În urmă cu doar câteva zile, Serviciul Salvamont Salvaspeo Cluj a primit o autospecială de intervenție pe teren accidentat de la DSU. Aceasta, spune șeful Salvamont Salvaspeo Cluj, va spori viteza și capacitarea de a interveni în zone unde accesul este dificil și, ce este și mai important, mai sus decât puteau ajunge până acum.

Autospeciala este dotată medical pentru prim ajutor și are o remorcă pentru transportul câinilor de căutare-salvare. Chiar dacă seviciul clujean este sprijinit cu un câine de căutare-salvare de către un ONG, Gheorghe Frățilă spune remorca va fi folostă pentru transportul echipamentului scafandrilor sau al dronelor.

În ceea ce privește echipamentul salvatorilor, aici lucrurile stau diferit.

În principal la cei de la salvaspeo, dar și la scafandri, echipamentul individual este asigurat din resurse proprii ale voluntarilor. Au ajuns să aibă echipament cu care se pot duce la 100 de metri adâncime și cu care fac și pregătirea. Asta nu e o meserie, ci pasiunea unor oameni foarte dedicați. Un astfel de echipament ajunge să coste cât autospeciala primită acum”, a precizat Gheorghe Frățilă.

Cea mai complicată intervenție a salvatorilor clujeni

Anul trecut, Serviciul Salvamont Salvaspeo Cluj a avut 250 de intervenții. La fel ca în alți ani, majoritatea au fost pe părtiile de schi, dar sunt aproape la fel de multe intervenții și vara, iar, de regulă, cele din sezonul cald sunt mai complicate, spune Gheorghe Frățilă.

„Anual, salvatorii montani clujeni au și 4, 5 intervenții de recuperare a persoanelor care și-au pierdut viața, iar pentru șeful Salvamont Salvaspeo Cluj, un astfel de caz a fost și cel mai periculos și complex.

Este vorba de reacuperarea unui cadavru din Salina Turda, o persoană care s-a sinucis într-una dintre sălile care nu sunt amenajate pentru turiști.

„A trebuit să fie scos corpul neînsuflețit al unei persoane dintr-o sală în care cei de la salină ne-au spus că nu putem intra pentru că sunt acumulări de gaze, deși acest lucru nu se știa exact. Erau multe elemente care nu sunt gestionabile prin proceduri standard. Deci nu știam dacă sunt sau nu gaze și nu aveam echipament specific ca să intervenim în acasta situație – cei de la salvări miniere sunt dotați cu aparate de respirat cu circuit închis și cu senzori speciali de măsurare.

Apoi stânca, fiind sare, nu există sisteme omologate ca să ne fixăm. Nu știam exact zona de aterizare, dacă e în apă, ce adâncime are apa respectivă, dacă trebuie barcă sau nu. Erau prea multe necunoscute în ecuație. Au venit salvatori minieri, care, însă, nu știau să coboare pe coardă. Sala are 90 de metri înălțime și am intrat printr-o <<fereastră>> la 60 de metri, într-un clopot care se deschidea, practic erai în aer la 20 de metri de cel mai apropiat perete. Aterizarea s-a făcut în baltă, dar nu era foarte adâncă, cam până la brâu”, povestește Gheorghe Frățilă.

Intervenția a durat trei zile, dar trupul neînsuflețit a fost adus la suprafață, și asta printr-o colaborare cu toți cei implicați.

Sfaturi pentru cei care merg pe munte

Gheorghe Frățilă spune că salvatorii montani au de a face cu două tipuri de cazuistică: oameni care pornesc în drumeții nepregătiți și cei care duc totul la extrem.

„În primul caz este vorba de oamenii care merg total nepregatiți, fără să se informeze despre starea vremii, despre lungimea traseului, ce echipament au nevoie. E important să își stabilești un program pentru pregătirea fizică specifică perioadei din an.

O altă categorie este cea a oamenilor care sunt bine pregătiți, dar care merg spre extrem. Aceștia se bazează prea mult pe echipament și prea puțin pe nivelul lor de cunoștințe și cad în extrema cealaltă, adică duc lucrurile prea departe și nu le mai pot gestiona”, spune Gheorghe Frățilă.

De aceea, spune șeful Salvamont Salvaspeo Cluj este important ca cei care pleacă pe munte să își facă un plan pe care să îl respecte. Apoi, aceștia trebuie să aibă în vedere ce pot să facă, cu cine merg pe munte și ce pot ceilalți.

Foto: Serviciul Județean Salvamont Salvaspeo Cluj