Clujeni de 5 stele
GEMENII care au purtat CLUJUL şi TRANSILVANIA în LUME. OMORÂŢI de comunişti. 70 de ani de la moartea lui Ion I. Lapedatu
Înaintaşii noştri aveau “prostul” obicei să-şi cinstească valorile încă din timpul vieţii lor. Noi, acum, nici la cifre rotunde după moarte. Cine mai ştie acum de fraţii gemeni Ion I. Lapedatu şi Alexandru I. Lapedatu? Şi au fost personalităţi de primă mână ale ţării. Contemporanii lor au ştiut asta şi i-au preţuit ca atare. O mica dovadă este volumul omagial din imagine (1936, arhiva Cluj24), în care sunt prezentaţi cei doi fraţi, în aproape 1.000 de pagini, într-o carte în etui, la împlinirea vârstei de 60 de ani. Îi amintim noi, acum, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la moartea lui Ion.
Profesor la Cluj, apropiat de Goga
Ion I. Lapedatu (14 septembrie 1876, 24 martie 1951), economist și om politic, ministru de finanțe şi guvernator al BNR. Membru de onoare al Academiei Române.
Economistul şi omul politic Ion I. Lapedatu s-a născut la 14 septembrie 1876, la Cernatu-Săcelelor, jud. Braşov. A fost fratele geamăn al lui Alexandru I. Lapedatu, istoric, politician şi preşedinte al Academiei Române. A urmat cursurile Liceului „Andrei Şaguna” şi ale Şcolii Comerciale Superioare din Braşov, perioadă în care a desfăşurat o intensă activitate publicistică, colaborând la „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful Român” şi „Tribuna”.
În anii studenţiei a fost unul din iniţiatorii revistei „Luceafărul”, alături de Octavian Goga, şi a făcut parte din Societatea Studenţilor Români „Petru Maior” (al cărei preşedinte a devenit în 1901). După terminarea studiilor universitare a fost numit al doilea secretar al Asociaţiunii Transilvane pentru Limba Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) şi a fost numit director al băncii „Ardeleana” din Orăştie, apoi director al Băncii de Asigurare din Sibiu. A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 şi la alcătuirea Consiliului Dirigent al Transilvaniei, încredinţându-i-se funcţia de secretar al Resortului Financiar.
În calitate de specialist în probleme economico-financiare, a fost delegat al guvernului român la Conferinţa Financiară Internaţională de la Bruxelles, membru al delegaţiei române de lichidare a datoriilor postbelice de la Budapesta, delegat în Comisia reparaţiilor de la Paris. A fost profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj (din 1922), deputat, ministru de Finanţe (1926-1927), apoi administrator şi guvernator al Băncii Naţionale a României (1944-1945).
În paralel, a desfăşurat o neobosită activitate de cercetare, concretizată în cărţi, studii şi articole, între care: „Teoria matematică a asigurărilor vieţii” (1900), „Adam Smith. Sistemul său de economie politică” (1903), „Studii de contabilitate” (1904), „Chestiuni de finanţe publice. Moştenirea austro-ungară. Unificarea monetară” (1923), „Problema datoriei publice şi reforma monetară” (1924), „Banca Naţională a României. Reforma din 1925” (1925) etc. Strălucit orator, ţinea discursuri fascinante.
Izolat de comunişti
După 1950, regimul comunist l-a eliminat din viaţa publică. Izolat şi rămas fără mijloace de existenţă, a murit la 24 martie 1951, în Braşov.
Printre distincţiile primate se numără “Coroana României” în grad de Comandor, 1921; Marea Cruce / Cordonul Coroanei României, 1927; Marea Cruce a Ordinului Leului Alb, acordată de Guvernul Cehoslovaciei, 1936.
Fratele Alexandru
Alexandru I. Lapedatu (14 septembrie 1876, 30 august 1950), ministrul cultelor și artelor în șase guverne și ministru de stat al României în patru guverne, președinte al Senatului, preşedinte al Academiei Române.
A început colegiul la Braşov, dar a revenit la Iași unde a obținut diploma de bacalaureat la Colegiul Central din Iași. A studiat la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Bucureşti, absolvind în 1904 și obținând licența în geografie și istorie în 1910 cu calificativul „magna cum laude”. Alexandru I. Lapedatu și-a finanțat studiile dând meditații și exersând diferite funcții între care corector de noapte și apoi autor al unei coloane la ziarul „România Jună” (1899) sau profesor de limba română la Colegiul Francez și la Colegiul Lolliot.
Delegatul Prefecturii Cluj
În 1904 a fost desemnat ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, devenind membru pe 12 august 1919 și președinte al secțiunii pentru Transilvania. A fost ales Președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice pe 15 octombrie 1941, exersând această funcție până la dizolvarea Comisiunii de către regimul communist în 1948. Printre altele, a fost delegatul permanent al prefecturii judeţului Cluj în Comitetul Societăţii Muzeului Ardelean (Erdélyi Muzeum Egyesület).
A înfiinţat Institutul de Istorie clujean
În 1919 când Consiliul Dirigent a înființat la Cluj prima Universitate românească din Ardeal, el a fost numit pe 23 august 1919 profesor de istoria veche a românilor, fiind confirmat prin decret regal pe 28 ianuarie 1920. A fost ales decan (1921-1922) și vice-decan (1922-1923) al Facultății de Litere și Filozofie și a fost co-fondator, împreună cu colegul său Ioan Lupaș, al Institutului Național de Istorie din Cluj, azi Institutul de Istorie „Gheorghe Barițiu” al Academiei Române. El a fost co-directorul insitutului (1920-1938), apoi directorul său onorific (1943-1945).
A fost şi director general al Arhivelor Statului Român (30 martie 1923-24 martie 1924).
Alexandru I. Lapedatu a fost numit membru al delegației române la Conferinţa de Pace de la Paris. Pe 31 martie 1922, el a fost numit consilier în delegația română la Conferința Economică și Financiară de la Genova (10 aprilie – 19 mai 1922) la care reprezentanți din 34 de națiuni au discutat restaurarea Europei după Primul război mondial.
În 1950, regimul comunist a anulat pensia lui Alexandru I. Lapedatu, lăsându-l fără nici un venit. El a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 în grupul „demnitarilor”. A murit pe 30 august 1950 în închisoarea din Sighetu Marmatiei și a fost îngropat în groapa comună fără semn pe mormânt.
A primit foarte multe distincţii în ţară şi în străinătate.
Printre altele, Medalia jubiliară Carol I, Ordinul Steaua României, Grad: Comandor; Ordinul Coroana României, Grad: Marea Cruce; Ordinul „Meritul cultural pentru litere și opere literare”, Grad: Ofițer; Semnul onorific “Vulturul României”, Grad: Comandor; Ordinul Ferdinand I, Grad: Ofițer; Ordinul și Medalia „Meritul cultural”, Grad: Comandor.
Dar şi Crucea Meritului Sfântului mormânt cu colan, Ierusalim; Ordinul „Polonia Restituta”, Clasa: Mare Cruce; Medalia Ordinului Național al Legiunii de onoare, Grad: Comandor, Paris; Ordinul Coroana Italiei, Grad: Mare Cruce, Cancelaria Ordinelor; Ordinul St. Grigorie cel Mare, Grad: Mare Cruce (civil), Decret Pontifical al lui Pius XI / 10 sep. 1929; Ordinul Leul Alb, Grad: Mare Cruce, Decret al Președintelui Cehoslovaciei, 1937; Ordinul Coroana Yugoslaviei, Grad: Mare Cruce.
(MaAv)
*carte şi imagini din arhiva Cluj24
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
Eparhia de Cluj-Gherla, mesaj la moartea Papei Francisc: Rămâne o figură luminoasă, un păstor al iubirii și al unității
Reprezentanții Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla au transmis un mesaj la la aflarea veștii că Suveranul Pontif, capului Bisericii Catolice, a murit.
Papa Francisc s-a stins din viață luni, în a doua zi de Paști, la vârsta de 88 de ani.
Eparhia de Cluj-Gherla, mesaj la moartea Papei Francisc
“Cuprinși de întristare, dar luminați de lumina Învierii Domnului nostru Isus Cristos, am aflat de trecerea la Casa Tatălui Ceresc a Sfântului Părinte Papa Francisc.
Pentru noi, credincioșii greco-catolici, el rămâne o figură luminoasă, un păstor al iubirii și al unității, cel care a pășit cu smerenie pe pământul Blajului și a ridicat la cinstea altarelor pe cei șapte episcopi martiri ai Bisericii noastre.
Memoria vizitei sale, a cuvintelor rostite și a gesturilor de apropiere față de suferințele și jertfa Bisericii Greco-Catolice din România, vor rămâne pentru totdeauna vii în inimile noastre.
Ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să-l primească în Împărăția Sa, cu milostivire și dragoste. În tradiția Bisericii noastre se spune că acela care trece la Domnul în perioada pascală este primit direct în Rai – iar noi nădăjduim că sufletul Sfântului Părinte Papa Francisc se odihnește acum în lumina lui Cristos cel Înviat.
În aceste momente și pentru perioada următoare să ne rugăm ca întreaga Biserică să rămână în unitate, sub purtarea de grijă a lui Dumnezeu și sub ocrotirea Maicii Sfinte”, este mesajul reprezentanților Eparhiei de Cluj-Gherla.
Foto: Eparhia de Cluj-Gherla
ADMINISTRAȚIE
REPER Cluj-Napoca are un nou consilier local: Adela-Maria Șpaimoc se alătură echipei din Consiliul Local
Partidul REPER anunță validarea mandatului Adelei-Maria Șpaimoc în cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca, începând cu data de 23 aprilie 2025.
Mandatul a fost preluat în urma vacantării poziției de către Ramona Strugariu, care a fost numită recent la conducerea Institutului Național al Justiției din Republica Moldova.
REPER Cluj-Napoca are un nou consilier local, Adela-Maria Șpaimoc
Adela-Maria Șpaimoc este antreprenor și consultant în resurse umane, cu pregătire în filologie și specializări în științe politice. Este implicată activ în cauze civice, cu un accent deosebit pe protecția animalelor și promovarea drepturilor acestora. Alături de Alexandra Holom, REPER Cluj-Napoca are acum două reprezentante în Consiliul Local.
„Ne dorim o legătură directă cu cetățenii și o reprezentare autentică a nevoilor reale din comunitate. Le mulțumim clujenilor pentru încrederea acordată și îi invităm să ne scrie oricând la cj@partidulreper.ro. Vom continua să fim o voce puternică în sprijinul unei administrații moderne, transparente și europene”, a transmis Camelia Sălcudean, președintă REPER.
REPER susține o viziune clară pentru Cluj-Napoca:
- combaterea traficului prin prioritizarea mobilității sustenabile;
- locuire echitabilă, cu prețuri accesibile pentru tineri și familii;
- protejarea patrimoniului arhitectural și natural;
- transparență în deciziile publice;
- sprijin activ pentru antreprenoriat verde și industrii creative.
EVENIMENT
BREAKING NEWS. Papa Francisc, liderul Bisericii Romano – Catolice, a murit în a doua zi de Paști
Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit.
Anunțul a fost făcut, luni, de Vatican, într-o declarație video.
Papa Francisc avea 88 de ani și a supraviețuit recent unei crize grave de pneumonie dublă.
Papa Francisc a murit
Cardinalul Kevin Farrell, Camerlengo al Camerei Apostolice, a anunțat de la Casa Santa Marta moartea Papei Francisc prin următoarele cuvinte:
„Preaiubiți frați și surori, cu profundă durere trebuie să anunț moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. În această dimineață, la ora 7:35, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii Sale. Ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu o imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic”, potrivit Vatican News.
În ultimele zile, Suveranul Pontif i-a primit pe Regele Charles al Marii Britanii și Irlandei de Nord și pe Regina Camilla, dar a a vut o întrevedere și cu vicepreședintele SUA JD Vance.
Papa Francisc și-a dedicat o mare parte din pontificat apelurilor pentru pace, iar mesajul său din acest an, rostit în Duminica Paștelui, nu a făcut excepție. În cadrul binecuvântării Urbi et Orbi – „către oraș și către lume” – Suveranul Pontif a transmis un îndemn profund de speranță și credință.
De pe loggia Bazilicii Sfântul Petru, Papa, aflat încă în proces de recuperare după pneumonia bilaterală, a salutat mulțimea adunată în Piața Sfântul Petru.
Francisc, primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit
El s-a născut în Buenos Aires într-o familie de emigranți italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată. A studiat chimia la Buenos Aires, apoi a urmat cursurile seminarului din cartierul Villa Devoto din Buenos Aires. La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde a obținut licența în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel din Buenos Aires, apoi a predat literatură și psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe și la Colegio del Salvador din Buenos Aires.
În anul 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires. În consistoriul din 21 februarie 2001 papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la demnitatea de cardinal.
În data de 14 martie 2013, prima zi de după alegerea sa în funcția de episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, a vizitat Bazilica Santa Maria Maggiore și s-a închinat icoanei Salus populi Romani. La întâlnirea cu jurnaliștii din data de 16 martie 2013 a arătat că și-a ales numele de papă în amintirea lui Francisc de Assisi.[29] Cu aceeași ocazie a spus că i s-a sugerat să-și ia numele de Adrian, în semn de continuitate cu papa Adrian al VI-lea, scrie Mediafax.
Slujba de inaugurare a pontificatului său a avut loc la 19 martie 2013.
Papa Francisc vorbea cursiv spaniolă, limba oficială a Argentinei, italiana – limba maternă a părinților -, engleza, franceza, latina și germana, limbă în care și-a redactat teza de filosofie. Papa Francisc a vizitat România în perioada 31 mai-2 iunie 2019, sub genericul „Să mergem împreună!”
Nouă zile de doliu
Perioada de doliu durează nouă zile, data înmormântării și înmormântării urmând a fi hotărâtă de cardinali, relatează Reuters. Papa Francisc a refuzat fastul și privilegiul de a conduce Biserica Catolică. El a modificat și simplificat obiceiurile funerare papale în 2024.
Liturghia de înmormântare este de așteptat să aibă loc în Piața Sf. Petru, dar, spre deosebire de mulți predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Sfânta Maria Major din Roma pentru a fi lângă icoana sa preferată a Madonei.
Francisc a cerut de asemenea să fie îngropat într-un sicriu simplu de lemn, spre deosebire de predecesorii care au fost îngropați în sicrie din chiparos, plumb și stejar.
Dacă vreți să faceți o plimbare înmiresmată în a doua zi de Paști, Grădina Botanică din Cluj e deschisă și își așteaptă vizitatorii cu un adevărat spectacol floral.
Odată cu venirea căldurii, lalelele pestrițe imperiale (Fritillaria), dar și cele din colecțiile clasice de lalele (Tulipa), au început să înflorească spectaculos, chiar înainte de sărbători.
Spectacolul naturii la Grădina Botanică din Cluj-Napoca
Sigur, lalelele nu sunt singurele atracții – numeroase alte specii botanice se află acum în plină floare, oferind o experiență vizuală deosebită
Grădina Botanică este deschisă după următorul program:
• Program zilnic: 09:00 – 19:00
• Program vizitare sere mari: 09:00 – 18:00
• Ultimele bilete pentru sere: până la ora 17:15
• Ultima intrare în sere: ora 17:45
• Biletele de acces în Grădină pot fi achiziționate până la maximum o oră înainte de închidere.
Foto: Grădina Botanică
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Eparhia de Cluj-Gherla, mesaj la moartea Papei Francisc: Rămâne o figură luminoasă, un păstor al iubirii și al unității
REPER Cluj-Napoca are un nou consilier local: Adela-Maria Șpaimoc se alătură echipei din Consiliul Local
BREAKING NEWS. Papa Francisc, liderul Bisericii Romano – Catolice, a murit în a doua zi de Paști
FOTO. Spectacolul naturii la Grădina Botanică din Cluj-Napoca. Au înflorit și lalelele
Important. Adeverințe pentru fermierii clujeni în campania pe anul 2025, eliberate de APIA
A doua zi de Paște: obiceiuri, tradiții și superstiții. De ce ouăle se ciocnesc diferit față de prima zi
VIDEO. Dan Petrescu, după înfrângerea cu FCSB: Totul a fost împotriva noastră. Nu aruncăm prosopul, dar va fi foarte greu
CFR Cluj pierde derby-ul cu FCSB pe Arena Națională, scor 3-2. Dubla lui Munteanu, insuficientă pentru ardeleni
