GALERIE FOTO. „Comoara” din Păniceni, Cluj. Biserica din lemn de pe coama dealului, ridicată acum 300 de ani

Biserica din lemn care străjuiește satul Păniceni, de pe colina unde a fost ridicat în urmă cu 300 de ani, este una devărat monument religios. Prin detaliile de arhitectură și decor sculptat, prin operele lăsate în interior de doi dintre cei mai talentați pictori muraliști și iconari ai vremii, prin patrimoniul său, biserica de lemn din Păniceni se numără printre cele mai valoroase monumente religioase clujene de acest tip.

Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și a fost construit în 1730, pe cheltuiala întregului sat, pentru a înlocui un edificiu mai vechi, care nu mai corespundea nevoilor comunității sau se deteriorase, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Ca mulți alții, sătenii și-au ridicat biserica pe coama unui deal, în cel mai înalt loc din sat, fiind astfel vizibilă de la depărtare.

 „Comoara” din Păniceni, Cluj. Biserica din lemn de pe coama dealului, ridicată acum 300 de ani

Sătenii au folosit bârne de stejar, pe care le-au îmbinat în cheotoare dreaptă și coadă de rândunică. Pronaosul și naosul sunt înscrise într-un dreptunghi unitar, care se prelungește la răsărit cu un altar pentagonal, cu pereții retrași.

„Pe latura de sud a fost adăugat un pridvor la o data ulterioară, probabil cu ocazia unei restaurări. De pe grinzile pronaosului tăvănit se ridică stâlpii turnului clopotniță, care dă un aspect decorativ întregii construcții, prin detaliile sale. Astfel, baza pătrată, scundă, are o galerie cu parapet în rezalit și arcade semicirculare. Lemnul scândurilor parapetului și a contrafișelor arcadelor a fost decorate cu diverse motive.

Coiful, octogonal, este însoțit de patru turnulețe de tip fială, evidențiind, din nou, influența arhitecturii gotice asupra celei de lemn. Sistemul de boltire și acoperire este cel tradițional.

După ce privirea este atrasă, în timpul urcușului, de liniile întregii construcții, odată ajunși în fața pridvorului, remarcăm stâlpii pridvorului și parapetul, decorate cu modele sculptate sau traforate. Apoi, ne întâmpină ancadramentul ușii de acces în interior, realizat din bârne late de stejar, pe care au fost așternute, prin cioplire, șiruri de funii răsucite, alături de rozete și cruci”, arată specialiștii clujeni.

Inscripția pictorului muralist Dimitrie Ispas

Un alt element prețios este inscripția lăsată pe spatele tâmplei de cunoscutul pictor muralist Dimitrie Ispas din Gilău, care zăbovește în 1808-1809 aici pentru a împodobi interiorul cu pictură murală:

,,Slavă, cinste şi închinăciune lui Dumnezeu celui blagoslovit şi Sf. Troiţă…şi s-au zugrăvit această S. Biserică în 1809 în zilele Preaînălţatului Franciscus al Doilea şi fiind protopop Pop Ioan de la Mănăşturul de Sus şi fiind preotul satului popa Luca Teotelecan şi fiul său Ioan, curatori, ficuratori: Birtic Mihai… fiind Badiu Vila, Păcala Mihai, Dinea Ioan, Dan Blaga, Dinea Urs, sfatul Badiu Mihai şi s-au zugrăvit pe cheltuiala a tot satul prin mâna mea smeritul zugrav Dimitrie Ispas şi Stefan şi Ioan şi noi ne rugăm de iertăciune la preot şi a sătenilor la toţi că de va fi greşit ceva să facă bine să ierte ca Şi pe dânşii, să-i ierte Milostivul Dumnezau. Amin Diacul am fost Pop Dumitru”.

„Aflăm, așadar, că a avut două ajutoare, pe Ștefan și Ioan, și cum costurile pictării au fost suportate de întreaga comunitate”, potrivit CJCPCT, Cluj.

Ansamblul de pictură de la Păniceni nu este cel mai reprezentativ dintre operele lui Dimitrie Ispas, nici cel mai bine păstrat. Partea inferioară a pereților a fost placată, însă se mai păstrează fragmente în toate cele trei încăperi. Ispas a folosit programul iconografic pe care îl regăsim și în alte biserici unde a lucrat.

În absida altarului se mai întrezăresc Sfânta Treime, pe boltă, și sfinți ierarhi, pe pereți. În naos, regăsim scene din viața Mântuitorului, pe boltă, în timp ce, pe luneta peretelui vestic, Ispas rămâne fidel obiceiului de a-i reprezenta pe Adam și Eva. În pronaos, cei trei au pictat obișnuita Pildă a Fecioarelor, alături de sfinte mucenițe.

Pictura se păstrează cel mai bine pe iconostas, unde, sub stratul înnegrit depus în timp, mai putem ghici culorile vii, folosite în cele trei registre clasice: Apostolii, în casete dreptunghiulare, Proorocii, în medalioane și o Răstignire.

Iconostasul are numai două intrări, ușile împărătești fiind montate în golul din partea dreaptă. Ele sunt nesemnate, datând, probabil, din a doua jumătate a secolul al XVIII-lea, când au fost pictate icoanele împărătești.

Decorul sculptat a fost eliminat aproape în întregime, pentru a pune a face loc exprimării prin pictură. Pe cele două canaturi sunt pictate fiecare din cele două personaje ale Buneivestiri, într-un stil considerat de cercetători ca fiind post bizantin, penelul părând să aparțină unui artist cu experiență,
care folosește o cromatică caldă, de roșu oranj, gri și ocru.

Icoane care datează din anul 1774

Din patrimoniul vechiului lăcaș s-au păstrat în biserica de zid două din icoanele împărătești, cu temele Maica Domnului cu Pruncul și Deisis. Se crede că au fost semnate în 1774 de cunoscutul și talentatul Simion Silaghi, care era activ în zonă în această perioadă.

O altă icoană valoroasă, rămasă de la lăcașul anterior, ar fi fost pictată în secolul al XVI-lea de un pictor rămas anonim, format, în opinia academicianului Marius Porumb, într-un centru de pictură din Moldova. O altă icoană care-i poartă stilul a aparținut monumentului de lemn din Nadășu, astăzi putând fi admirată în muzeul Mitropoliei Ortodoxe din Cluj-Napoca. Ambele ilustrează Adormirea Maicii Domnului și sunt foarte asemănătoare în compozițiile complexe și în cromatica variată.

Patrimoniul este completat cu o altă icoană, o Maica Domnului de tip Hodighitria, aparținând stilistic secolului al XVII-lea.

În vara acestui an se va înlocui șindrila uzată, ca primă măsură de întreținere a edificiului și, implicit, a fragmentelor din stratul de pictură. Prin toate elementele valoroase care îl definesc, monumentul istoric de lemn din Păniceni merită toată grija și atenția, care, speră pecialiștii de la CJCPCT Cluj că se vor concretiza într-o restaurare de ansamblu.

Proiectul „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” este derulat de CJCPCT Cluj împreună cu Radio Renașterea.

Foto: CJCPCT Cluj