Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis, vineri, recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal care a anulat hotărârea CCR privind anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024.

”Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile. Definitivă”, se arată în hotărârea ÎCCJ.

ANAF anunță modificări în ceea ce privește data limită pentru depunerea declarației anuale D101, privind impozitul pe profit. Modificările s-au operat prin intermediul Ordonanței de Urgență nr. 153/2020 ce va fi aplicată și pentru anul 2025. Aceste prevederi au intrat în vigoare încă de la 1 ianuarie 2021.

Mai mult, ele se aplică pe perioada 2021-2025. Așadar, termenul pentru depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit aferent anului fiscal este până la data de 25 iunie, scrie Fanatik.

ANAF: Informații despre DEPUNEREA declarației privind impozitul pe profit. Care este data LIMITĂ

„Pe perioada aplicării art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative, prin derogare de la prevederile art. 41 și art. 42 din Codul fiscal (anterior menționate) termenul pentru depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit aferent anului fiscal de raportare, este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, iar pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat.

Prevederile ordonanței anterior menționate nu se aplică contribuabililor pentru care reglementările contabile sunt emise de Banca Naţională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Pentru acești contribuabili termenul de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit aferent anului fiscal de raportare este cel prevăzut de art. 42 alin. (1) și alin. (2) din Codul fiscal respectiv până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, iar pentru contribuabilii care intră sub incidența art. 16 alin. (5) din Codul fiscal până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat”, a transmis ANAF.

Cine poate depune Formularul 230

ANAF a informat și cu privire la Formularul 230, care vizează persoanele ce doresc redirecționarea impozitului anual pe venit de 3,5%. Acesta poate fi depus de persoanele fizice care au obținut, în anul 2024, venituri din salarii sau asimilate acestora.

Aceste sume de bani pot ajunge la ONG-uri legal înființate și funcționale sau biserici. Banii pot fi redirecționați doar către organizații, lăcașe de cult, sau pentru burse private.

Acest lucru este posibil doar pentru organizațiile sau bisericile care figurează, la data plății sumelor, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Pentru anul 2025, Formularul 230 trebuie depus la ANAF până cel târziu la data de 26 mai 2025.

Joi și vineri (24 și 25 aprilie 2025) am polemizat cu fostul judecător, Cristi Danileț, pe seama deciziei Curții de Apel din Ploiești și unuia dintre principiile fundamentale de drept.

Este principiul care asigură autoritatea puterii judecătorești, respectul justițiabililor față de autoritatea și, implicit, aplicarea actului de justiție. Este vorba despre străvechiul principiu al dreptului roman: „Fiat iustitia, pereat mundus = „Să se facă dreptate, de-ar fi să piară lumea” (latină).

Acest principiu stă la temelia principiului modern conform căruia sentința unei instanțe se execută, nu se discută.

Principiul de drept „Fiat iustitia, pereat mundus” („Să se facă dreptate, de-ar fi să piară lumea”),  a fost impus în urma unui eveniment istoric real și cutremurător, petrecut în lumea antică romană, caz care a rămas în istorie sub numele de „Dreptatea lui Piso”.

Filosoful roman, Seneca, care a fost și perceptor de impozite al împăratului Nero, a menționat într-una din scrierile sale că un pretor, cu numele de Piso, l-a judecat și l-a condamnat la moarte pe un individ, acuzat de omor. În momentul în care condamnatul a fost pe punctul să fie executat în piața publică, acolo și-a făcut apariția victima; care era dispărută și a fost a fost considerată de instanță ca fiind omorâtă de prezumtivul asasin.

La strigătele mulțimii, centurionul roman împuternicit să aplice sentința de condamnare la moarte, a oprit execuția celui nevinovat de crimă și a trimis un soldat la pretorul Piso, ca să-l informeze că mortul e viu și asasinul nu-i vinovat de crimă; cerând autorității judecătorești instrucțiuni ce să facă mai departe.

Fără să stea pe gînduri, pretorul Piso a emis o nouă sentință prin care a condamnat la moarte trei persoane: pe prezumtivul asasin, întrucât exista deja o sentință capitală pronunțată împotriva lui, pe centurion pentru că nu a pus în aplicare sentința; și pe „victimă”, întrucât din cauza acesteia vor muri doi oameni nevinovați.

În momentul în care a pronunțat această sentință șocantă, aberantă și chiar dementă (după mentalitatea de astăzi), văzând indignarea și prostestele celor din jurul său, pretorul Piso a exclamat: „Fiat iustitia, ruat coelum! (latină)” = „Facă-se justiția chiar dacă se va prăbuși cerul peste noi!”

De aici izvorăște principiul fundamental de drept care stabilește că: SENTINȚA UNEI INSTANȚE SE EXECUTĂ, NU SE DISCUTĂ!

Alegerile nu vor avea efect

Polemica mea cu fostul judecător, Cristi Danileț, a început și s-a purtat după ce am făcut o postare despre prognoza pe care am făcut-o în 17 aprilie, atunci când în emisiunea lui Florin Danciu, de la Cluj Live TV, am spus că estimez că „alegerile din mai nu vor avea nici un efect și că, probabil, vom merge la alte alegeri, în toamnă”.

În postarea mea am făcut referire și la decizia Curții de Apel din Ploiești care a suspendat și anulat Hotărârea Curții Constituționale,care a anulat alegerile prezidențiale în desfășurare, în ziua de 6 decembrie 2025.

Polemica a început în momentul în care fostul judecător a postat un comentariu în care a spus că sentința Curții de Apel Ploiești „este o prostie. Va fi corectată”. (vezi capturile foto ale comentariilor d-lui Cristi Dănileț și ale mele)

La solicitarea mea să nu mai considere această sentință ca fiind o prostie, dl. Danileț a spus că a definit-o ca fiind „o prostie”, întrucât nu a „găsit un alt cuvânt mai dur”.

Replica pentru Danileț

Replica mea a fost următoarea:
„D-le Cristi Danileţ, continuați să mă șocați cu catalogările defăimătoare pe care le aplicați unei decizii judecătorești care ESTE EXECUTORIE și SUSPENDĂ o altă hotărâre. Și faceți asta tocmai dvs. Cel care ați fost judecător și ani de zile ați militat pentru respectarea hotărârilor justiției și, MAI ALES, pentru RESPECTUL JUSTIȚIABILILOR față de o hotărâre a unei instanțe.
Oare sunteți conștient de prejudiciul grav pe care-l aduceți prestigiului justiției românești și încrederii noastre, a tuturor, în actele și deciziile justiției românești?

SUBLINIEZ! E năucitor pentru mine să iau act de afirmațiile dvs că: „nu am găsit un cuvânt mai dur decât „prostie””, ca să catalogați o hotărâre a unei Curți de Apel. Dacă dvs, fost judecător și beneficiar al privilegiilor izvorâte din calitatea de judecător, catalogați atât de urât și defăimător o hotărâre a unei curți judecătorești, atunci cum o să catalogheze omul simplu sau cel care e ostil statului de drept și regimului democratic. E regretabil și profund dăunător ce faceți!

Într-un comentariu ulterior, fostul judecător, Cristi Danileț, a spus: „decizia de azi a C.A. Ploiesti este o prostie, o aberatie, un abuz. Am convingerea 1000 % ca ICCJ o va desfiinta ca nelegală, iar judecătorul va fi cel putin anchetat disciplinar.”

La vederea celor acestor opinii publice șocante ale fostului judecător care, timp de zeci de ani, a militat public pentru principiul „autorității actului de justiție și al executării întocmai a sentinței/deciziei unei instanțe”, precum și pentru principiul respectului justițiabililor față de justiție și actul de justiție, am reacționat, scriindu-i:

„Chiar nu puteți face așa ceva din postura dvs de fost judecător. Întrucât influența dvs în mediul acesta virtual este enormă – sunteți urmărit de peste 100.000 de oameni -, iar cuvântul dvs atârnă greu în percepția pe care acești oameni – și eu, inclusiv – ne-o vom face asupra justiției românești”, i-am replicat d-lui Danileț.

Într-o altă replică, i-am precizat fostului judecător că, încă din 1923,”Constituția României a instituit principiul INAMOVIBILITĂȚII JUDECĂTORULUI, ca fundament al statutului de drept.”

Judecătorul e inamovibil

Acest principiu al INAMOVIBILITĂȚII JUDECĂTORULUI = un judecător nu poate fi retrogradat sau mutat disciplinar dintr-o funcție, alături de principiul INDEPENDENȚEI JUDECĂTORULUI sunt temeliile Celei de-a treia puteri în statul democratic, care este justiția.

Am reacționat însă și față de opinia și „apelul” fostului judecător, Cristi Danileț, ca judecătorul din Ploiești să fie anchetat pentru sentința pe care a luat-o. Cel puțin disciplinar, a spus dl. Danileț. Fiindcă au fost politicieni și influenceri care au cerut cu vehemență ca judecătorul din Ploiești să fie anchetat penal și pedepsit exemplar.

L-am rugat public pe fostul judecător Cristi Danileț să nu mai afecteze imaginea și așa șubredă a justiției românești prin asemenea catalogări defăimătoare ale unui act al justiției și prin apeluri la pedepsirea unui judecător.

Polemica noastră s-a existins și la alte teme, precum ar fi lecturile mele de presă, prognoza și analizele pe care le fac, însă aceste aspecte nu sunt relevante.

Relevant ar fi fost răspunsul fostului judecător la apelul meu de a defini sau cataloga hotărârea Curții Constituționale nr. 23 din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale în desfășurare. Dânsul a spus că și-a exprimat părerea în podcasturi și intervenții pe care nu le cunosc, nedorind să emită o părere. Așa cum, prompt și caustic, a catalogat sentința de la Ploiești.

Concluziile polemicii

Concluziile acestei polemici ar fi următoarele:

1.      Chiar piere lumea asta, a noastră, care – oricum – e destul de șubredă și strâmbă dacă nu mai există independența și autonomia justiției și dacă nu nu se mai aplică un act al justiției. Chiar și provizoriu, până când o autoritate judecătorească superioară va lua o altă hotărâre.

2.      Impactul emoțional și impactul politic național și internațional – mai ales dinspre SUA –vor fi devastatoare, întrucât EXISTĂ o decizie a unei instanțe, care anulează hotărârea „șubredă” și neîntemeiată pe probe valide ale unei curți constituționale politizate. Iar statul de drept într-o democrație – și mai ales în cele occidentale – se întemeieză pe deciziile instanțelor. Decizii care sunt respectate și executate. Iar decizia Curții de Apel Ploiești ESTE EXECUTORIE. Spune asta și un fost judecător al Curții Constituționale, care consideră că alegerile din mai ar trebui oprite, în urma sentinței de la Ploiești.

3.      Chiar dacă nu se va ține cont de această decizie a Curții de Apel Ploiești – pe care fostul judecător Cristi Danileț o catalogează a fi „o prostie” – îmi mențin prognoza că alegerile din mai VOR FI FĂRĂ EFECT.

De ce? Întrucât președintele care va fi ales, oricare va fi acesta, va fi unul lipsit de legitimitate și autoritate. Va fi catalogat și considerat drept un „președinte-bastard”, care riscă să nu fie recunoscut de o mare parte a românilor dar și de către unele state.

În plus, în societatea românească se va amplifica războiul politic intern și se va adânci ruptura din societatea românească.

4.      Președintele ales în mai va fi nevoit, în cele din urmă să demisioneze, ca să se organizeze alte alegeri LIBERE, NEÎNGRĂDITE și CORECTE, pentru a se pacifica și liniști România.

5.      Casta privilegiaților va fi nevoită să renunțe la unele instituții, reglementări și privilegii pentru a se salva de la consecințele grave ale izbucnirii furiei naționale și a unei probabile răzvrătiri a populației. Una dintre instituțiile care va fi reformată și reglementată limpede va fi Curtea Constituțională. Acest organism este deja unul retrograd, abuziv, necredibil, fiind o mare piedică în calea evoluției naționale. Politicienii l-au creat astfel, tot ei vor sacrifica actuala CCR, în speranța că se vor salva pe ei înșiși.

Suntem rezervați în a emite vreun pronostic în acest sens.

130 de români

Cert este că trăim vremuri istorice și am fost martorii acțiunii umitoare, șocante, strălucite și reușite, a primei mișcări subterane de rezistență contra sistemului de putere al castei privilegiaților din România.

Ca jurnalist și ca istoric pot spune că joi, 24 aprilie 2025, în istoria României au intrat ”Cei 130” care au izbit și trântit la pământ un sistem de putere, influență și control imens și copleșitor. Este vorba despre cei 130 de români, coordonați de o judecătoare pensionară, care au intentat procese contra Curții Constituționale la toate curțile de apel din România.

Cei 130 au acționat, opunându-se unei forțe imense, imitând un model consacrat de cei ”300 de spartani de la Termopile”; care s-au opus uriașei armate persane invadatoare și distrugătoare, care a vrut să elimine civilizația elenistică și democrația greacă.

E de bine! Avem speranță, tărie și viitor democratic. Contează să acționăm. Precum cei 130 de români curajoși.

Rethink România şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) organizează sâmbătă, 26 aprilie, a doua dezbatere pentru alegerile prezidențiale, de data această invitată fiind Elena Lasconi.

UBB Cluj anunță organizarea celei de-a doua dezbateri cu candidații la alegerile prezidențiale din luna mai, la care participă reprezentanți ai studenților, mediului academic, mediului de business și societății civile. Întâlnirea a cărei invitată este Elena Lasconi va avea loc sâmbătă, 26 aprilie 2025, de la ora 17:00, la Impact Hub București, (str. Tudor Arghezi 8-10).

Prima dezbatere a avut loc miercuri, 23 aprilie, la Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai, cu George Simion, candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

Dezbaterea va dura o oră

În calitate de instituții orientate spre cercetare, respectiv spre elaborarea şi dezbaterea politicilor publice bazate pe dovezi, discuţia pe care o propunem va fi axată pe conținutul propunerilor elaborate de doamna Elena Lasconi. Aceasta va avea la dispoziție o oră pentru a-și prezenta programul şi pentru a răspunde întrebărilor publicului.

Printre temele propuse se află politica externă și securitatea națională, colaborare interinstituțională și relația cu Guvernul și Parlamentul, provocări strategice interne (demografie, coeziune socială, evoluții economice), educația și cercetarea, accesul la locuințe pentru tineri, costul vieţii în marile oraşe, digitalizare și siguranță online.

Fiecare participant va putea pune o întrebare

Fiecare participant va avea dreptul de a pune o întrebare, care va putea fi selectată în ziua dezbaterii. Pentru a vă rezerva un loc, participanții trebuie să completeze formularul de înscriere folosind acest link, până la finalul zilei de vineri, 25 aprilie.

Menţionăm că dezbaterea este un rezultat al invitației transmise primilor cinci candidați la alegerile prezidențiale, în ordinea scorurilor medii din sondajele de opinie relevante și va putea fi urmărită live pe pagina de Facebook a UBB.