Clujul de altădată
FOTOGALERIE. Doi regi şi două vizite importante la Cluj. 10 mai, Ziua Regalităţii. Şi nu numai
10 mai e cunoscută ca Ziua Regalităţii. Însă, această data are o triplă semnificaţie, toate, însă, legate de Carol I. Pe 10 mai 1866, Carol I este votat de către parlament ca domnitor al României. Pe 10 mai 1877, Principatul României își proclamă independența față de Imperiul Otoman. Iar pe 10 mai 1881, Carol I este încoronat Rege al României.
10 mai a fost Ziua Națională a României între 1866-1916 și 1918-1948 şi este cunoscută şi ca Ziua Regelui sau Ziua Regalității.
România a avut patru regi: Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai. Iar dintre regine, cea mai vizibilă şi cea mai importantă a fost Maria. Ei i se datorează în bună măsură rezultatul Unirii de la 1 decembrie 1918.
Vizitele la Cluj ale Regelui Ferdinand şi Reginei Maria
În urmă cu 98 de ani, pe 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand şi Regina Maria erau încoronaţi la Alba Iulia drept primii Suverani ai României Mari. Dar Ferdinand era rege al unei părţi de ţară încă din 10 octombrie 1914 şi Marea Unire de la 1918 s-a înfăptuit sub domnia sa. Încă înainte de a fi încoronat, simbolic, rege, Ferdinand a vizitat de două ori Clujul.
Pentru încoronarea de la Alba Iulia din 15 octombrie 1922, decidenţii politici au optat pentru o ceremonie specială, iar pentru aceasta, guvernul Alexandru Averescu a numit, în iunie 1920, „Comisiunea pentru organizarea Serbărilor Încoronării Suveranilor”.
Șeful comisiei a fost desemnat generalul Constantin Coandă, președinte al Senatului și fost prim-ministru, iar din comisie mai făceau parte, printer alţii, Nicolae Titulescu, ca ministru de Finanțe, Octavian Goga, ministru al Cultelor și Artelor, viitorul patriarh, Miron Cristea, istoricii Nicolae Iorga și Alexandru Lapedatu, compozitorul George Enescu, pictorii Costin Petrescu și Arthur Verona, arhitectul Victor Stephănescu.
Inițial s-a propus ungerea suveranului la biserica Mihai-Vodă din București și încoronarea la Alba Iulia, dar până la urmă a fost acceptată propunerea lui Nicolae Iorga de construire a unei Caterdrale a Încoronării la Alba Iulia. Piatra de temelie a noului edificiu a fost pusă în cea de-a doua zi de Paște a anului 1921, în 28 martie, lucrările executându-se rapid.
Ploaia torenţială de la Cluj n-a împrăştiat mulţimea
Ambele vizite ale cuplului regal la Cluj au avut loc înaintea încoronării de la Alba Iulia. Prima vizită la Cluj a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria a României la Cluj a avut loc pe 27 mai 1919, în cadrul turneului lor în Transilvania. Între 23 mai și 1 iunie 1919, cei doi au vizitat Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Dej, Bistrița, Gherla, Cluj, Turda, Câmpeni, Abrud, Țebea, Alba Iulia, Blaj, Copșa, Sibiu, Săliște, Făgăraș, Brașov.
Ferdinand şi Maria au ajuns la Cluj pe 27 mai, în jurul orei 10.30, au fost întâmpinaţi la gară și, pe tot traseul până la piața din centrul orașului, s-au bucurat de o primire extraordinară. Defilarea populației a fost mai mare ca oriunde, mii și mii au venit din toate satele învecinate. (…) La Cluj am avut câteva ploi torențiale puternice, dar aceasta nu a diminuat entuziasmul popular, avea să noteze Regina Maria.
Ziarul Dimineața, apărut la București, relata: “În tribuna pregătită (…), regina în mantia ei cărămizie cu broderii bucovinene pe umeri, cu costumul românesc, cu marama străvezie pe cap, încercuită de un fel de diademă formată dintr-o împletitură de muselină de culoare bleu-pastel, pare în adevăr domniţa plaiurilor româneşti. Ea stă în picioare şi răspunde vesel, cu mâna, fără de contenire, aclamărilor frenetice ale mulţimei care trece valuri. De odată în public un strigăt răsună: <<Vin Moţii!!>>. Regina e mişcată, ea priveşte în zare şi tresare la chiuiturile necurmate ale falnicilor strănepoţi ai lui Avram Iancu. Călări cu toţii, chipeşi, ei trec împreună cu femeile lor venite să vadă pe <<împărătiţa română>> cum îi zic aproape toţi cei de aici suveranei noastre.
În mijlocul Moţilor, un tun din lemn de cireş relicvă sfântă păstrată din timpul lui Avram Iancu defilează şi el. E străbunul falnicei artilerii care urmează în sunetul goarnelor şi în pasul cailor de o frumuseţe rară ai armatei din întreg Ardealul. O notă originală de asemenea a conductului de la Cluj sunt carele trase de câte şase boi albi, încărcate cu femei în splendide costume naţionale, cu furcile torcând, înconjurate de flăcăi călări care cântă din felurite buciume şi goarne. Două ore încheiate ţine defilarea”.
A urmat masa, primirea tuturor autorităților, vizitarea unor spitale, iar la ora 18.00 s-au îndreptat spre Turda, pentru turneul din Apuseni.
Discursul regelui la universitate
A doua vizită a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Cluj a avut loc în 31 ianuarie-2 februarie 1920, când au participat la inaugurarea universității românești din Cluj. Printre altele, Primăria a organizat, seara, un banchet la Hotelul New York, pe 1 februarie a avut loc o ședință solemnă în Aula Magna a Universităţii, au participat la banchet dat de rector la Prefectură, apoi la o reprezentație de gală la Teatrul Național.
Pe 2 februarie au vizitat căminele studențești, clinicile și Biblioteca Centrală Universitară, au participat la o defilare a armatei în Piața Unirii, au luat apoi masa la comandamentul militar din Cluj, au participat la un nou spectacol de gală la teatru, după care au părăsit Clujul.
În semn de preţuire, la moartea Regelui Ferdinand, în 1927, universitatea clujeană i-a preluat numele.
Amintirile lui I.G. Duca
Referitor la prima vizită a suvernailor în Transilvania, I. G. Duca nota: “Într-adevăr, la sfârșitul lui Mai 1919 Regele și Regina, de mult dornici să viziteze Ardealul, au hotărât să facă acolo vizita lor oficială, sau, mai bine zis, turneul lor triumfal. Brătianu fiind încă la Paris, Ferechide a întovărășit pe Suverani în calitatea sa de Prim Ministru ad-interim, iar ca miniștri am fost delegați Constantinescu, Văitoianu și cu mine. Această călătorie a fost un vis, un vis de nedescris. Zece zile am trăit în mijlocul celor mai mișcătoare scene de entuziasm, bucuria unui popor dezrobit, care își vede Regele și Regina și-i sărbătorește într-o patrie de-a pururea reîntregită. Totul a fost organizat de Consiliul Dirigent cât se poate de bine, Maniu și toți prietenii lui știind să dea festivităților caracterul ce se cuvenea. Am vizitat Oradea, Bekes Csaba, Baia Mare, Careii Mari, Bistrița, Clujul, Turda, Munții Apuseni, Câmpeni, Abrudul, mormântul lui Avram Iancu la Țebea, Bradul, Alba Iulia, Blajul, Sibiul, Fagărașul și Brașovul. Să povestesc cu de-amănuntul toate scenele și întreaga călătorie este cu neputință, însă totuși să reamintesc câteva din episoadele cele mai caracteristice. Așa spre pildă minunatele convoiuri etnografice de la Oradea și de la Bistrita, impunătoarea defilare de la Bekes Csaba, care nu ne-a rămas în urma tratatului. Prânzul de la Blaj în sălile boltite ale Mitropoliei și în atmosfera atât de nouă pentru noi a clarissimilor și reverendissimililor. Dejunul în castelul conților Karolyi de la Careii Mari, castel în care întâlneai atâtea urme ale Regelui Eduard și ale Arhiducelui Rudolf, care venea să vâneze acolo în tovărășia magnaților unguri, și unde trona acuma voluminos și exuberant bravul General Moșoiu. Emoționanta sosire în cetatea de la Alba Iulia, vizitarea sălii unde fusese proclamata Unirea. Călătoria în Munții Apuseni, opririle prin satele pline de pitoresc ale Moților, unde ne aștepta toată populația cu flori și preoți în odăjdii, cu crucea și cu evanghelia, pe când sunau clopotele bisericuțelor de lemn. Hora cea mare pe care cu Regele în frunte am jucat-o la Câmpeni în sunetele cimpoaielor și originalelor buciume. Slujba de la mormântul mișcător de simplu al lui Avram Iancu din curtea bisericii de la Țebea. Discursul Regelui într-o modestă școală din Munții Apuseni, unde a reamintit atât de potrivit vechea zicătoare de acolo: ”Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”. Primirea totodată plină de fast și de însuflețire a celor din Cluj, nobilii Unguri în frunte cu un bătrân Conte Degenfeld, așteptând în costum de magnați pe Rege pe peronul gării de la Satu Mare ca să mulțumească României ca i-a salvat de bolșevism, recunoștința cu prisosință uitată de atunci. Toată noblețea regiunii Bekes Csaba venind să salute pe Suveranii noștri și să le zugrăvească pățaniile ei cu oamenii lui Bela Kuhn, până la sosirea trupelor române. În fruntea delegației, Contesa Almassy, care asistase la asasinarea lui Tisza și ne povestea amănuntele dramei. (…)
La Turda scena a fost adevărat din domeniul povestei. Pe câmpia ce se întinde în jurul locului unde Mihai Viteazul a fost omorât, erau adunați mii și mii de țărani din ținuturile învecinate, toți în haine de sărbătoare, bărbați, femei, copii și bătrâni. După ce s-a sfârșit slujba religioasă de la mormânt, Regele și Regina au trecut pe jos printre șirurile de țărani. Și atunci populația, care nu se aștepta nici la această simplicitate, nici la acest contact direct cu Suveranii, s-a dedat în chip spontan la o manifestațiune care întrece tot ce se poate închipui. Nu numai că uralele nu se mai sfârșeau, dar oamenii cădeau în genunchi, sărutau poalele costumului național cu care era îmbrăcată Regina, aruncau flori, se repezeau să sărute mâna Regelui. Cei mai mulți plângeau de bucurie și de emoție strigând: ”De acuma putem muri că ne-am văzut Țara dezrobită și Regele nostru, al nostru, al Românilor!” Nu mai știam cum să apărăm pe Rege și pe Regina foarte mișcați și ei de acest delir popular. Cred că scena de la Turda a fost cea mai strălucită și cea mai emoționantă concretizare a bucuriei Unirii, nici unul din cei care au trăit acele clipe nu le vom uita vreodată”.
Regele Ferdinand şi Regina Maria, o relaţie nefericită
Regina Maria şi Regele Ferdinand au avut o relaţie nefericită cam tot timpul celor 30 de ani petrecuţi împreună, dar, aşa cum era, relaţia lor a fost benefică României.
Regina Maria a murit pe 18 iulie, iar Regele Ferdinand, pe 20 iulie, la diferenţă de 11 ani.
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (12/24 august 1865, 20 iulie 1927) a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa, în 1927.
Maria a României (29 octombrie 1875, 18 iulie 1938) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, mama regelui Carol al II-lea şi a avut o contribuţie decisivă pentru România la Tratatul de Pace de la Paris (1919-1920), când s-au fixat graniţele țării. A fost cea mai frumoasă şi mai influentă politic regină a României şi a avut o viaţă sentimentală tumultoasă. A fost infirmieră pe front în timpul Primului război mondial, iar curajul său în faţa obuzelor i-a impresionat pe contemporani. Poporul o numea “mama răniţilor” şi a iubit-o foarte mult. Era pasionată de flori -în special de violete, culoarea sa preferată fiind violet cardinal, în care a fost înmormântată şi în care s-a purtat doliul- şi şi-a amenajat grădinile după propriile gusturi, aşa cum a făcut şi cu cea a Castelului din Balcic.
Crăciun cu regele în Cluj
O vizită importantă la Cluj, mai degrabă simbolică, a făcut şi regale Carol al II-lea, în 1939. El a fost însoţit de viitorul Rege Mihai şi au făcut o vizită în Ardeal, chiar în Ziua de Crăciun a anului 1939, pentru a-i încuraja pe ostaşii care vegheau la hotarele ţării. Atunci, regele a fost la graniţa apuseană a ţării, la Oradea şi la Cluj. Iar vizita este povestită în revista Viaţa Ilustrată din ianuarie 1940 de episcopal de atunci al Clujului, Nicolae Colan.
Regii. Şi regine
*Carol I al României (Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, 20 aprilie 1839, 10 octombrie 1914), domnitor şi apoi rege al României, 48 de ani de domnie, cea mai lungă din istoria statelor româneşti. Printre altele, a obținut independența țării, a redresat economia, a dotat România cu instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii, a construit castelul Peleș, a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă. Ion Brătianu a fost politicianul român trimis să negocieze cu Carol și familia sa posibilitatea ca prințul Carol să vină pe tronul României. Pe 10 mai 1866, el intră în Bucureşti şi este proclamat domnitor, titlu pe care îl deţine până pe 14 martie 1881, când este proclamat rege, primul al României. Pe 29 iunie 1866 este adoptată prima Constituție a țării, una dintre cele mai avansate constituții ale timpului. A fost un om curajos, pe timpul luptelor desfășurate pe teritoriul Bulgariei de azi, armata română l-a avut pe Carol ca lider efectiv, regele fiind prezent personal pe câmpul de luptă. Când a fost ales principe al României, Carol nu era căsătorit și, conform Constituției române, aprobată de el însuși, nu avea voie să se căsătorească cu o femeie de origine română. În 1869, principele a inițiat o călătorie în Europa și mai ales în Germania, pentru a-și găsi o mireasă şi a întâlnit-o pe Elisabeta, principesă de Wied, cu care s-a căsătorit pe 3 noiembrie 1869. Au avut doar un copil, principesa Maria, născută pe 27 august 1870 și decedată după nici trei ani. Lipsa urmaşilor a făcut ca Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol, să devină următorul succesor la tronul României, dar acesta renunţă în favoarea lui Wilhelm, fiul său cel mai mare, care, la rândul său, renunţă la tronul României în favoarea fratelui său mai tânăr, Ferdinand.
*Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (12/24 august 1865, 20 iulie 1927), al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa, în 1927.
*Carol al II-lea al României (15 octombrie 1893, 4 aprilie 1953), a fost regale României în perioada 8 iunie 1930-6 septembrie 1940). A fost primul născut al regelui Ferdinand şi al reginei Maria.
*Mihai I (25 octombrie 1921, 5 decembrie 2017), a domnit între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 şi între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
*Maria a României (29 octombrie 1875, 18 iulie 1938) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, soția principelui de coroană devenit regele Ferdinand I. A fost mama regelui Carol al II-lea şi a avut o contribuţie decisivă pentru România la Tratatul de Pace de la Paris (1919-1920), când s-au fixat graniţele țării. A fost cea mai frumoasă şi mai influentă politic regină a României şi a avut o viaţă sentimentală tumultoasă. A fost infirmieră pe front în timpul Primului război mondial, iar curajul său în faţa obuzelor i-a impresionat pe contemporani. Poporul o numea “mama răniţilor” şi a iubit-o foarte mult. Era pasionată de flori -în special de violete, culoarea sa preferată fiind violet cardinal, în care a fost înmormântată şi în care s-a purtat doliul- şi şi-a amenajat grădinile după propriile gusturi, iar cea a Castelului din Balcic este uimitoare din punctul meu de vedere, probabil cea mai frumoasă grădină pe care am văzut-o pe viu.
*Regina mamă Elena a României (3 mai 1896, Atena-28 noiembrie 1982, Lausanne, Elveţia) a fost soţia lui Carol al II-lea şi mama lui Mihai I. S-a căsătorit cu Carol în 1921, an în care s-a născut şi Mihai, dar în 1925, Carol a rămas în străinătate cu amanta sa, Elena Lupescu. În perioada primei domnii a lui Mihai (1927-1930), Elena a divorţat de Carol, iar în 1932, după întoarcerea lui Carol în ţară, a părăsit România şi i-a fost permis să-şi vadă fiul doar timp de două luni în fiecare an
*în imagini, din arhiva www.cluj24.ro:
-un decret semnat de Carol I
-carte poştală din anii 1920 cu Regele Ferdinand şi Regina Maria
-o fotografie mai puţin cunoscută cu Regina mamă Elena şi cu fiul său, Regele Mihai. Fotografia a apărut în 1926, pe prima pagină a publicaţiei L`ILLUSTRATION din Paris, alături de un articol tematic. Mihai avea mai puţin de 5 ani, iar Elena avea mai puţin de 30.
-o ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION, cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea.
-Carol I pe catafalc şi, alături, regina Elisabeta (Carmen Sylva), carte poştală editată imediat după moartea regelui.
-un decret semnat de Carol al II-lea
(M. A.)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CFR Cluj a întâlnit-o pe Rapid, sâmbătă seara în Gruia, într-un meci din etapa a 17-a a Superligii de fotbal. După pasul greșit făcut de liderul „U” la Sibiu, CFR avea șansa, în cazul unei victorii, să-și egaleze concitadina. N-a fost să fie, meciul terminându-se egal, 1-1, goluri marcate de Fică (min.81), respectiv Burmaz (min.90).
Echipe de start:
CFR CLUJ (4-3-3): Hindrich – Mogoș, Leo Bolgado, M. Ilie, Simao Rocha – Fică, Djokovic (cpt.), Ad. Păun – Nkololo, L. Munteanu, Postolachi
Rezerve: Gal – Camora, F. Iacob, Boben, Graovac, K. Keita, Artean, R. Filip, Tachtsidis, Deac, Korenica, Michael
Antrenor: Dan Petrescu
RAPID (3-4-3): Siegrist – Cr. Manea, Ignat, Pașcanu – Onea (cpt.), Christensen, Hromada, Borza – N’Jie, Boupendza, Petrila
Rezerve: Aioani – Săpunaru, Blazek, Braun, Gojkovic, Emmers, Grameni, Vulturar, Micovschi, R. Pop, Hasani, Burmaz
Antrenor: Marius Șumudică
Frig la Cluj, însă cele câteva mii de spectatori care s-au încumetat să vină la stadion n-au regretat. Joc alert, cu faze de poartă, în special la cea a Rapidului.
CFR are posesia și joacă cu pase rapide, făcând și un pressing agresiv. Până în min.31, Rapid n-a contat în atac. Atunci, Christensen are o ocazie bună dar trage pe lângă poartă.
Până atunci, Louis Munteanu ratează o preluare în careul advers, în min.10 iar în min.28, Nkololo își dă cu stângul în dreptul la o greșeală a fundașilor rapidiști. Păun mai are un șut frumos care însă trece de puțin pe lângă vinclul porții lui Siegrist.
În repriza a doua, rapidiștii echilibrează posesia și au câteva incursiuni periculoase la poarta lui Hindrich. Clujenii au o ocazie mare în min.79 când șutul lui Matei trece puțin pe lângă poartă.
În min.81, Fică înscrie printr-un șut de la 18m, pentru 1-0. În min.90, noul intrat Burmaz egalează după o greșeală în lanț a apărării clujene.
După un final incandescent, CFR ratează ocazia de a egala la puncte liderul.
Notele Cluj24:
Hindrich 7 – Mogoș 7, Leo Bolgado 7, M. Ilie 7, Simao Rocha 7 – Fică 8, Djokovic (cpt.) 6, Ad. Păun 6 – Nkololo 6, L. Munteanu 6, Postolachi 6, Artean, Tachtsidis 6, Korenica 6, Michael 6
EVENIMENT
Primul plan de menținere a calității aerului în Cluj. Implementarea măsurilor de reducre a poluării costă 1,5 miliarde de lei
Județul Cluj va avea un plan de menținere a calității aerului pentru perioada 2024-2028.
Este primul plan de acest fel care va fi implementat la nivelul Clujului, iar acesta prevede măsuri de îmbunătățire a calității aerului acolo unde este nevoie.
Primul plan de menținere a calității aerului în Cluj. Implementarea măsurilor de reducre a poluării costă 1,5 miliarde de lei
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe este inițiatorul proiectului de hotărâre privind acest plan – PMCA.
Documentul, care a fost întocmit de o comisie tehnică de specialitate constituită la nivelul CJ Cluj, are la bază un Studiu de calitate a aerului realizat de o entitate privată certificată în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului.
Citește și: Cât de POLUAT este aerul în Cluj-Napoca? Care sunt zonele cele mai AFECTATE și care sunt cele mai „verzi”
Astfel, a fost realizată o evaluare a calității aerului la nivelul județului Cluj, în baza datelor înregistrate la stațiile automate de monitorizare a calității aerului și a inventarelor locale de emisii.
Ce măsuri sunt prevăzute în Planul de menținere a calității aerului
“Vorbim de un plan concret prin intermediul căruia ne dorim să creăm cadrul legal la nivel județean, astfel încât să păstrăm nivelul poluanților sub valorile limită și să asigurăm în acest fel o calitate a aerului decentă pentru toți locuitorii acestui județ.
Văzând măsurile propuse în vederea acestui obiectiv nu pot să nu constat faptul că instituția pe care o conduc a făcut deja pași concreți pentru reduceea poluării atmosferice, și mă refer aici la modernizarea infrastructurii de drumuri județene sau reabilitarea termică a clădirilor instituționale, cum sunt spitalele, unitățile de învățământ sau sediile entităților aflate sub autoritatea Consiliului Județean”, a transmis Alin Tișe.
PMCA 2024-2028 prevede măsuri la păstrarea și îmbunătățirea calității aerului și pentru protejarea sănătății oamenilor, astfel:
- modernizarea arterelor de circulație
- achiziția de mijloace de transport în comun electrice
- reducere consumului de combustibili fosili prin extinderea rețelelor de gaz
- reabilitarea termică a clădirilor instituționale și rezidențiale, etc.
1,5 miliarde de lei costă implementarea măsurilor
Potrivit reprezentanților CJ Cluj, conform acestui plan cu caracter director, implementarea măsurilor propuse pentru județul Cluj presupune o investiție estimată la 1,5 miliarde de lei.
Din această sumă, 55% ar trebui să provină din fonduri PNRR, 27% din Programul Regional 2021-2027, 18% din Programul „Anghel Saligny” și 0,4% din finanțări de la Administrația Fondului pentru Mediu.
De asemenea, 40% din costuri sunt asumate de CJ Cluj prin intermediul unor proiecte depuse spre finanțare.
Foto: Arhivă
EVENIMENT
ALEGERI PREZIDENȚIALE. 1.000 de polițiști, jandarmi și pompieri mobilizați la Cluj în ziua scrutinului
Duminică, 24 noiembrie, are loc primul tur al alegerilor prezidențiale.
Forțe impesionante vor fi mobilizate în județul Cluj pentru asigurarea desfășurării în condiții de siguranță, legalitate și ordine publică a scrutinului pentru alegerea Președintelui României. Secțiile votare se deschid la ora 7.00 și se închid la ora 21.00.
ALEGERI PREZIDENȚIALE. 1.000 de polițiști, jandarmi și pompieri mobilizați la Cluj în ziua scrutinului
Structurile Ministerului Afacerilor Interne din județ au adoptat măsuri speciale de protecție și intervenție, anunță IPJ Cluj.
Astfel, aproximativ 1.000 de cadre ale MAI – polițiști, jandarmi, pompieri, polițiști de frontieră, de la imigrări și de la alte structuri al ministerului – sunt mobilizate pentru a asigura protecția a celor 674 secții de votare din județul Cluj, a transporturilor cu materiale electorale și a spațiilor de depozitare a buletinelor de vot.
Forțele de ordine vor asigura măsurile de ordine publică în proximitatea secțiilor de votare și vor interveni prompt în cazul sesizărilor privind posibile fapte care încalcă legislația electorală.
Acțiunile de patrulare, infensificate în județ
Reprezentanții IPJ Cluj anunță că au fost intensificate acțiunile de patrulare în zonele aglomerate, pentru a descuraja orice tentativă de tulburare a ordinii publice.
“Orice încălcare a legislației va fi tratată cu maximă seriozitate, iar echipele de intervenție sunt pregătite să răspundă prompt oricăror solicitări.
Totodată, se va asigura fluidizarea traficului rutier în zonele din apropierea secțiilor de votare, pentru a preveni blocajele rutiere”, arată reprezentanții poliției Cluj.
În ceea ce privește prevenirea incendiilor, echipe specializate de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Cluj au efectuat verificări prealabile în secțiile de votare pentru a se asigura că acestea respectă normele de siguranță.
Cine poate vota
615.924 de clujeni cu drept de vot, sunt așteptați la urne. De asemenea, pot vota și cei care nu au domiciliul în Cluj, sunt internați în spitale sau execrită o pedeapsă cu închisoarea.
La alegerile prezidențiale, pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani.
Alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, precum și persoanele aflate în arest la domiciliu, reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale pot vota prin intermediul urnei speciale, dacă au depus cerere în acest sens în termen legal.
Atenție! Amenzi între 1.500 și 4.500 de lei pentru nerespectarea ordinii în zona secțiilor de vot
În ceea ce privește atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne cu privire la alegeri, principalele misiuni ale efectivelor M.A.I. mobilizate vizează paza și protecția secțiilor de votare, asigurarea măsurilor de ordine publică, cu accent pe zona localurilor de vot și verificarea tuturor sesizărilor privind posibile contravenții sau infracțiuni electorale.
Președintele biroului electoral al secției de votare ia toate măsurile de ordine în localul de vot și în jurul acestuia.
În această zonă de protecție a secțiilor de votare este interzisă staționarea oricărei persoane mai mult decât timpul necesar pentru a vota.
Excepție fac membrii biroului electoral al secției de votare, operatorii de calculator, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii, candidații, persoanele acreditate, dar și altele prevăzute expres de lege.
Persoana care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi se pedepsește cu amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei.
Vânzarea consumului de alcool, interzisă în spaţiul de protecţie al secţiei de votare
Cu aceeași amendă se pedepsește comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare, în ziua votării, în intervalul orar 7.00-21.00, precum și continuarea propagandei electorale şi sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.
Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Închisoare de până la 3 ani pentru vot multiplu
Persoanele care votează de două sau de mai multe ori, votează fără a avea acest drept, introduc în urnă mai multe buletine de vot decât au dreptul, utilizează un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
La aceste alegeri se folosește Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Până la 7 ani de închisoare pentru orice fel de atac asupra secțiilor de votare
Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului se pedepsește cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Foto: Arhivă
EVENIMENT
FOTO. Cel mai mare glob de zăpadă din România, expus la Cluj-Napoca la Festivalul Lights On
Cea de-a șaptea ediție a festivalului internațional de instalații de lumină Lights On a început sâmbătă Cluj-Napoca.
Tema din acest an a festivalului cu intrare liberă, care durează pțnă în data de 8 decembrie este #TheOtherChristmasMarket.
Cel mai mare glob de zăpadă din România, expus la Cluj-Napoca la Festivalul Lights On
La această ediție vor fi expuse peste 10 opere de artă contemporană, iar întreaga zonă cuprinsă între străzile Mihail Kogălniceanu și Emmanuel de Martonne va fi iluminată cu lucrări semnate de artiști din România și din alte țări europene, printre care Austria, Italia, Norvegia, Marea Britanie și Franța.
Una dintre atracțiile principale ale festivalului va fi instalația “I love you”, realizată de arhitectul-artist Jacques Rival, care va reprezenta cel mai mare glob de zăpadă din România.
Această lucrare, care are un diametru de 6,8 metri se bazează pe statuia “Spectrul” a artistului român Ciprian Mureșan și va aduce o reinterpretare spectaculoasă a unei opere deja existente.
Instalația va include lumini și forme care vor transforma statuia într-un obiect luminos de mari dimensiuni, iar aceasta reprezintă o premieră pentru România.
Instalație cu peste 65.000 de LED-uri
Un alt punct de interes al festivalului va fi instalația “Submergence” creată de studio-ul britanic Squidsoup. Cu peste 65.000 de LED-uri interconectate, suspendată la 4 metri înălțime, aceasta va permite vizitatorilor să pătrundă într-un val imens de lumină.
În plus, în cadrul ediției din acest an vor fi prezentate și lucrări precum “Lumi Seeds” sau “Seeds of Light”, realizate de Circus Lumineszenz, care vor adăuga un element extra peisajului urban prin semințe luminescente care schimbă culorile într-un dans de lumini.
Srtudenți de la UAD expun la festival
Festivalul va include și o lucrare realizată de studenții secției de sculptură a Universității de Artă și Design (UAD) din Cluj-Napoca, Talk Socks. Această lucrare reprezentată printr-o șosetă uriașă, va fi prezentată în premieră în cadrul festivalului Lights On.
Alte instalații notabile vor include Fragments of Reality, semnată de Alessandro Lupi, care va adăuga o iluzie a ninsorii pe strada Emmanuel de Martonne.
Târg de Crăciun
Ediția din 2024 a festivalului va aduce și o serie de noutăți, inclusiv o zonă comercială cu 30 de căsuțe care vor contribui la atmosfera sărbătorilor, transformând zona într-un târg de Crăciun. iInstalațiile vor putea fi văzute și de la înălțime, dintr-o lojă „automatizată” amplasată într-unul dintre weekenduri.
Programul festivalului va fi de luni până vineri între orele 15:00 și 23:00, iar sâmbăta și duminica între orele 11:00 și 23:00.
Accesul este gratuit și toți vizitatorii vor putea explora instalațiile, inclusiv persoanele cu probleme locomotorii, pentru care au fost amenajate facilități speciale de acces.
Daria Mustea