FOTO. Un cercetător clujean cere retragerea șervețelelor tricolore de pe piață: ”Ajunge la gunoi un simbol național”

”Șervețelele de hârtie tricolore, în culorile drapelului României – roșu, galben și albastru, transmit un mesaj grotesc”, arată dr. Adrian Toader-Williams, un cercetător științific clujean cu dublă cetățenie, română și americană, care cere retragerea urgentă de pe piață a acestora.

”Gestul de a te șterge cu acel șervețel tricolor, ce reprezintă drapelul României, gestul de a-l arunca pe jos și a-l călca în picioare pentru a se ajunge, în final, să îl arunci la gunoi, face parte dintr-un limbaj specific, programare neurolingvistică (NLP), ce induce în mentalul colectiv ideea ca aceasta este destinația drapelului și a identității naționale pe care o reprezintă.

Tot ce mai rămâne e să avem pe piață, ca afișare a <<patriotismului>> nostru și hârtie igienică colorată în tricolor.

Acest lucru demonstrează existența unui vid legislativ în ceea ce privește utilizarea simbolurilor naționale ale României în produsele comerciale și, mai cu seamă, în produsele de unică folosință, chiar dacă intenția este bună.

Inducerea unor mesaje denigratoare în mentalul colectiv este cunoscut a fi una dintre cele mai puternice arme de manipulare în masă. O armă intenționat produsă sau nevinovată”, susține cercetătorul clujean.

Subminarea identității naționale

Potrivit acestuia, companiile care, din dorința de a face un ban în plus, pun pe piață astfel de produse, cum este ”Mototol”, folosesc o metodă subtilă de subminare a identității naționale.

”După ce ștergem cu ele cele nedorite, șervețelele cu tricolorul Românesc sunt făcute “mototol” și aruncate la gunoi. Este identitatea noastră națională a fi făcută “mototol?” Este România a fi făcută „mototol” și aruncată la gunoi?”, s-a întrebat Toader-Williams.

Acesta crede că suntem antrenați într-un ”joc nevinovat, dar josnic, chiar criminal împotriva identității naționale a României”.

”Sau, oare să fie o acțiune intenționată spre a induce în subconștientul individului și în mentalul colectiv, în comportamentul general al populației ideea că România este o națiune de care ne putem dispensa după ce este folosită? Poate că suntem o țară de unică folosință? Poate că, o dată ce suntem folosiți, destinația ne este coșul de gunoi, fie făcuți sau nu <<mototol?>>.

Drapel și imn

În această direcție a fost îndreptată și decuparea drapelului în decembrie 1989, când întreaga simbolistică a averilor naționale a fost extirpată de pe drapel cu pretextul înlăturării simbolului comunist care nu era decât steaua comunistă din vârful stemei.

Acum, prin punerea pe piață a unor șervețele tricolore de unică folosință menite să te ștergi cu ele, sigur de murdărie nu de păcate, sugerăm că ce a mai rămas din România, drapelul sterp de stemă poate merge direct la coșul de gunoi?”, s-a întrebat Adrian Toader- Williams.

Acesta a lansat un apel la cetățenii României să exercite mult discernământ atunci când cumpără, folosesc, fabrică, distribuie sau vând produse ce conțin simboluri naționale.

Cercetătorul clujean este și cel care a inițiat demersuri publice de înlocuire a actualului imn al României, ”Deșteaptă-te, române!”.