FOTO. Specialiștii în botanică și ecologie cer Primăriei menținerea arborilor maturi/sănătoși din centrul Clujului

Specialiștii în ecologie, botanică și biodiversitate de la Institutul de Cercetări Biologice (ICB) Cluj își exprimă îngrijorarea cu privire la demersurile Primăriei Cluj-Napoca de a îndepărta arborii maturi din centrul orașului în vederea modernizării zonei.

Aceștia cer municipalității menținerea arborilor maturi/sănătoși din centrul municipiului Cluj-Napoca și găsirea unor soluții alternative la problema coborârii nivelului asfaltului în zonă.

”În orașe, arborii maturi reprezintă insule de biodiversitate, oferind un mediu de trai pentru păsări, insecte și alte viețuitoare, contribuind de asemenea la calitatea aerului prin producerea oxigenului. În plus, în actuala criză climatică, fiecare arbore este neprețuit, deoarece absoarbe cantități mari de dioxid de carbon (principalul gaz cu efect de seră) din aer, depozitându-l pe termen lung în lemn.

Citește și FOTO. Protest pe strada Universității. Clujeni LEGAȚI cu lanțuri de copacii care urmează să fie RELOCAȚI

De asemenea, este important și faptul că acești arbori maturi aparțin unor specii care și-au dovedit rezistența la condițiile urbane stresante și au mai multe șanse de a rezista impactului climatic în următoarele decenii, comparativ cu cei nou plantați.

În plus, arborii maturi deservesc locuitorii și turiștii deoarece reprezintă „Infrastructura Verde a Orașului”, care, ca orice „construcție”, a necesitat mulți ani pentru a ajunge la dimensiunea si funcțiile actuale. Astfel, acești arbori oferă o oază de verdeață și o insulă a naturii în mijlocul orașului. În același timp, absorb zgomotul, praful și o parte din poluanții din trafic, oferă umbră și cresc umiditatea aerului în timpul verilor fierbinți.

Prin înlocuirea arborilor maturi cu cei tineri, toate aceste beneficii se pierd imediat, devenind limitate în următorii 10-20 ani. Aceștia ar trebui toaletați/tăiați (după caz) numai dacă prezintă riscuri pentru siguranța cetățenilor și a clădirilor din jur. De aceea, considerăm că astfel de decizii trebuie să fie bine analizate și luate în considerare și erspectivele de mediu și sustenabilitate, pe lângă cele de dezvoltare urbană.

Arborii trebuie menținuți

O perspectivă asupra vegetației urbane și a unei „estetici ecologice” este deja frecvent întâlnită în societatea occidentală. Pe această cale, amintim faptul că municipiul Cluj-Napoca s-a angajat să respecte Acordul “Green City” al Uniunii Europene, al cărui rol este acela de a îmbunătăți calitatea vieții în mediul urban, prin accelerarea implementării unor politici de mediu relevante în mai multe direcții, inclusiv din prisma biodiversității.

În lipsa unor legi concrete care să vizeze ecologia/ peisagistica urbană, considerăm că orașul nostru, care în multe rânduri a fost/este un exemplu de bune practici în România, trebuie să aibă în vedere Strategia UE privind Biodiversitatea – 2030, sau inițiative precum Strategia EnRoute, care oferă îndrumări cu privire la modul în care infrastructura verde urbană ar trebui gestionată în vederea menținerii biodiversității și a funcției ecosistemelor.

În concluzie, solicităm cu respect menținerea arborilor maturi/sănătoși din centrul Municipiului Cluj-Napoca, și găsirea unor soluții alternative la problema coborârii nivelului asfaltului în zonă. Sugerăm, de exemplu, acoperirea cu sol a rădăcinilor rămase la suprafață, urmată de plantarea de plante/flori decorative în acel sol. În egală măsură, susținem și încurajăm inițiativa Primăriei de a planta arbori tineri în zone unde aceștia lipsesc”, arată reprezentanții ICB Cluj-Napoca.

Peisagist cu o carieră de 20 de ani în domeniu

De asemenea, Nicolas Triboi, autorul studiului peisagistic din cadrul concursului de modernizare a străzii Kogălniceanu – Universității, care profesează ca peisagist în România și în Franța de 20 de ani, susține că proiectul este rezultatul unui demers exemplar de concurs de arhitectură, organizat de profesioniști și care a avut o documentație care să explice situația existentă.

”Aceste studii nu reprezintă « soluția de proiect », ci sunt mai multe recomandari, care sunt bune de luat în considerare de către participanții / proiectanții din cadrul concursului.

În acest studiu, am evidențiat situația arborilor printr-o analiză vizuală fitosanitară. Am venit cu recomandari despre toaletarea aborilor, despre protecția lor, despre sol, plantări.

Soluția câștigătoare a concursului a ținut cont de studiu (80/90%) și discuțiile de astăzi sunt legate de teii care nu erau nici extrem de valoroși, nici extrem de degradați din categoria «discutabil / de studiat». Acest studiu corespunde unor recomandări pentru proiectanți, nu este un proiect tehnic legat de soluția de amenajare. El lasă loc unor «discuții / dezbateri».

Mulți arbori «roșii» au fost înlocuiți, unii galbeni vor fi «transplantați». Câțiva «verzi» au dispărut. Despre cei portocalii există loc pentru dezbatere.

Mă bucur să văd că azi, societatea civilă este prezentă și se implică în această dezbatere și cred că în mod evident, dacă societatea civilă exprimă dorința de a păstra arborii (care nu reprezintă un pericol pentru trecători), trebuie ascultată și reacționat corespunzător. Arborii, chiar dacă sunt afectați de șantier (scăderea nivelului solului, săpături, compactare…) merită să fie menținuți și urmăriți în timp.

Este sigur regretabil că aceste discuții nu au avut loc înainte, în ideea să fie protejați «arborii de păstrat», dar nu este târziu pentru a acționa în mod echilibrat și respectuos.

Vegetația urbană, organism viu

Vegetația urbană nu trebuie analizată ca un mobilier urban, ci ca un organism viu, capabil să se regenereze. Nimeni nu poate fi sigur că rezultatul va fi unul pozitiv, dar merită încercat, protejat. Proiectul ar trebui sa admită adaptări și modificări.

Anul trecut în Câmpulung Muscel am elaborat un studiu pentru a celebra promenada «Bulevard Pardon» din centrul orașului unde toti arborii trebuiau să dispară (aviz fitosanitar luat). Personal, m-am implicat pentru realizarea unui studiu mai precis și individual pentru fiecare arbore, în ideea să realizăm o strategie de înlocuire în timp, și nu o acțiune radicală de tip DA sau NU.  Din 73 de arbori, 53 au fost păstrati și sunt astăzi îngrijiți. Dacă unii se vor usca, vor fi înlocuiți. Peisajul istoric a fost «salvat».

Exemplul de la Câmpulung Muscel trebuie să ne fie de folos, el ne arată că un proiect poate evolua și că se poate elabora o strategie de înlocuire în timp, bazată pe îngrijirea arborilor, dar și pe o comunicare mai bună cu cetățenii.

Arborii merită salvați, mai ales când sunt vii și iubiți

Un «proiect de amenajare urbană» nu este un proces final și definitiv, ci de multe ori este co-creat, realizat în mod participativ.

Sunt convins că arborii merită salvați, mai ales când sunt vii și iubiți. Exact ca o poză de familie unde avem «bătrâni și tineri», «bolnavi și sănătoși». Cât timp arborii nu reprezintă un risc evident de rupere pe spațiul public, care să pună în pericol viața cetățenilor, ar trebui luate toate măsurile necesare pentru păstrarea lor. În timp, dacă acești arbori se vor usca, pot fi plantați alții.

Orice spațiu plantat din oraș, orice parc, ar trebui să aibă un plan de întreținere și echipe de grădinari, peisagiști, care să lucreze în mod coordonat și logic după o strategie verde pentru oraș. Cred că dezbaterea trebuie să ne permită să evoluăm și să mergem spre această atitudine care nu zice nici DA, nici NU, ci propune o viziune mai blândă, profesionistă, pe termen mediu și lung. O strategie în care spațiul vizibil să fie corelat cu spațiul «subteran» pentru că solul este de multe ori mai important decât cerul pentru arbori. Dacă solul urban nu este bine protejat sau pregătit, arborii nu se vor dezvolta și plantațiile vor rămâne rahitice și inestetice.

Spațiile verzi nu trebuie subcontractate către alte firme private. Administrația publică trebuie să se implice și să structureze echipe de oameni specialiști, să structureze competențele legate de monitorizarea patrimoniului arboricol și peisager dar și de producerea și înmulțirea lui”, a explicat Triboi.