EVENIMENT
VIDEO FOTO. Sergey și Ludmila, refugiați la Cluj. El face dializă, cântă și scrie poezii. Lumea, prin ochi de nevăzător
Asociația Cluj24 și Fundația Comunitară Cluj, cu sprijinul OXFAM, lansează de la 1 iunie campania ”Cluj pentru Ucraina”, al cărei scop este prezentarea refugiaților ucraineni stabiliți în județul nostru prin articole în limbile română și ucraineană.
Sergey este un ucrainean ce s-a refugiat la Cluj cu soția sa, Ludmila, din data de 28 martie. Pentru ei, războiul a început acum 8 ani. Locuiau în Donbas, regiunea atacată de ruși în 2014, după care s-au mutat în Harkov, iar viața i-a purtat până în Ardeal.
„Nu știam unde vom veni. Voluntarii din Ucraina ne-au sugerat să venim în România, tot ei ne-au condus până la graniță, iar prin programul de hemodializă al Asociaţiei pentru Solidaritate şi Empatie <<Delia Gradinaru>> am ajuns aici, eu fiind pacient la Centrul de dializă Nefromed, de pe strada Ana Aslan”, spune Sergey pentru Cluj24.
Inițial, din cauza bombardamentelor, a locuit mai mult de o lună într-un centru de analiză acomodat, unde erau foarte mulți pacienți. Fiind un spațiu improvizat pentru a adăposti oamenii pe timp de război, nu era un loc sigur și confortabil, cu atât mai mult cu cât era situat la etajul 6, iar Sergey e nevăzător.
„Clădirea se mișca de la bombardamente, iar pe geam se putea vedea războiul. Oamenii trebuiau să coboare la subsol, iar Sergey se deplasează mai greu. Adesea erau și întreruperi de electricitate. Atunci a apărut propunerea de a ne muta, când am ajuns la granița cu România datorită voluntarilor, și mai departe, la Cluj, cu ajutorul lui Emanuel Ungureanu, prin ONG-ul pe care l-a fondat, Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie <<Delia Gradinaru>>”, indică Ludmila.
Acomodarea la Cluj. Sergey nu vede orașul, dar simte căldura oamenilor
După izbucnirea războiului în 2014, Sergey a pierdut cele 2 apartamente pe care le avea în Donbas.
„În 2015 ne-am mutat în Harkov și am stat în chirie. În prezent, acolo se duc lupte”, notează el.
Cum stresul scade imunitatea, în a doua zi de când se afla în România, Sergey s-a luptat cu grețurile, dar buna primire i-a ameliorat starea de rău.
„Eu văd cu un ochi doar niște umbre. Din ce am reușit să observ în Cluj, orașul seamănă foarte mult cu zona vestică a Ucrainei, – cu regiunea Liov, cu Cernăuți – având arhitectură similară, austro-ungară.
Dar nu clădirile și frumusețea orașului sunt cele mai importante când vine vorba de Cluj, ci oamenii. Locuitorii Clujului sunt oameni cu inimă mare, foarte săritori. Ne-au acceptat ca pe niște rude, ca și cum suntem parte din familie.
Am fost copleșiți de atenția și grija lor și vrem să le mulțumim pentru fiecare formă de sprijin în parte:
- Voluntarilor, pentru că ne-au îndrumat
- Guvernului României, pentru ajutorul oferit țării noastre
- Domnului Emanuel Ungureanu, pentru actele sale de caritate și pentru ajutorul oferit în ceea ce privește dializa, fără de care nu pot trăi mai mult de 2-3 săptămâni
- Centrului de dializă Nefromed, de pe strada Ana Aslan 40, pentru găzduire
- Medicilor extraordinari, pentru asistență
- Pacienților locali cu care am interacționat și care sunt foarte amabili, de asemenea
- Șoferilor care ne duc la dializă și ne aduc înapoi acasă
- Paulei Partnoi, lui Cristian Avram și Asociației Delia Gradinaru, pentru sprijin
- lui Emanuel Teoc, de la EMAUS, centru care cazează gratuit bolnavi refugiați din Ucraina
- Rodicăi Rusu, traducătoare, pentru că facilitează comunicarea
Le suntem recunoscători tuturor”, precizează Sergey.
Gânduri despre război: „Nu se va termina mâine. Nu avem unde să ne întoarcem”
De cealaltă parte, însă, este Rusia, despre care nu are o părere la fel de bună.
„Rusia e fascistă. Nu e normal ca lucrurile să se întâmple în felul acesta. Dacă Ucraina e înfrântă, urmează Țările Baltice, Polonia, Moldova, Kazahstan, un fel de <<Al Treilea Reich>>. Rusia vrea ca poporul nostru să nu mai existe, asta se spune și la televizor.
Din fericire, multe state susțin Ucraina, iar acest lucru aduce o nouă speranță, întrucât niciun război nu va fi câștigat de o putere, dacă împotriva ei este tot restul lumii. În plus, oamenii noștri sunt motivați, ucrainenii nu luptă pentru bani, ci pentru țară”, adaugă Sergey.
Fiindcă situația e incertă, cuplul preferă să trăiască în prezent, fără să-și facă planuri privind întoarcerea în Ucraina deocamdată.
„Războiul nu se va termina mâine, așa că trăim în prezent. Nu avem unde să ne întoarcem. Vom rămâne aici dacă va exista această posibilitate.
Deocamdată, încercăm să învățăm bazele limbii române, cât să ne fie mai ușor la magazin sau în circumstanțe similare. De multe ori am vrut să le urăm drum bun șoferilor care se ocupă de noi, iar traducerea îi bulversa mai tare. Ne-ar plăcea, deci, să știm frazele esențiale, cât să ne descurcăm perioada asta, cel puțin”, împărtășește ucraineanul.
Nevăzător cu experiență în artele vizuale: „M-am înconjurat de oameni creativi”
În timpul liber, compune poezii și le împărtășește cu prietenii lui de pe Facebook.
„Acum scriu mai mult versuri pentru copii și adulți. Am avut mai multe site-uri rusești unde am publicat poeziile, am mai șters din ele, dar două platforme am păstrat, la rugămintea prietenilor”, spune Sergey.
O parte din poeziile sale se pot găsi cu un click aici.
Înainte să își piardă vederea, a cochetat și cu arta vizuală.
„Am construit chitare, una dintre ele am vândut-o în Canada. Am un reportofon unde m-am înregistrat cântând versuri proprii, acompaniindu-mă singur la chitară.
Am făcut și icoane în lemn, cred că m-a ajutat faptul că m-am înconjurat de oameni creativi”, susține acesta.
Sergey e un suflet de artist care, în ciuda obstacolelor întâmpinate, – de la pierderea vederii la pierderea întregii vieți din Ucraina, din cauza războiului – își păstrează optimismul.
Crede în oameni, în ambiția și loialitatea compatrioților față de țara sa, dar și în limbajul universal al iubirii, pe care l-a cunoscut venind în România – nereușind să comunice cu clujenii din centrul de dializă, se înțelegeau prin gesturi, primind astfel gândurile lor bune, și fiind recunoscător pentru toate formele de sprijin în acest sens.
Iar cu soția sa, Ludmila, de care a fost nedespărțit încă din ziua în care s-au cunoscut, merge încrezător mai departe în viață.
*** *** *** *** *** *** *** *** *** ***
Сергій і Людмила, біженці в Клужі. Він робить діаліз, співає та пише вірші. Світ очима сліпих
Асоціація Cluj24 та Cluj Community Foundation за підтримки OXFAM з 1 червня розпочинають кампанію «Клуж для України», метою якої є презентація українських біженців, які оселилися в нашому повіті, через статті румунською та українською мовами.
Сергій – українець, який 28 березня разом із дружиною Людмилою сховався в Клужі. Для них війна почалася 8 років тому. Вони жили на Донбасі, регіоні, який росіяни атакували у 2014 році, після чого переїхали до Харкова, а життя занесло їх у Трансільванію.
«Ми не знали, куди приїдемо. Волонтери з України запропонували нам приїхати до Румунії, вони також провели нас до кордону, і через програму гемодіалізу Асоціації солідарності та емпатії <<Delia Gradinaru>> ми приїхали сюди, я як пацієнт діалізного центру Nefromed. , з вулиці Ани Аслан», – розповідає Сергій для Cluj24.
Спочатку через бомбардування він більше місяця жив у комфортному аналітичному центрі, де було багато пацієнтів. Як тимчасове місце для укриття людей під час війни, воно не було безпечним і зручним місцем, тим більше, що воно знаходилося на 6-му поверсі, а Сергій незрячий.
«Будівля рухалася від бомбардування, а через вікно було видно війну. Людям довелося спускатися в підвал, а Сергію важче пересуватися. Також були часті відключення електроенергії. Потім надійшла пропозиція переїхати, коли завдяки волонтерам ми дійшли до кордону з Румунією, а далі, до Клужа, за допомогою Емануеля Унгуряну через засновану ним громадську організацію «Асоціація солідарності та співпереживання <<Delia Gradinaru >> „, – зазначає Людмила.
Проживання в Клуж. Сергій не бачить міста, але відчуває тепло людей
Після початку війни у 2014 році Сергій втратив 2 квартири, які мав на Донбасі.
«У 2015 році ми переїхали до Харкова і жили в орендованому будинку. Наразі там йдуть бої», – зазначає він.
Оскільки стрес знижує імунітет, на другий день перебування в Румунії Сергій боровся з нудотою, але добрий прийом полегшив його нездужання.
«Я бачу тіні лише одним оком. З того, що мені вдалося спостерігати в Клужі, місто дуже схоже на західну частину України, – на Львівську область, на Чернівці – зі схожою, австро-угорською архітектурою.
Але не будівлі та краса міста найважливіші, коли йдеться про Клуж, а люди. Мешканці Клужа – люди великого серця, дуже стрибкі. Нас приймали як рідних, як рідних.
Ми були вражені їх увагою та турботою і хочемо подякувати їм за будь-яку форму підтримки:
- Волонтерам, за допомогу
- Уряду Румунії за надану допомогу нашій країні
- Пану Емануелю Унгуряну за його благодійність і допомогу з діалізом, без якого я не можу прожити більше 2-3 тижнів
- Діалізний центр «Нефромед», вул.Ана Аслан, 40, для розміщення
- Надзвичайним лікарям, за допомогу
- До місцевих пацієнтів, з якими я спілкувався, вони також дуже добрі
- Водіям, які возять нас на діаліз і повертають додому
- Паулі Партної, Крістіану Авраму та Асоціації Делії Градінару за підтримку
- Емануелю Теоку з EMAUS, центру, який безкоштовно розміщує хворих біженців з України
- Родіка Русу, перекладач, тому що вона полегшує спілкування
Ми вдячні їм усім», – каже Сергій.
Думки про війну: «Вона закінчиться не завтра. Нам нема куди подітися»
З іншого боку, однак, Росія, про яку він не дуже добре думає.
«Росія фашистська. Це ненормально, щоб так відбувалося. Якщо Україна зазнає поразки, то за нею прийдуть країни Балтії, Польща, Молдова, Казахстан, такий собі «Третій рейх».Росія хоче, щоб наш народ перестав існувати, так кажуть i по телевізору.
На щастя, багато країн підтримують Україну, і це дає нову надію, адже жодна війна не виграє одна держава, якщо решта світу проти неї. Крім того, наші люди мотивовані, українці воюють не за гроші, а за країну», – додає Сергій.
Оскільки ситуація невизначена, пара вважає за краще жити сьогоденням, повертатися в Україну поки що не планує.
«Війна не закінчиться завтра, тому ми живемо сьогоденням. Нам нікуди подітися. Ми залишимося тут, якщо буде можливість.
Поки що ми намагаємося вивчити основи румунської мови, щоб нам було легше в магазинах чи в подібних обставинах. Багато разів ми хотіли побажати удачі водіям, які мають справу з нами, і переклад ще більше їх спантеличив. Тому ми хотіли б знати суттєві фрази, достатні, щоб хоча б впоратися з цим періодом», – ділиться українець.
Сліпа людина з образотворчим мистецтвом: «Я оточив себе творчими людьми»
У вільний час він складає вірші та ділиться ними з друзями у Facebook.
«Зараз більше пишу вірші для дітей і дорослих. У мене було кілька сайтів російський, де я публікував свої вірші, деякі з них видалив, але залишив дві платформи, на прохання друзів», – розповідає Сергій.
З деякими його віршами можна ознайомитися, натиснувши тут.
До втрати зору він також загравав з візуальним мистецтвом.
«Я створив гітари, одну з яких продав у Канаді. У мене є магнітофон, де я записав себе, як співаю власні тексти, акомпануючи собі на гітарі.
Я також робив дерев’яні ікони, думаю мені допомогло те, що я оточував себе творчими людьми», – стверджує він.
Сергій – це душа митця, яка, незважаючи на перешкоди – від втрати зору до втрати всього життя в Україні через війну – зберігає оптимізм.
Він вірить у людей, в амбіції та лояльність своїх співвітчизників до своєї країни, а також у універсальну мову любові, яку він дізнався, коли приїхав до Румунії – не зміг спілкуватися з людьми з Клужа в діалізному центрі, вони розуміли один одного за допомогою жестів, отримуючи їхні добрі думки та будучи вдячними за всі форми підтримки в цьому відношенні.
А з дружиною Людмилою, з якою він нерозлучний з дня знайомства, впевнено крокує по життю.
(Проект Асоціації Cluj24 та Фонду громади Клуж за підтримки OXFAM).
(Un proiect al Asociației Cluj24 și Fundației Comunitare Cluj, susținut de OXFAM).
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
INVESTIȚIE de 21 milioane de euro în Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a semnat luni un contract de finanțare în valoare de aproximativ 21 de milioane de euro pentru extinderea și modernizarea Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca.
Contractul a fost semnat din partea Institutului de către Cătălin Vlad, managerul unității medicale.
Proiectul este finanțat în cadrul Programului Sănătate – apelul „Investiții în infrastructura publică a institutelor oncologice” și va transforma semnificativ infrastructura medicală a unuia dintre cele mai importante centre oncologice din țară. Timp de 38 de luni, Institutul va fi implicat într-un amplu proces de extindere, reabilitare și dotare cu echipamente moderne, care vizează blocul operator, secția de anestezie și terapie intensivă, corpul administrativ – inclusiv laboratorul de anatomie patologică – și corpul destinat activităților de ambulatoriu.
INVESTIȚIE de 21 milioane de euro în Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca
„Această investiție reafirmă angajamentul nostru ferm de a susține dezvoltarea infrastructurii sanitare din banii europeni. Modernizarea Institutului Oncologic din Cluj-Napoca înseamnă nu doar infrastructură nouă, ci speranță și demnitate pentru mii de pacienți care luptă cu o boală grea. Acest proiect în valoare de 21 milioane de euro va contribui direct la creșterea calității actului medical în regiunea Nord-Vest și la nivel național. Vă reamintesc că din fonduri europene susținem și programe de screening care vor contribui la depistarea precoce a cazurilor de cancer și vor permite astfel salvarea vieților celor afectați de această boală necruțătoare,” a declarat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Proiectul va permite deservirea a peste 26.000 de persoane anual, creșterea capacității laboratorului de anatomie patologică la 70.000 de blocuri de parafină procesate pe an – o etapă esențială în diagnosticul oncologic – și îmbunătățirea serviciilor medicale pentru peste 6.400 de pacienți. Totodată, echipamentele și dotările achiziționate, în valoare de peste 45 de milioane de lei, vor susține munca echipelor medicale și cercetarea de înalt nivel din cadrul institutului.
„Este un proiect de suflet pentru mine și, fără îndoială, poate cel mai important din existența Institutului Oncologic ‘Prof. Dr. Ion Chiricuţă’. Ne dorim să modernizăm infrastructura și să oferim pacienților noștri servicii medicale de cea mai înaltă calitate, cu rezultate oncologice pe măsură.
„IOCN este un centru de cercetare recunoscut pentru deschiderea către inovație și abordări interdisciplinare”
Am muncit timp de doi ani, alături de colegii mei și de partenerii din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru ca acest vis să prindă contur. Sper ca roadele acestei investiții să se traducă în cât mai mulți ani de viață câștigați pentru pacienții noștri – ani trăiți cu demnitate, alături de familiile lor,” a declarat Dr. Cătălin Vlad, șef lucrări și manager al Institutului Oncologic din Cluj-Napoca.
Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă”, fondat în 1929, este nu doar un pilon al tratamentului oncologic din România, ci și un centru de cercetare recunoscut pentru deschiderea către inovație și abordări interdisciplinare. De-a lungul timpului, a devenit un reper în cercetarea cancerului, promovând idei de avangardă, colaborări naționale și internaționale și formarea continuă a personalului medical.
Prin această investiție, institutul face un pas important în consolidarea poziției sale ca centru de excelență în sănătate publică, oferind acces echitabil și servicii medicale avansate pentru pacienții din întreaga țară. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene continuă astfel să sprijine dezvoltarea unei infrastructuri medicale moderne și accesibile, care pune pacientul în centrul sistemului.
ADMINISTRAȚIE
Primul pas spre readucerea la viață a Podului Nemților. Studiu de fezabilitate pentru podul pietonal din centrul Clujului

Primăria Cluj-Napoca a încheiat un contract pentru studii preliminare privind construirea unei pasarele pietonale peste Someșul Mic. Noua construcție va conecta strada General Dragalina de strada George Barițiu.
Primăria Cluj-Napoca plătește 197.500 de lei pentru servicii de elaborare studii de teren, expertiză tehnică și studiu de fezabilitate pentru obiectivul „Pasarelă pietonală peste râul Someșul Mic între strada George Barițiu și strada General Dragalina”, în cadrul unei achiziții directe publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Contractul a fost încheiat cu firma SC Mem Project Construct SRL din Iași, în 10 aprilie 2025.
Cluj-Napoca face primul pas pentru readucerea la viață a Podului Nemților
Administrația locală și-a anunțat încă de anul trecut intenția de a readuce Podul Nemților în istoria și pe harta turistică a orașului, la aproape 100 ani de la dispariția sa. Acesta va crește valoarea turistică a întregii zone centrale a orașului, prin conectarea Cetățuii, prin strada General Dragalina, de Parcul I. L. Caragiale, pe strada George Barițiu.
„Istoria acestui pod începe în 1735, după construirea fortificației imperiale austriece de pe Cetățuie, când s-a considerat necesar existența unui pod peste Someș care să fie destinat exclusiv uzului garnizoanei imperiale. Podul ridicat cu această ocazie, în zona actualei Case Tranzit, a fost un pod suspendat, o realizare tehnică deosebită pentru acea perioada, și a intrat în conștiința clujenilor sub numele Podul Nemților.
Ridicat în 1735, desființat în secolul XX
Fiind pietonal și păzit în permanență de soldații din garnizoana imperială, Podul Nemților a fost primul și singurul pod acoperit. Datorită uzurii a fost desființat la începutul secolului XX.
La aproape 100 ani readucem acest pod în istoria și harta turistică a orașului, pod ce va crește valoarea turistică a întregii zone”, trasmitea în urmă cu un an viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea.
Foto: Vechiul Cluj
CULTURA
FOTO. Punk exploziv, călugări Kung fu si „The Rocky Horror Picture Show”, în programul Weekend la Castel la TIFF.24

Anul acesta, Weekend la Castel, programul Festivalului Internațional de Film Transilvania (13 – 22 iunie 2025) care aduce filmul și muzica la Castelul Bánffy din Bonțida, propune două seri pline de energie (14 și 15 iunie).
Legendara formație maghiară punk VHK și post-punkerii britanici de la The KVB vor urca pe scena din fața ecranului outdoor instalat la castel, unde ulterior cinefilii vor avea ocazia să urmărească o comedie estoniană despre călugări kung fu și black metal – Lupta invizibilă, dar și filmul cult The Rocky Horror Picture Show, care aniversează 50 de ani de la premieră.
Biletele pentru cele două evenimente au fost puse în vânzare online.
Sâmbătă seara, pe scenă urcă the KVB, un duo britanic de post-punk
Sâmbătă, 14 iunie, începând cu ora 19:30, scena de la Bonțida va fi luată cu asalt de The KVB. Un duo britanic de post-punk format din Nicholas Wood și Kat Day, The KVB sunt cunoscuți pentru fuziunea hipnotică dintre sunetele reci ale sintetizatoarelor analogice, riff-urile de chitară întunecate și atmosfera dream-pop psihedelică.
Muzica lor îmbină influențe din post-punk-ul clasic, shoegaze, krautrock și muzica electronică industrială, creând un peisaj sonor intens și cinematic. Show-urile live ale trupei sunt experiențe audio-vizuale intense, completate de proiecții hipnotice și o energie captivantă.
The Rocky Horror Picture Show, proiecție sepcială la 50 de ani de la lansare
Seara se încheie cu The Rocky Horror Picture Show, clasicul ireverent regizat de Jim Sharman, care rămâne și astăzi unul dintre cele mai iubite filme ale tuturor timpurilor. Lansat în 1975, filmul împlinește anul acesta 50 de ani. Inspirat de spectacolul de teatru cu același nume, filmul spune povestea lui Brad și Janet, un cuplu naiv care, în urma unei pene de mașină, ajunge în conacul extravagant al doctorului Frank-N-Furter.
Gazda lor, un savant excentric venit dintr-o altă galaxie, îi introduce într-o lume decadentă, plină de seducție, libertate și muzică memorabilă. The Rocky Horror Picture Show a devenit un fenomen cult datorită atmosferei sale unice, dar și a fanilor costumați în țoale vintage glam care transformă fiecare vizionare într-un spectacol interactiv, dansând și cântând la unison.
Seara de duminică începe cu rock psihedelic și punk
Duminică, 15 iunie, de la ora 19:30, seara va fi deschisă de Vágtázó Halottkémek (VHK), formația legendară de rock psihedelic și punk din Europa Centrală. Fondată în 1975 la Budapesta, trupa combină ritmuri tribale cu rock progresiv și improvizație, creând o experiență sonoră intensă și hipnotică. Cu versuri încărcate de misticism și o energie explozivă pe scenă, VHK și-a construit o reputație cult, fiind adesea comparată cu Hawkwind sau The Stooges, dar păstrând un stil inconfundabil.
Muzica lor a fost apreciată de artiști precum Iggy Pop, Henry Rollins și Jello Biafra, care au considerat VHK una dintre cele mai originale și puternice trupe underground ale Europei. Trupa este formată în prezent din Attila Grandpierre, Lajos Soós Szónusz, Király Zoltán, Köles Vazul, Földi Tomy, Szűcs Antal Mór și Sánta Kristóf.
„Lupta invizibilă”, o comedie absurdă cu arte marțiale și călugări zărghiți
După concert va fi proiectat filmul Lupta invizibilă (The Invisible Fight, regia Rainer Sarnet, Estonia, 2023), o comedie absurdă cu arte marțiale și călugări zărghiți. Povestea urmărește un tânăr estonian care, după ce scapă cu viață dintr-un atac la granița dintre China și Uniunea Sovietică, decide să devină călugăr Shaolin. Însă iluminarea spirituală se dovedește a fi un drum presărat cu lupte spectaculoase, muzică black metal și mult umor negru.
Filmul a avut premiera la Festivalul de la Locarno în 2023, unde a primit Premiul Special al Juriului, fiind apreciat pentru stilul său vizual îndrăzneț și combinația inedită de genuri.
Proiecția Lupta invizibilă la TIFF.24 este posibilă cu sprijinul Ambasadei Republicii Estonia în Bucureşti și a Estonian Film Institute.
CULTURA
Mitropolitul Clujului: Cum ne curățim simțirile de Paște? Să ne spovedim, să ne împărtășim, să facem fapte de milostenie

Mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuț, a transmis, luni, un mesaj pastoral înainte de Paște, în care a vorbit despre curățirea simțirilor.
”Am plecat de la această idee, că e bine să avem inimă curată și să-l vedem pe Dumnezeu. Probabil că încă nu suntem la înălțimea aceasta încât să-l vedem direct. Dacă îl vedem pe Dumnezeu măcar în semenul nostru, în ceilalți. (…)
Cum ne curățim inima, cum ne curățim simțirile, ca să-l putem vedea pe Hristos în semenii noștri? Și dacă vom face un progres deosebit îl putem vedea și frate către frate, așa cum, de pildă, l-a văzut părintele Nicodim Băndiță.
În Postul Mare, lucrul acesta am încercat să-l facem: să ne spovedim bine, să ne împărtășim, să citim în Sfintele Scripturi, să facem fapte de milostenie. Toate acestea laolaltă ajutându-ne să ne curățim simțirile, mintea, să ne curățim voința, să ne curățim inima, conștiința noastră să devină trează, și atunci putem sărbători Paștele cu multă bucurie.
Suntem alți oameni, oameni buni într-o lume rea și lumea această rea noi dorim s-o facem bună, cu oameni credincioși, cu oameni creștini convinși care efectiv să trăiescă mesajul Paștilor și să se bucure de ceea ce ne spune Domnul Hristos”, a spus mitropolitul Clujului.
Pastorala de Paște al IPS Andrei va fi citită, duminică, în toate bisericile și mănăstirile de pe raza Mitropoliei Clujului.