FOTO. Șantier întârziat, bani în pericol. Cluj–Poieni, linia ferată care ar putea salva banii din fondurile PNRR

Asociația Pro Infrastructură transmite că în august 2026, doar primele două loturi ale liniei de cale ferată Cluj–Episcopia Bihor ar putea fi declarate funcționale, pentru a evita pierderea fondurilor PNRR. Trenurile vor circula, cel mai probabil, pe motorină, iar siguranța rămâne o mare necunoscută.

Asociația Pro Infrastructură avertizează că doar loturile Cluj–Aghireș și Aghireș–Poieni, executate de asocierea RailWorks (Alstom și Arcada), au șanse reale să fie parțial gata până în august 2026. Linia nu va fi însă electrificată, deși acesta era obiectivul principal al modernizării.

Funcțional, dar incomplet

Pentru a demonstra Comisiei Europene că traseul este funcțional și pentru a putea încasa fondurile PNRR, se va încerca introducerea trenurilor diesel. Acestea nu depind de alimentarea electrică, dar au nevoie de centralizarea electronică pentru controlul aparatelor de cale, semnalelor și barierelor. Testele pentru acest sistem durează luni întregi, iar la Poieni există blocaje tehnice ce complică și mai mult situația.

Pendulă și risc la trecerile la nivel

Dacă sistemele de semnalizare și siguranță nu sunt instalate la timp, circulația s-ar putea face în regim pendulă, ceea ce înseamnă un singur tren pe un tronson la un moment dat. Această soluție provizorie ar crește însă riscul la trecerile la nivel, unde barierele ar putea să nu funcționeze corespunzător.

„Vai și-amar de siguranța cetățenilor”, atrag atenția specialiștii din infrastructură.

Progres lent pe teren

Pe lotul Cluj–Aghireș, stadiul fizic este de 40%, cu un progres de doar două puncte procentuale în luna august. În teren se lucrează minimal, în aproximativ 12 puncte, iar gara Cluj-Napoca este unul dintre obiectivele cu cele mai mari întârzieri.

În schimb, pe lotul Aghireș–Poieni, șantierul a depășit pragul de 50%, dar ritmul a fost și aici foarte lent, cu doar un punct procentual avans în ultima lună.

Activitatea observată din dronă se rezumă la șapte puncte de lucru. Traseul este unul dificil, linia traversând dealurile Căpușului, atingând cea mai mare altitudine în zona tunelului Stana, la 550 de metri, și coborând apoi spre Huedin.

Rușinea infrastructurii clujene

Pasajul de la Tăietura Turcului rămâne însă simbolul blocajului administrativ din Cluj. Proiectul, încă neînceput, este considerat „rușinea infrastructurii clujene”.

Soluția adoptată de CFR și Primăria Cluj-Napoca prevede un pasaj peste calea ferată care nu elimină trecerea la nivel de dedesubt, ceea ce compromite atât siguranța rutieră, cât și integrarea urbanistică și funcționalitatea.

Viitorul: 2 ore între Cluj și Oradea

După finalizarea completă a lucrărilor, estimată abia între 2028 și 2030, calea ferată Cluj–Episcopia Bihor ar urma să ofere o mobilitate excelentă între zonele metropolitane Cluj-Napoca și Oradea.

Timpul de parcurs ar fi de aproximativ două ore cu trenurile InterRegio, cu o singură oprire, iar condițiile de confort ar crește semnificativ dacă s-ar investi și în material rulant modern. În plus, datorită electrificării, linia va putea deveni o rută alternativă pentru transportul de marfă către Europa Centrală și țările baltice, permițând operarea garniturilor cu locomotive puternice.