Un incendiu a izbucnit, luni dimineața, la o casă din Mănăstireni, jud. Cluj. A ars acoperișul case și al unei bucătării de vară. Focul ar fi izbucnit de la un scurt-circuit.

„Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin au încheiat în urmă cu puține momente o intervenție pentru stingerea unui incendiu izbucnit într-o gospodărie din localitatea Mănăstireni. Apelul de urgență a venit în jurul orei 04.40, iar la fața locului s-au deplasat două autospeciale cu apă și spumă și un echipaj SMURD.

FOTO. INCENDIU la Mănăstireni, în Cluj. Cauza, un scurt-circuit

În paralel, forțele au fost suplimentate cu o autospecială de mare capacitate de la Punctul de Lucru Florești. Incendiul s-a manifestat la acoperișul casei de locuit, pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați. De asemenea, a ars și acoperișul unei bucătării de vară pe o suprafață similară, de aproximativ 100 de metri pătrați.

Pe parcursul misiunii, nu au existat persoane care să solicite îngrijiri medicale, iar incendiul a izbucnit cel mai probabil din cauza unei defecțiuni electrice în zona unde funcționa centrala termică cu boiler”, a transmis ISU Cluj.

Astronautul Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spațiu, a subliniat provocările majore privind explorarea și colonizarea planetei Marte. Riscurile radiațiilor cosmice și dificultățile traiului în imponderabilitate sunt două dintre principalele obstacole care trebuie depășite înainte ca oamenii să poată trăi pe Marte.

Misiunile către Marte sunt tot mai aproape de realitate, însă o serie de provocări imense rămân de depășit înainte ca omul să poată păși pe această planetă roșie.

Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spațiu, a vorbit, într-o conferință recentă avută la Cluj-Napoca, despre dificultățile pe care astronauții le vor întâmpina în drumul lor către Marte. El a vorbit, pe de o parte, despre riscurile pentru sănătate, dar și despre drepturile internaționale care reglementează exploatarea teritoriilor din spațiu.

Expunerea la radiații cosmice poate provoca boli

Cea mai mare provocare a explorării spațiului cosmic este, în opinia lui Dumitru Prunariu, protecția împotriva radiațiilor cosmice, a căror valori pot fi chiar de 200 de ori mai mari decât la nivelul solului. Conform astronautului, expunerea prelungită poate duce la afecțiuni grave, precum cancere sau leucemii.

„(Cea mai mare provocare în demersul de colonizare a planetei Marte – n.red.) În primul rând, protecția împotriva radiațiilor cosmice. În drumul spre planeta Marte și în spațiul interplanetar, în general, nivelul radiațiilor cosmice este mult crescut. S-au făcut măsurători cu nave automate și s-au înregistrat valori cam de 200 de ori mai mari decât la nivelul solului. Problema cu radiațiile este care este cantitatea totală de radiații absorbită de organism și nu cât de mare este radiația absorbită la un moment dat. Aceasta dă toate perturbațiile și afecțiunile care pot rezulta din aceasta. Sunt oameni care au rămas și un an de zile în spațiul cosmic. Aceștia au fost monitorizați foarte strict după întoarcerea din spațiul cosmic, din punct de vedere al radiațiilor cosmice, și se caută să se prevină apariția unor cancere, leucemii”, a declarat Dumitru Prunariu.

Drumul dus-întors pe Marte durează circa un an și 4 luni

O altă provocare este traiul în microgravitație pe parcursul unui drum dus-întors până pe planeta Marte, care ar dura circa 16 luni.

„În afară de asta, o provocare este traiul în imponderabilitate pe parcursul unui drum dus- întors la planeta Marte. Opt luni de zile ar dura dusul până acolo, șederea pe planetă – câteva luni de zile, să presupunem, într-o gravitație de două ori și jumătate mai mică decât pe planta Pământ, și apoi încă opt luni de zile întoarcerea”, a mai arătat Prunariu.

În ceea ce privește drepturile asupra teritoriilor din spațiu, Prunariu a subliniat că spațiul cosmic, sateliții naturali sau planetele nu pot fi revendicat de o țară anume.

„Terenul pe alte corpuri cerești nu poate deveni proprietatea cuiva. Este o proprietate internațională. Poți, prin acord internațional, să îl deții pentru exploatare pentru o perioadă, dar nu să devii proprietarul lui”, a punctat acesta.

Mai multe persoane au fost reținute în urma ciocnirilor violente cu jandarmii care au izbucnit în fața sediului BEC din București, unde susținători ai lui Călin Georgescu s-au strâns, nemulțumiți de invalidarea candidaturii acestuia, arată Mediafax.

Jandarmeria Capitalei a anunțat că mai multe persoane au fost reținute în urma violențelor.

Oamenii ar fi aruncat cu diverse obiecte spre jandarmi, chiar și cu materiale pirotehnice. Mai mult, ar fi incendiat mobilierul stradal și ar fi răsturnat mașina unui post de televiziune. De asemenea, ar fi fost folosite mai multe materiale pirotehnice.

„Încercăm evacuarea, astfel încât să evităm orice fel de pagube și să îi extragem pe cei violenți”, a spus Marius Militaru, purtător de cuvânt al Jandarmeriei, la Antena 3 CNN.

Acesta a făcut apel la responsabilitate și a spus că toți cei care provoacă incidente vor fi identificați și trași la răspundere.

”Jandarmii au folosit gradual pulverizatoare cu substanță iritant-lacrimogenă, doar împotriva persoanelor care comit violențe”, a precizat Jandarmeria, care a anunțat că mai multe obiecte de mobilier stradal au fost incendiate și că se intervine pentru stingerea lor.

Terase vandalizate în Centrul Vechi

Șeful Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Cristian Popescu Piedone, spune că mai multe terase din Centrul Vechi au fost vandalizate în timpul ciocnirilor violente de duminică din Capitală.

Cristian Popescu Piedone a spus că, duminică seara, participa la un control tematic al ANPC desfășurat în centrul Vechi.

„Manifestanții au vandalizat în drumul lor anumite terase din circuitul public din Centrul Vechi, unde se aflau terase cu decoruri, scaune, corpuri de iluminat, ghivece ornamentale. În drumul lor, protestatarii au vandalizat efectiv terase, atunci noi am suspendat controlul tematic și am rămas pe poziții, colaborând cu agenții economici, introducând în spațiile închise toți consumatorii care se aflau la mese”, a declarat șeful ANPC la Antena 3 CNN.

Piedone a spus că ulterior forțele de ordine au reușit să creeze culoare consumatorilor către ieșirea din zona de pericol din Centrul Vechi.

Biroul Electoral Central (BEC) motivează faptul că i-a respins candidatura lui Călin Georgescu având în vedere decizia Curții Constituționale a României (CCR), care este obligatorie „erga omnes”. În aceste condiții, depunerea candidaturii apare ca „irelevantă”, arată Mediafax.

BEC transmite că a analizat jurisprudența Curții Constituționale a României în materia contenciosului electoral prezidențial, instanța de contencios constituțional a statuat „în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru funcția de președinte al României trebuie să îndeplinească condițiile care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de președinte al României, și anume să respecte Constituția și să apere democrația”.

În contextul în care propunerile de candidați pentru alegerea președintelui României se depun la BEC, „Biroul Electoral Central (…) constată că deciziile / hotărârile Curții sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, aceste dispoziții reprezentând reflexia dispozițiilor constituționale”.

Astfel, „BEC este în măsură să sublinieze împrejurarea că deciziile și hotărârile Curții fac parte din ordinea constițională și sunt general obligatorii erga omnes, așadar și autorităților publice chemate să organizeze și să urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea președinteljui României”.

Trimitere la decizia CCR

„În această împrejurare, BEC constată că procesul electoral a fost emanat în 2024. Iar prin hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, CCR a anulat întregul proces electoral”, se arată în motivarea BEC.

Relevant pentru BEC este faptul că hotărârea Curții, analizează și statuează că „maniera în care candidatul a cărei candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din forma sacrosanta a jurământului depus de persoană aleasă în funcție a președinte al României”.

„În concluzie, (…) atâta timp cât instanța de contencios constituțional a statuat deja cu privirea la aspectele mai sus menționate, îndeplinirea celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral apare ca irelevantă. Deci, pe cale de consecință, în aplicarea hotărârilor Curții nr.2 din 5 octombrie 2024, respectiv 32 din 6 decembrie, republicată, Biroul Electoral decide restrângerea înregistrării candidaturii”, potrivit motivării.