FOTO. Robi, stejarul care face umbră la Cluj-Napoca de 250 de ani. Poate “preda” o mare lecție de istorie. Cine l-a botezat

Dacă aveți drum prin Hoia nu-l ocoliți pe Robi, cel mai bătrân stejar din Cluj-Napoca.

Mai ales acum când Robi s-a umplut de ghinde “uriașe” și ține umbră în zilele atât de toride.

Robi, stejarul care face umbră la Cluj-Napoca de 250 de ani. Poate “preda” o mare lecție de istorie. Cine l-a botezat

Robi nu doar că este este cel mai bătrân și cel mai gros stejar din Cluj-Napoca, dar este și “sănătos tun”. O spun specialiștii.

“Este cel mai gros stejar din Cluj-Napoca. Are o circumferință de 5,40 – 5,50 metri și în jur de 250 de ani. Este ‘ultimul Mohican’ al generației lui”, a precizat pentru Cluj24.ro Tibor Hartel, conferențiar universitar la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul UBB.

Acesta spune că Robi este și “sănătos tun”, pentru că a făcut ghinde foarte mari.

“Mai mult, sub stejar nu sunt ghinde căzute, cu toate variațiile climatice externe, ca seceta și căldura foarte mare.

Ca să ‘navigheze’ prin aceste variați climatice, arborii produc niște hormoni ca să grăbească coacerea ghindelor și astfel cade doar surplusul. Dar Robi ține toată ghinda pe el, nu suferă de stresul hidric ca alții”, a explicat Tibor Hartel.

Robi va trăi încă mulți ani. În teorie

Conferențiarul clujean spune că trebuie o confirmare științifică, dar din observații se poate spune că stejarii bătrâni sunt mai rezilienți.

Dar având în vedere schimbările climatice din ultimii ani chiar și Robi, la venerabila lui vârstă, este vulnerabil.

“Torectic, Robi va trăi mult și bine. Nu arată semne că ar fi stresat. Este și el vulnerabil.

Dacă se compactează solul și nu mai este apă, nu mai sunt ciuperci. Mor ciupercile, moare și coronamentul arborelui”, a precizat pentru Cluj24.ro Tibor Hartel, explicând astfel legătura vitală între arbore și ciuperci.

Un arbore-moștenire

Tibor Hartel săpune că Robi este un arbore prețios, prin “informațiile” pe care le poate oferi.

“Când merg să îl vadă, clujenii să se gândească că atunci când Robi era ‘adolescent’, totul se măsura în câți porci poate să hrănească un stejar cu ghinda.

Pe vremea aceea, porcii erau duști printre stejari câteva luni, la îngrășat, la jir.

Robi ne poate povesti despre niște vremuri apuse”, a mai spus Tibor Hartel.

Un time-lapse ar putea fi realizat pe baza informațiilor istorice, în jurul lui Robi.

Sunt 250 de ani de schimbări dramatice, conform conferențiarului clujean, care spune că Robi este un “arbore-moștenire” și că trebuie făcute pepiniere din ghindele lui.

În ultimii ani tot mai multe articole știițifice vorbesc despre importanța arborilor bătrâni.

“Noi nu cunoaștem multe despre lume. Și ‘tăiem’ șansa să descoperim valoarea stejarilor bătrâni. Iar aceștia sunt câștigătorii loteriilor genetice”, a mai spus Tibor Hartel, referindu-se la faptul că arborii dispar sub topoare.

Cum a ajuns stejarul să fie numit Robi

Totul a început cu o idee a Danei Peca, biolog și activist de mediu.

“I-am propus învățătoarei de la clasa fiului meu să adopte stejarul. Era pandemie, îmi amintesc că copiii aveau măști”, a precizat Dana Peca pentru Cluj24.ro, care mergea și atunci cu grupuri de copii în natură.

Învățătoarei Bianca Sabou de la Colegiul Național George Coșbuc i s-a părut o idee bună și așa s-a ajuns ca elevii să îl adopte la 11 decembrie 2020.

Profesoara a propus și ca elevii să construiască o hrănitoare pentru păsări.

“Tuturor li s-a părut o idee bună. Părinții au pus la dispoziție lemnul pentru hrănitoaarea de păsări, iar acum ne dorim ca până în toamnă să punem și o bancă”, a mai spus Dana Peca.

Cum numele speciei de stejarul este Quercus robur, arborele a fost numit „Robur”, și a fost pusă și o plăcuță. Dar rapid a început să fie alintat Robi. Și așa i-a rămas numele.

Foto: Tibor Hartel