FOTO. Revelionul pe stil comunist. Cum petrecea Nicolae Ceaușescu

Dacă Crăciunul era sărbătorit neoficial în familie, în schimb Anul Nou și venirea lui Moș Gerilă (care luase locul lui Moș Crăciun), au intrat în calendarul oficial al Sărbătorilor de Iarnă. Moș Gerilă își făcea apariția în noaptea de Revelion, dar de cele de mai multe ori el fura startul și ajungea la Serbările Pomului de Iarnă organizate în școli sau la locul de muncă al părinților, unde copiii cei mai cuminiți și care spuneau Moșului o poezie primeau ciocolată, alte dulciuri și fructe.

Sărbătorirea Anului Nou implica, ca și azi, nenumărate pregătiri în anticiparea marelui eveniment. Portocalele și bananele, care erau marea atracție a Revelionului, erau cumpărate după cozi îndeplungate, ca de altfel și alte alimente considerate de lux în acea perioadă (carnea, ouă, șampania etc.).

Pregătirea mesei de Revelion se încheia chiar în seara de 31 ianuarie. În jurul ei se adunau toți membrii familiei, care degustau din preparatele tradiționale din care nu lipseau icrelele, salata de boef și sarmalele. Atracția principală era programul prelungit de la televizor, care conținea emisiuni de divertisment, cu cei mai mari artiști români. Programul era întrerupt la miezul nopții de mesajul de Anul Nou al lui Nicolae Ceaușescu, în care el făcea o retrospectivă a realizărilor Partidului Comunist Român în anul care tocmai se încheiase și le ura tuturor românilor putere de muncă pentru următorul an.

Pădure de brazi

Spre deosebire de ceea ce se întâmpla în casele românilor, sărbătorirea Revelionului se transforma, pentru Nicolae Ceaușescu, într-un eveniment oficial, care cerea și un cadru festiv pe măsură. Dacă românul de rând trebuia să se mulțumească cu același pom de iarnă împodobit în ajunul Crăciunului, pentru Anul Nou al lui Ceaușescu se pregătea nu un brad, ci o pădure de brazi, dar nu mai mult de o sută.

Ei erau aduși din zona Sucevei, Covasnei, Harghitei și amplasați la Club-bazin Floreasca, o sală cât un teren de fotbal care găzduia petrecerea oficială de sfârșit de an. Decorarea sălii era încredințată arhitectului de interior al familiei Ceaușescu, Camil Roguski. El începea pregătirile, împreună cu o echipă de 40-60 de oameni, cu 20 de zile înainte de Anul Nou.

Pe lângă brazii înalți de 4-8 m, erau aduse și 20 tone de cetină, care era împrăștiată printre brazi, pentru a crea aspectul, dar și mirosul unei păduri adevărate. Uneori, brazii erau vopsiți în alb pentru a părea ca fiind ninși.

Decor extravagant

Cei aproximativ 100 de brazi erau împodobiți cu 50-60 km de beteală și aproape 20-30.000 de globuri de diverse culori. Însă, fiecare pom era împodobit cu globuri mari și mici, într-o singură culoare. Decorul ridica și el alte probleme, pentru că trebuia să fie diferit de la un an la altul pentru a-i fi pe plac Tovarășului Ceaușescu.

Într-un an au fost aduse animale sălbatice împăiate (urși, vulpi, căprioare, cerbi) care erau așezați la intrarea în sală și pe cuprinsul pădurii artificial create. Altă dată, a fost recreată lumea lui Walt Disney, cu căprioare, ursuleți și iepurași de 1,5-2 m sau o feerie de păpuși îmbrăcate în portul național al fiecărui județ.

În alt an, tot pentru a satisface exigenețele lui Ceaușescu, 60 de oameni au lucrat 15 zile pentru a lipi paieta lângă paietă pe o pânză mare de mătase. În spatele ei era un curent de aer cald care făcea pânza să se onduleze, imitând astfel căderea zăpezii. În centrul pădurii de brazi se afla o masă unde lua loc Ceaușescu, iar în jurul ei alte mese așezate în formă de careu sau de cerc, pentru ca cei care luau loc la ele să privească doar înspre Ceaușescu.

Aplauze la discursul lui Ceaușescu

În noaptea de Revelion, oaspeții selectați dintre oficialii de partid și de stat și îmbrăcați tovărășește, se adunau în holul mare de primire de la Club-bazin Floreasca și așteptau sosirea lui Nicolae Ceaușescu. Acesta, însoțit de soția sa, ajungea la 23,45 în mijlocul invitațiilor care-l primeau cu aplauze.

Cuplul prezidențial nu se oprea să discute cu invitații, ci mergea direct la masa pregătită special pentru ei. Abia după aceea intrau și restul invitațiilor, care se așezau la locul stabilit dinainte. La 23,50, chelnerii serveau invitații cu șampanie și imediat începea discursul lui Ceaușescu, pe care ei îl urmărea sau mai bine zis trebuiau să-l urmărească, la cele 10-12 televizoare așezate între mese.

La miezul nopții, toată lumea se ridica în picioare, aplauda și scanda: Să ne trăiți, să ne trăiți, să ne trăiți! și La mulți ani! Dornici să fie remarcați de liderul român, invitații ciocneau un pahar de șampanie cu soții Ceaușescu. Festinul culinar (sarmale, piftie) era unul pe măsura evenimentului, însă nu prea mânca nimeni, nu pentru că nu aveau pofta, ci pentru că nu trebuiau să facă zgomot.

Până la plecarea lui Ceaușescu de la masa festivă în jurul orei 1.15, toți cei prezenți se uitau la televizor, la programul de divertisment special pregătit în acest sens. După ce se asigurau că Tovarășu nu se mai întorcea, invitații plecau rapid, dornici să-și petreacă Revelionul acasă.

Pe tot parcursul mesei festive, cei care realizase decorul nu aveau voie să plece acasă. Ei stăteau înghesuiți într-o cameră la subsol, fiind gata să intervină în cazul unor probleme tehnice.

Ca să simtă și ei atmosfera festivă, li se dădea o bucată de coznoc și un pahar de vin. Și tot ei, din banii proprii, dădeau fise pentru mașinile de jocuri mecanice pentru aceeași invitați sus-puși. Prin urmare, șefii se jucau și câștigau bani, iar cei mici ieșeau mereu în pierdere. Se pare că, totuși, socialismul nu aducea, în niciun caz, egalitatea socială promisă.

Manuela Marin

Sursa foto: Fototeca online a comunismului românesc

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News