În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

În această analiză mă interesează descrierea tipului de societate în care își dorește să trăiască populația României. Cât de important este pentru români să trăiască într-o societate democratică? Prin societate democratică putem înțelege foarte multe lucruri, deci am formulat mai multe afirmații prin care am încercat să surprind cât mai mult din fațetele conceptului. O mare parte dintre aceste afirmații au fost incluse în cercetarea realizată de IRES la finalul anului 2024.

Cât de important este pentru populația României să trăiască într-o democrație? Am măsurat importanța mai multor caracteristici ce definesc o democrație pe o scală de 11 puncte (0-10), unde 0 indică o importanță minimă, iar 10 o importanță maximă. Pentru a simplifica prezentarea grafică, am grupat răspunsurile în trei categorii: puțin important [0-4], important [5-8] și foarte important [9-10]. Distribuția răspunsurilor variază destul de mult de la un item la altul. La o extremă, 88% dintre respondenți consideră că este foarte important să trăiască într-o societate care garantează cetățenilor săi libertatea de a călători în străinătate (democrație liberală). La cealaltă extremă, doar 36% apreciază ca foarte importantă existența mai multor partide (democrație electorală).

Sociologul Mircea Comșa (UBB): În ce fel de societate vrem să TRĂIM? Democrație?

În continuarea analizei, pe baza răspunsurilor primite, am construit un indicator (o măsură) sintetic(ă) care măsoară cât de important e pentru români să trăiască într-o societate democratică. Indicatorul ia valori în intervalul [-1;1], unde -1 indică o importanță minimă, iar 1 o importanță maximă (0 = neutră). Valoarea medie a indicatorului este 0.64. În concluzie, considerând criteriile menționate, putem spune că cea mai mare parte a populației României consideră că este important să trăiască într-o societate democratică.

„Majoritatea populației (86%) consideră că este important să trăiască într-o societate democratică”

Desigur, media ascunde diferențele, motiv pentru care prezint mai jos două grafice cu distribuția valorilor indicatorului (în varianta cu patru grupuri, respectiv varianta cu răspunsuri cumulate). Observăm că pentru 53% dintre respondenți este foarte important să trăiască într-o democrație, iar pentru alți 33% este important. Prin urmare, majoritatea populației (86%) consideră că este important să trăiască într-o societate democratică.

Cei interesați de o distribuție mai fină a răspunsurilor pot inspecta graficul secund. Astfel, se poate afla, de exemplu, că doar 5% dintre respondenți au un scor negativ (consideră că, pentru ei, nu prea e important să traiască într-o societate democratică) sau că valoarea mediană a distribuției este 0.71 (pentru că indicatorul nu este unul suficient de fin, practic mai multe cazuri au această valoare).

Putem observa că valoarea indicatorului în discuție variază foarte puțin în funcție de caracteristicile socio-demografice considerate (asta chiar în condițiile în care, în grafic, am redus foarte mult intervalul de variație afișat; intervalul teoretic este [-1; 1], iar cel afișat [0.4; 0.9]). De unde știm asta? Simplu, din faptul că valorile calculate pentru diferite categorii de populație sunt apropiate de medie, majoritatea situându-se în intervalul [0.6; 0.7]. Doar cei cu studii superioare au un scor semnificativ statistic peste media națională. Prin urmare, preferința pentru o societate democratică variază foarte puțin în funcție de caracteristicile socio-demografice ale populației, deci sursa variației trebuie căutată în altă parte, la nivelul altor factori.

CFR Cluj a pus ochii pe atacantul francez cu cetățenie congoleză Christopher Ibayi, conform Fanatik.ro. Asta după un început de an dezamăgitor pentru echipa antrenată de Dan Petrescu, care a reușit doar o remiză, 1-1, în deplasarea cu FC Botoșani, penultima clasată în Superligă.

Congolezo-francezul Christopher Ibayi, care evoluează în prezent pentru formația Ajaccio din liga a doua franceză, ar putea fi o soluție pentru problemele din atacul echipei clujene.

ATACANT congolez pentru CFR Cluj. Varga scoate din buzunar 600.000 de euro pentru el

Cotat la 600.000 de euro, Ibayi a fost transferat la Ajaccio în iarna trecută de la FC Rouen, pentru suma de 100.000 de euro, și mai are contract cu gruparea franceză până în iunie 2026.

 Foto: Youtube

Ministerul Apărării va investi aproape 90 de milioane de euro pentru modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii. Acesta va atribui prin licitație publică un contract ce prevede realizarea infrastructurii zonei operaționale în cazarma 1833 Câmpia Turzii (faza a II-a). Valoarea estimată a proiectului este de 446,4 milioane de lei (aproximativ 89 milioane de euro), fără TVA, iar durata de implementare a contractului este prevazută la 66 de luni, finanțarea fiind asigurată din fonduri bugetare.

„Proiectul vizează realizarea în zona aerodromului a facilităților minime necesare operării în condiții de siguranță a unei escadrile dotate cu aeronave de luptă multirol și dezvoltarea facilităiților existente pentru asigurarea sprijinului logisitic necesar. Prin implementarea proiecteului de investiție imobiliară se urmăresște asigurarea, amenajarea și optimizarea condițiilor necesare desfășurării activităților specifice”, se arată în anunțul de participare.

Se MODERNIZEAZĂ baza aeriană de la Câmpia Turzii. MApN investește 90 de milioane de euro

Se vor construi, printre altele, un depozit de muniții și piese de schimb, platforme de lucru și pentru operarea aeronavelor, balizaj, zona crash & fire station, zona de mentenanță aeronave etc.

Pentru a se înscrie la procedură, operatorii economici trebuie să prezinte documente din care să rezulte că media cifrei de afaceri pentru ultimii trei ani financiari încheiați, respectiv 2021, 2022 și 2023, este de cel puțin 892 milioane de lei.

De asemenea, ofertanții vor prezenta o listă a lucrărilor realizate în ultimii 5 ani și vor mai prezenta unul sau maximum 4 contracte la nivelul cărora au fost executate lucrări similare cu o valoare cumulată de cel puțin 446 milioane de lei (fără TVA).

Temenul – limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este stabilit pentru data de 6 februarie 2025, ora 12:00.

Va fi desemnată câștigătoare oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere al raportului calitate-preț, componenta financiară având având o pondere de 40% în punctajul total, iar cea tehnică de 60%, astfel: metodologia de executare a lucrărilor (25%) și experiență profesionala specifică experților (35%).

Specificațiile tehnice pentru execuția lucrărilor sunt anexe la caietul de sarcini, clasificat „secret de serviciu” și se vor transmite în etapa a II-a numai candidaților calificați și selectați în prima etapă a procedurii de achiziție publică.

După meciul de sâmbătă cu Gloria Buzău, „U” Cluj a fost ținta atacurilor din partea președinților și antrenorilor cluburilor angrenate în lupta la titlu, din cauza celor două penalty-uri acordate cu VAR.

Andrei Nicolescu, administrator special la Dinamo, Sorin Cârțu, președinte de onoare Universitatea Craiova și Gigi Becali, patron FCSB, au criticat arbitrajul și în special pe Istvan Kovacs, care a fost în camera VAR.

„U” Cluj le răspunde CONTESTATARILOR: E lipsă de fair-play să comenteze despre arbitraje și să creeze scenarii SF

„Nu comentez arbitrajele. De două sezoane nu mai comentez deloc arbitrajele, nici ce primește echipa noastră, nici ce e împotriva echipei noastre. Mi se pare lipsă de fair-play din partea colegilor mei, președinți la alte echipe, să comenteze despre arbitraje și să creeze niște scenarii SF.

Noi suntem parteneri în competiție și creăm un produs pe care vrem să-l ducem la nivelul următor. Dacă ne atacăm între noi, nu cred că putem să creștem. Nu am nicio declarație despre alte cluburi, decât dacă suntem nevoiți să răspundem la unele atacuri.

E o practică generalizată să găsim legături, să ne imaginăm tot felul de legături. Foarte rar, aproape deloc, se întâmplă asta în campionatele din afară. Eu mi-am spus opinia.

Nu știu dacă Istvan Kovacs locuiește sau nu în Cluj. Și dacă ar locui, nu cred că e o problemă, atât timp cât echipele din București sunt arbitrate de arbitri din Buzău”, a declarat Radu Constantea, președintele clujenilor, la GSP Live Special.