Jurnalistul Peter Vasile Czompa de la Transilvania TV News Baia Mare este singurul din România care a urmărit îndeaproape, pe parcursul ultimilor 7 ani, procesul de corupție al primarului Cătălin Cherecheș, fiind prezent la aproximativ 70 din cele 100 de înfățișări din instanță, atât în Baia Mare, cât și în Cluj-Napoca.

Acesta a fost însoțit pe întreg parcursul procesul de documentare de către colegul său Mircea Mureșan, care a realizat peste 500 de fotografii despre subiect.

Procesul primarului Cătălin Cherecheș, urmărit 7 ani de un jurnalist băimărean. Prezent la 70 din 100 de înfățișări

Peter Vasile Czompa a acordat un interviu pentru Cluj24 în care vorbește despre dosarul de luare de mită al lui Cătălin Cherecheș, despre flagrantul din 26 aprilie 2016, despre cum edilul din Baia Mare a schimbat avocații pentru a tergiversa pronunțarea unei sentințe, dar și despre așteptările sale privind sentința care trebuie data în 24 noiembrie de Curtea de Apel Cluj.

Rep: Care este, pe scurt, fapta pentru care este judecat primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș? Cum a fost realizat flagrantul DNA?

P. C: Primarul Cherecheș a fost trimis în judecată pentru luare de mită, sub acuzația de luare de mită în formă continuată, ceea ce înseamnă o situație mult mai gravă pentru inculpat.

Așa-numitul flagrant a fost realizat pe 26 aprilie 2016, chiar în biroul primarului, imediat după ce Cristian Șpan, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai edilului, i-a dus în birou 30.000 de lei și i-a dat fără niciun document, așa, pur și simplu.

De fapt, Șpan ar fi trebuit să-i ducă atunci 50.000 de lei, așa reiese din unele declarații, însă atât a putut atunci, vorba vine…

Să vă mai spun că Șpan era pe-atunci director general al trustului media ”e-Maramureș”, trust controlat de primar încă din anul 2013, știți, o poveste cu 500.000 de euro cu care a fost cumpărat trustul de la fostul proprietar Mihai Lung, ghiciți cu ai cui bani?!

DNA, sesizat din decembrie 2015

Revenind la flagrantul în cauză, ați întrebat cum a fost realizat; păi Șpan s-a dus la DNA încă din decembrie 2015, a spus și a scris tot ce se întâmplase în ultimii ani, nota bene, mai ales la clubul de fotbal FCM Baia Mare – unde același Șpan fusese uns președinte tot de amicul său primar -, iar de-aici a început practic totul, da, în special din cauza fotbalului, la vremea când FCM Baia Mare chiar a fost la câțiva pași de a promova în prima ligă!

Și Șpan chiar știa foarte bine ce face, a fost în stare să treacă peste orice impediment și să utilizeze orice mijloace ca să promoveze echipa, doar că la un moment dat nu s-a mai înțeles deloc cu primarul; și-atunci, pe principiul ”ori la bal, ori la spital”, Șpan a decis să meargă la DNA, ceea ce-a și făcut în decembrie 2015.

Edilul, arestat preventiv

Acesta e contextul în care, pe 26 aprilie 2016, procurorii și polițiștii au picat exact la țanc, având toate probele directe… de asta l-au și arestat preventiv pe edil.

Sigur, sunt multe alte detalii foarte interesante ale momentului, de exemplu cum i-a dat primarul 5.000 de lei lui Florin Creț, imediat după ce Șpan a pus cei 30.000 într-un loc indicat de inculpat, dar mi-ar lua prea mult să explic aici și chestiunea asta, oricum au lămurit-o rapid procurorii Ionuț Vasile și Meda Titu inclusiv în instanță, iar Creț a fost audiat și la DNA și-apoi și în instanță, ca martor.

Apropo, la acea vreme Florin Creț era mare șef la ziarul Glasul Maramureșului, apoi a devenit politician și de câțiva ani e secretar de stat!

Sentința Tribunalului Cluj

Rep: După trimiterea în judecată, ați fost prezent la toate înfățișările din dosarul de corupție al lui Cătălin Cherecheș, la Baia Mare și Cluj-Napoca. Câte au fost și care a fost evoluția pe parcursul celor aproape 8 ani?

P.C: Imediat după ce DNA a trimis dosarul în instanță, parcă în iulie 2016, inculpatul a depus cerere de strămutare a cauzei, admisă, așa că trecând de camera preliminară, procesul ca atare a început pe 20 octombrie 2016 la Tribunalul Cluj, am fost acolo.

Și-am fost apoi la absolut toate termenele cât timp a judecat magistratul Nora-Ioana Boiciuc – care s-a retras subit, din ”motive medicale” grave, nota bene, chiar înainte de ultimul sau ultimele două termene!.

Apoi, din iunie 2019 până în decembrie 2019, am fost la toate termenele cu judecătorul Mihai Gîlcă – care n-a audiat pe nimeni, nu s-a dezbătut nimic!; iar din ianuarie 2020, cauza a fost preluată de judecătorul Mihai Ghica, cel care a și dat sentința din 24 februarie 2022!

Notițe peste notițe

Am fost doar la două termene, pe de-o parte fiindcă n-ar mai fi avut niciun rost să asist încă o dată la tot ce văzusem și auzisem în perioada octombrie 2016 – iunie 2019, când judecătoarea Boiciuc a dus cauza cap-coadă și aș zice aproape impecabil sub toate aspectele de procedură juridică; să precizez că am luat notițe în permanență, la absolut toate termenele, ca un ziarist ”învățăcel” silitor.

Pe de altă parte, din 2020 a început și nenorocita aia de pandemie cu atâtea restricții absurde, încă un motiv pentru care n-am mai fost la proces.

Acum, inclusiv cu termenele din apel, cred că am fost la circa 65, poate către 70 de termene, din totalul de… nu știu sigur… nu mai stau să număr, undeva în jur de 100, plus sau minus, poate le voi număra într-o bună zi.

Avocați schimbați pe bandă rulantă

Rep: Din cunoștințele dvs, câți avocați a schimbat primarul din Baia Mare în cadrul acestui proces? Ați aflat și care a fost cauza acestui comportament?

P.C: Păi chiar la început, după trimiterea dosarului în instanță, dar înainte de a începe efectiv procesul, au fost doi avocați din Baia Mare care s-au ocupat de caz, repet, până la începerea procesului public la Tribunalul Cluj.

Cred că a fost vorba de avocații Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Mihai Pop-Cerneanu. Apoi, în procesul ca atare, apărătorii inculpatului au fost avocații clujeni Doina Gherman și Călin Budișan, cei doi reprezentându-l pe inculpat până pe la începutul anului 2019, când nici avocații n-au mai fost tocmai mulțumiți de modul în care puteau comunica cu inculpatul, nici primarul inculpat nu mai era mulțumit de ceea ce făceau avocații în instanță… n-o să intru în alte detalii, n-ar avea rost.

Dar pot să vă spun că mi-am dat și eu seama după un timp că avocații probabil aveau informații insuficiente despre esența și culisele cazului, despre întregul ”tablou” al cazului. Poate m-am înșelat eu, se poate, dar eu așa am perceput lucrurile.

Ei bine, atunci a preluat cauza un alt avocat din Cluj, Alexandru Rîșniță, de care inculpatul a fost foarte mulțumit, dovadă fiind chiar faptul că și după sentința din 24 februarie 2022, edilul inculpat l-a păstrat în continuare ca apărător al său, mă refer aici la apel.

Trei avocați

Numai că pe lângă Rîșniță, inculpatul a apelat și la Casa de avocatură Chiriță și asociații, astfel că la unele termene din apel erau trei avocați care-l reprezentau pe inculpat.

Unul dintre ei a fost Andreea Pelinari. Aici trebuie să punctez ceva foarte interesant: aproape de finalul procesului, la unul din termenele din septembrie, inculpatul a anunțat că i-a concediat pe toți avocații săi, deci inclusiv pe Alexandru Rîșniță și pe Andreea Pelinari.

Sigur că acel termen nu s-a putut desfășura în lipsa apărării, dar instanța a decis atunci, printre altele, ca pentru următorul termen să-i asigure inculpatului un avocat din oficiu.

Avocat angajat și unul din oficiu

Ceea ce s-a și concretizat, la penultimul termen inculpatul prezentându-se cu doi apărători noi, adică avocatul din oficiu și o doamnă avocat al cărei nume nici n-o să-l spun, atât de penibilă a fost prestația sa.

Una peste alta, la ultimul termen inculpatul și-a adus patru avocați, recte cel din oficiu – deh, nici mie nu-mi place cum sună ”din oficiu” – și trei avocați noi, unul dintre ei și cel mai ”rău” fiind Răzvan Doseanu din Bihor (sic!), chiar cel mandatat și în acest moment, după evenimentele foarte grave și scandalul ”prăjiturilor” din 8 noiembrie a.c., să-l reprezinte în continuare pe edil.

Urmărea prescrierea faptei

Rep: Durata acestui proces v-a ridicat semne de întrebare privind o posibilă intenție a lui Cătălin Cherecheș de a ajunge la prescrierea faptei în aprilie 2024?

P.C: Da, categoric da, fără discuție! Asta mi-a fost foarte clar în special după doar câteva termene din apel, în anul 2022, nici nu mai e cazul să pomenesc de ceea ce s-a întâmplat în septembrie-octombrie 2023!

Ziceam că ”în special” în apel, pentru că am început să am mari semne de întrebare încă din anul 2019, nota bene, când cu retragerea primului magistrat și-apoi cu ce și cât a făcut magistratul care preluase cauza penală.

Sigur că nu-i acuz de absolut nimic, n-am cum, bașca faptul că am și spus de multe ori că doamna Boiciuc a procedat aproape ca la carte tot timpu.

Întâmplări ciudate

Dar când în iunie 2019 a început brusc seria de întâmplări cam ciudate, când s-a ajuns deja la al treilea judecător am început să mă gândesc foarte serios la tot ce poate fi mai grav… în culise… în spatele ușilor închise

Apoi m-a pus rău pe gânduri faptul că judecătorul Mihai Ghica a amânat de 10 ori pronunțarea, da, de 10 ori, dacă bine-mi amintesc.

Dar apoi mi-a risipit orice urmă de îndoială și-am înțeles în apel cât de bine își motivase sentința pe fondul cauzei!

Cherecheș atunci și acum

Rep: Pentru că ați urmărit evoluția procesului de la început, puteți să ne spuneți cum a evoluat și inculpatul de-a lungul acestor ani? Cum era la început în instanță și cum vi s-a părut la ultimele înfățișări?

P.C: Ohooo, asta-i o întrebare cu schepsis, vorba aia, pe cât de simplu aș putea răspunde, dar atunci n-aș fi prea obiectiv, pe atât de multe ar trebui să povestesc ca să fiu cât mai obiectiv și corect înțeles. Așa că o să aleg o variantă mai de mijloc, dar înclinând totuși spre un răspuns simplu…

Mda, o schimbare foarte-foarte mare în comportamentul inculpatului, mai ales în instanță. Mai ales acolo, dar nu numai.

Sigur că e diferență de la cer la pământ între cum era el în 2016 și să zicem 2017, sigur pe el, chiar arogant de multe ori în fața instanței, meticulos și uneori dur, abia aștepta să povestească cu jurnaliștii după fiecare înfățișare, de multe ori foarte glumeț și ironic, ce mai, voia să dea impresia că era stăpân pe situație.

Era și totuși nu prea era, doar cine-l cunoștea foarte bine putea să observe nuanțele de teamă și nesiguranță, de exemplu au fost câteva momente în care a răbufnit, fiind cu totul altul decât de obicei sau cu totul altul decât îl știau băimărenii.

Se pune capăt procesului

Sigur că era de înțeles, era și este într-o situație extrem de dificilă în care probabil alții, cred că 90% dintre oamenii obișnuiți, ar fi clacat după trei sau patru ani, probabil, zic, dar el a reușit să-și ascundă temerile până cam prin vara acestui an… în iunie 2023 și-apoi septembrie 2023, astea au fost momentele-cheie în care a realizat că nu-i deloc a bună!

Să vă pomenesc încă o dată de termenul din iunie de la CA Cluj? Păi atunci mi-a fost clar și mie, și altora, și sunt convins că și primarului inculpat, că procesul n-are cum să continue până la termenul de prescripție.

De altfel, eu am și spus încă din vară că procesul se va încheia în 2023, fără dubii, dar vă zic un mic ”secret”, nici eu nu credeam că va fi gata-gata în 19 octombrie, recunosc, credeam că va mai fi un termen sau că vor mai fi vreo două termene, până în noiembrie.

M-am înșelat și-mi pare bine! Îmi pare bine că instanța a pus picioru-n prag!

Și sper că judecătoarele Rodica Georgiana Fărcaș-Hîngan și Monica Ioana Șortan vor pune definitiv capăt acestui proces în anul 2023, indiferent că vor pronunța sentința definitivă pe 24 noiembrie sau la o altă dată apropiată…

Sentința din 24 noiembrie

Rep: Dacă ar fi să dați un pronostic, care credeți că va fi sentința în 24 noiembrie?

P.C: Fie că va fi pe 24 noiembrie 2023, fie că instanța va amâna pronunțarea – deși mă cam îndoiesc că ar putea fi o amânare și nici n-ar fi tocmai bine pentru imaginea instanței, totuși nu exclud nici varianta asta -, eu cred că sentința definitivă nu-i va fi deloc favorabilă inculpatului.

Zic în modul ăsta, fără să ocolesc un răspuns clar, pentru că până în acest moment m-am abținut să spun public și pe șleau ce cred, chit că lucrurile sunt mai mult decât clare și știu foarte bine și concret pe ce și-a bazat judecătorul Mihai Ghica motivarea și-apoi sentința din 24 februarie 2022.

Apoi a început apelul, m-a cam surprins cum s-au derulat lucrurile până prin primăvara acestui an, adică parcă aș fi văzut tot dezbateri pe fondul cauzei, zău așa… în fine, până la urmă, mai exact din iunie a.c. încoace, lucrurile au intrat pe un făgaș juridic normal pentru faza de apel.

Trei variante posibile

Am menționat aceste aspecte pentru că în urmă cu vreo cinci luni am spus public, pentru prima oară, pe Facebook, doar atât: în cazul sentinței definitive, teoretic sunt trei variante posibile, dar spun deocamdată că nu va fi achitare, practic e imposibil așa ceva! Iar acum precizez, tot pentru prima dată: nu văd posibilă nici casarea sentinței dată de instanța Tribunalului Cluj, pentru simplul motiv generic că nu există niciun argument juridic temeinic pentru casare.

Deci, ce variantă a mai rămas? Asta e opinia mea… și-aș mai putea să vă spun câteva chestiuni extrem de interesante și concrete discutate la ultimul termen din 19 octombrie a.c., legate de înregistrările audio-video din anul 2016, atenție, n-am spus doar din 26 aprilie 2016, însă nu e locul, nici momentul și nici cazul, ar fi mult prea mult(e) de explicat.

Interesul public

Rep: Câteva cuvinte despre dvs și de ce ați ținut să urmăriți „la sânge” acest proces?

P.C: O să încep cu partea a doua a întrebării. Dacă ar fi să vă dau doar un răspuns scurt și concis, aș spune doar atât: pentru că în modul ăsta am lucrat întotdeauna, în toți cei 30 de ani de când sunt gazetar.

Hai, poate că la început, să zic în primii doi ani, sigur că doar începusem să învăț cu ce se mănâncă în special o investigație de presă, subiecte precum cazurile ajunse în instanțele de judecată.

Dar fără s-o mai lungesc aici, mai adaug că am început să mă ”joc” de-a ziaristul în aprilie 1993, la cotidianul ”Clipa”, sub mâna regretatului Radu G. Țeposu, cel care pe la începutul anului 1994 mi-a spus cam așa: ”Încă ești cam dezordonat în ce faci, dar înveți repede, scrii tot mai bine și dacă vei continua la fel, sunt mari șanse să ajungi un ziarist bun”.

Ei bine, așa am început… hmm, uite că m-a luat valu’ și-am alunecat înspre prima parte a întrebării dv.; dar cel puțin n-am ieșit din contextul întrebării, precum pseudo-politicienii care-ți răspund doar ce vor ei, adică mai mereu pe lângă subiectul discuției.

O să mai adaug atât: în cei 30 de ani am lucrat în presa locală și ”centrală”, la ziare mă refer, am lucrat vreo trei ani la radio, am pornit în 2007 un post local tv, iar în 1999 am înființat împreună cu o bună prietenă jurnalistă un săptămânal local, al nostru… gata, a fost odată, iar de șefi nu mai am parte de tare mulți ani, punct.

Vorba lui Steve Jobs

Revenind la partea a doua a întrebării, vă amintesc o vorbă de-a lui Steve Jobs: ”Singurul mod de a realiza lucruri minunate e să iubești ceea ce faci”.

Pe de altă parte, în primii mei ani de gazetar, am citit câteva cărți despre jurnalism – poate că din instinct, poate și fiindcă sunt inginer -, însă în același timp auzisem de la unii gazetari experimentați că un jurnalist corect și bun profesionist, dacă începe să ”sape” și să scoată public un subiect greu, complex, controversat și pe care, nota bene, majoritatea jurnaliștilor încep să-l evite, păi atunci acel gazetar trebuie să urmărească subiectul și să publice tot ceea ce e de interes public până când subiectul va avea o finalitate clară, oricare-ar fi ea și indiferent de consecințe… de exemplu cum a fost în cazul ăsta, cu procesul penal ”Cherecheș” timp de peste șapte ani.

Peste 500 de fotografii

Nici nu mai știu câte zeci de articole și editoriale am publicat pe tema asta, am pierdut șirul, dar cert e că am fost în sala de judecată la circa 70% din totalul termenelor, mai puțin în perioada pandemiei.

Apropo, în cei șapte ani am publicat pe puțin vreo 200 de fotografii de la proces, iar aici trebuie să menționez că jurnalistul Mircea Mureșan, colegul și prietenul meu, este cel care le-a făcut – de fapt cred că avem peste 500 de fotografii la subiect -, deci împreună am lucrat în cei șapte ani. Toate astea le găsiți pe site-ul nostru, Transilvania TV News.

Așadar, legat tot de motivele pentru care am urmărit ”la sânge” acest proces, mai adaug pe scurt: fiindcă sunt băimărean și fiindcă sunt gazetar; fiindcă nu pot să accept ce se întâmplă în și cu orașul meu de 33 de ani încoace; fiindcă îl cunosc mult prea bine pe pseudo-politicianul și primarul Cherecheș încă de când ”a deschis ochișorii” în politică; fiindcă știu exact ce, de ce și cum s-a întâmplat pe 26 aprilie 2016.

Pentru că știu mult prea bine ce-a făcut și cum a evoluat edilul încă din 2011, plus că îi cunosc foarte bine pe mai toți apropiații lui, mă refer aici la cei cu care a format o gășcuță – cu politicieni, afaceriști, juriști, jurnaliști, milițieni, trepăduși etc. – care a controlat absolut tot-tot din Baia Mare și nu numai.

Băimărenii să știe totul despre proces

Apoi, pentru că mi-a fost scârbă de câți jurnaliști s-au făcut preș în fața edilului și a găștii lui; și nu în ultimul rând, fiindcă am vrut ca lumea în general, dar în special băimărenii să afle concret cum se derulează procesul penal, ce se dezbate concret acolo, ce declară cei 70 de martori.

Apropo, am publicat cinci articole numai cu declarațiile și răspunsurile date în fața instanței de către martorul-denunțător Cristian Șpan, dezbateri care au durat circa 14 ore în două înfățișări consecutive din martie-aprilie 2017; una peste alta, fiindcă am vrut să rămână consemnat tot ce s-a discutat la proces legat de perioada 2012-2015 în Baia Mare, respectiv cum s-a derulat cauza penală din 2016 până la ultimul termen, cel din 19 octombrie 2023.

Și să mai știți că acesta e doar unul dintre procesele pe care le are pe rol edilul băimărean, e drept că e cel mai important și mai aproape de final, însă am urmărit și urmăresc cu atenție și procesul cu A.N.I.

Însă asta-i o altă poveste, un alt subiect, nimeni nu le poate ști pe toate.