CULTURA
FOTO. Peste 220.000 de persoane la Zilele Culturale Maghiare. ”Fără Kolozsvár, Clujul ar fi mai sărac”

Cea de-a 14-a ediție a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj s-a încheiat duminică, 20 august, cu o producție de amploare, care a adus pe scena din Piața Unirii renumiți artiști de rock și jazz anglo-american și european. Astfel, în fața unei piețe arhipline, alături de compozitorul, producătorul și percuționistul Leslie Mandoki au oferit un concert de zile mari Mandoki Soulmates, adică Nick van Eede, Al di Meola, Mike Stern, Randy Brecker, Till Brönner, Richard Bona, Tony Carey și Fausto Beccalossi.
Concertul a fost precedat de discursurile susținute de primarul Clujului Emil Boc, viceprimarul Oláh Emese, Csaba Grezsa, consulul general al Ungariei la Cluj, și Gergely Balázs, organizatorul principal al festivalului.
„Zilele Culturale Maghiare au fost din nou un bun prilej pentru noi toți de a sărbători împreună și de a ne îmbogăți cu experiențe de neuitat. Visele noastre s-au împlinit din nou: piața principală din Cluj este plin de viață și, poate cel mai important, anul acesta am reușit să sărbătorim din nou pe strada Kogalniceanu”, a spus Oláh Emese, viceprimarul Clujului.
„Este o plăcere deosebită faptul că și prietenii noștri români au sărbătorit împreună cu noi, și doresc pe această cale să mulțumesc primarului Clujului pentru sprijinul acordat”, a declarat consulul Csaba Grezsa.
„Ceea ce definește Clujul este unitatea în diversitate și arta de a trăi împreună. La Cluj, diversitatea nu este o amenințare. Împreună am transformat-o într-o oportunitate de a fi mai buni, într-o oportunitate de a crea cea mai bună calitate a vieții posibile. La Cluj, diversitatea nu este doar încurajată susținută, ea este sărbătorită – ceea ce am făcut împreună în aceste zile. Asta este cu adevărat normalitatea europeană, asta este cu adevărat normalitatea democratică”, a punctat primarul Emil Boc.
Fără Kolozsvár Clujul ar fi mai sărac
Gergely Balázs, organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare, a încheiat seria discursurilor spunând: „Mai presus de toate sunt recunoscător pentru zilele petrecute împreună. Multe fețe zâmbitoare și priviri fericite sunt cele care dau sens muncii noastre.
E o plăcere să vezi că Clujul mai are un Kolozsvár, și așa va fi atâta timp cât vor fi în acest oraș oameni care dansează și cântă în maghiară. Sunt convins că orașul intern, Kolozsvár, al Clujului este o adevărată valoare de care ar trebui să avem grijă nu doar noi, maghiarii, ci și majoritatea de etnie română, pentru că fără Kolozsvár Clujul ar fi mai sărac și mai slab”.
Mai bine de 220.000 de persoane au participat la cele peste 500 de activități desfășurate în 52 de locuri în timpul celor opt zile de festival. Manifestarea culturală a numărat anul acesta 31 de concerte de pop, rock, jazz, și 27 de concerte de muzică clasică și sacră, care s-au ținut atât pe scenele aflate în aer liber, cât și în biserici și muzee. Pe scena principală, cea din Piața Unirii, au urcat în timpul festivalului 87 de artiști din 9 trupe, concertul care a avut cel mai numeros public fiind cel susținut de EDDA Müvek.
Strada Vinului
Anul acesta, în timpul Zilelor Culturale Maghiare au avut loc 37 de vernisaje și expoziții, 21 de tururi ghidate în trei limbi (română, maghiară și engleză), 100 de activități pentru copii, 21 de proiecții de film, 40 de prezentări, dezbateri și mese rotunde. De asemenea, 20 de ansambluri populare din 8 țări (România, Ungaria, Slovacia, Cehia, Ucraina, Serbia, Polonia, Grecia și Mexic) au luat parte la Festivalul Internațional de Folclor „Sfântul Ștefan”, spre deliciul publicului spectator.
Strada Kogălniceanu, care a revenit anul acesta în circuitul festivalului, și Strada Vinului au fost pline de viață, adunând zi de zi circa 5-6.000 de persoane, ce s-au bucurat de produsele a 130 de meșteșugari, 18 muzee, 14 edituri și 20 bucătari și vinificatori pricepuți.
Turnul Bisericii Sf. Mihail s-a dovedit și anul acesta un punct de atracție principal, fiind vizitat pe parcursul celor opt zile de 2.520 de persoane. La cea de-a cincea ediție a Crosului Donaton, care a avut loc în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, s-au înscris 452 de alergători, care mai apoi s-au delectat în Parcul Etnografic cu bunătățile pregătite de 31 echipe de prieteni bucătari.
Și în online publicul Zilelor Culturale Maghiare a avut o prezență activă. Astfel, site-ul festivalului a avut 55.000 de vizitatori unici în timpul evenimentului, iar cele două pagini de Facebook ale festivalului (în limba maghiară și în română) au avut un reach total de 1,82 milioane persoane și 140.000 interacțiuni (like-uri, comentarii, share-uri etc).
Ediția 2024
A 14-a ediție a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj s-a bucurat de sprijinul a 237 de sponsori, parteneri și finanțatori instituționali, iar 164 de voluntari și 122 de membri din echipa de organizare au contribuit cu entuziasm la buna funcționare a festivalului.
Organizatorii festivalului, Asociația Clujul Comoară și Asociația Zilele Culturale Maghiare, mulțumesc atât publicului pentru deschiderea și interesul arătat, cât și voluntarilor, partenerilor instituționali, finanțatorilor, sponsorilor și partenerilor media care au contribuit la organizarea, desfășurarea și promovarea acestei manifestări de mare anvergură.
Ediția a 15-a a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj va avea loc în perioada 18-25 august 2024.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ADMINISTRAȚIE
Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca

Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca va încasa mai mulți bani pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar.
Consilierii locali vor dezbate, în ședința de luni, 7 aprilie, un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor pentru ridicarea, transportul și depozitarea vehiculelor staționate neregulamentar, a vehiculelor fără stăpân sau abandonate, cât și a trotinetelor electrice staționate neregulamentar pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
Proiectul de hotărâre prevede creșterea prețurilor, după cum urmează:
- 396,11 de lei plus TVA/vehicul/zi la ridicarea autovehiculului, față de 247,09 de lei plus TVA/vehicul;
- 272,21 de lei plus TVA/vehicul/zi la transportul autovehiculului, 169,80 de lei plus TVA/vehicul ;
- 69,11 de lei plus TVA/vehicul/zi pentru operațiunea de depozitare, față de 43,11 de lei plus TVA/vehicul/zi;
- 106,75 de lei plus TVA/trotinetă pentru operațiunea de ridicare, față de 75,39 de lei plus TVA/trotinetă/bucată;
- 23,45 de lei plus TVA/zi/trotinetă pentru operațiunea de depozitare, față de 16,56 de lei plus TVA/zi/bucată.
Prețurile nu au mai fost modificate din 2017, se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre.
CULTURA
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb

În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.
„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.
Mălaiul, comoara copilăriei
Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.
„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.
Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei
Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.
Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.
Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.
Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.
„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister.
Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.
Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, a avertizat MAI.
Care sunt conturile vizate?
Conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.
„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.
Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, a mai transmis MAI.
EVENIMENT
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”

Un clujean cu un copil mic a fost dat jos din mașină de către un șofer de taxi care, potrivit sesizării depuse pe platforma MyCluj, a refuzat să ofere explicații și a reacționat agresiv verbal.
„O nouă călătorie cu avionul, o nouă aventură la sosire cu taximetriștii. Minunat să îți bată cineva joc de tine când ajungi acasă. De data aceasta, domnul Isidor din câte spunea un coleg de-al dânsului, nu a avut loc să ne puna toate bagajele în portbagaj (au ramas cele 2 ghiozdane pe care le aveam în spate). Fiind cu un copil mic, am pus cele 2 ghiozdane între noi pe bancheta din spate, nu le-am ținut în brațe. Domnul a început să strige la noi să punem bagajele pe jos, iar după ce l-am întrebat de ce să facem asta, a spus că nu e obligat să ne explice de ce și că dacă nu ne convine ne dă jos. Și ne-a dat jos”, relatează pasagerul.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt”
Din păcate, nu este un caz izolat. Situațiile tensionate și atitudinea lipsită de respect a unor taximetriști de la aeroport au fost semnalate și în alte rânduri.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt cu standul plin de taximetriști”, mai spune reclamantul, semnalând că pasagerii evită serviciile taxi din fața aeroportului din cauza comportamentului prestatorilor.
Sesizarea este însoțită și de poze cu indicativul mașinii, iar autorul sesizării subliniază că nu cere altceva decât un serviciu corect pentru banii plătiți: „Mi-aș dori mult ca acest gen de situație să nu mai existe și să pot beneficia de un serviciu corect pentru banii pe care îi plătesc”.
Sesizarea figurează pe platformă ca fiind „în lucru”.
FOTO: Arhivă