Connect with us
"

ADMINISTRAȚIE

FOTO Peste 2.500 apartamente din Cluj-Napoca intră în procesul de reabilitare termică

Publicat


În fiecare an, Primăria Cluj-Napoca depune cereri de finanțare în scopul accesării de fonduri europene pentru reabilitarea termică a blocurilor din municipiu.

În actualul exercițiu financiar (2014-2020) 58 blocuri cu 2.511 apartamente fac parte din programul de reabilitare. Valoarea totală a investiției: 13,8 milioane de euro, din care 60% sunt fonduri europene.

De asemenea, pentru următorul exercițiu financiar (2021 – 2027), Primăria are în pregătire proiecte pentru încă 100 de blocuri în următorul buget european.

În prezent sunt semnate contractele de execuție și au început lucrările pentru 26 de blocuri (peste 1.100 apartamente), iar pentru alte 32 blocuri se află în desfășurare procedura de achiziție publică.

Până la finalul anului 2020, 17 blocuri de locuințe cu 816 apartamente vor fi reabilitate termic. Anul următor vor fi gata alte 9 blocuri cu 373 apartamente.

Valoarea totală pentru lucrările de reabilitare termică din exercițiul financiar curent (2014-2020) este de cca. 13,8 milioane euro din care 60% este acoperită de către Uniunea Europeană, 25% este suportată de către asociațiile de proprietari, iar 15% de către Primăria Cluj-Napoca.

A.P.

 

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Administraţie supraîncărcată, cu personal inutil. Economia şi forţa de muncă a oraşului. Propunerile specialiştilor

Publicat

Fără a pune la îndoială nevoia de solidaritate socială a clujenilor, este, totuşi, nevoie ca banii contribuabililor să fie cheltuiţi judicios, eficient. O bună parte a impozitelor şi taxelor suportate de clujeni se pierd adesea pe plata salariilor, deloc mici, ale unor functionari. Angajaţi ai administraţiei locale. Un exemplu în acest sens este Primăria Cluj-Napoca. Dar mai sunt şi alte exemple. Nu, nu e nevoie ca angajaţii respectivi să îngroaşă rândurile şomerilor. Trebuie doar ca ei să lucreze unde şi pentru ce este nevoie.

Accent pe IT şi industriile creative. Economia şi forţa de muncă

Strategia de dezvoltare economică se axează astăzi în principal pe dezvoltarea industriilor creative şi IT. Acestea sunt vârful de lance al celor mai dezvoltate comunităţi din lume.

Aceste “cuvinte cheie” de viitor le putem compara cu cele din 1995, când discutam de introducerea internetului şi TIC (sisteme de informare şi comunicare avansate). Propunerile adresate CCL sunt:

  • Mutarea personalului birocratic/inutil din Primărie la activităţile şi serviciile creatoare de valoare din unităţile subordonate şi ong-urile/firmele asociate şi finanţate de aceasta.
  • Municipiul Cluj-Napoca a devenit un pol de dezvoltare în zona Transilvaniei. Iar veniturile bugetului local au crescut pe măsură. Însă, pe astfel de evoluţii economice, prioritatea direcţionării surplusului bănesc este limpede, spre investiţii. Şi nicidecum spre angajări pentru birocratizare.

Este de notorietate practica faptului că un număr mărit de funcţionari la o populaţie relativ stabilă produce birocraţie. Şi scade calitatea serviciilor. Şi sporeşte nemulţumirea cetăţenilor.

Cel mai elocvent exemplu vine din această perioadă cu pandemia COVID 19. Când numărul înjumătăţit de personal din Primărie a reuşit să servească mai bine cetăţenii. Iar informatizarea a fost suportul care a evoluat rapid şi mulţumitor în relaţia cu cetăţenii.

Atragerea de fonduri europene

CCL Cluj a anticipat falimentul administraţiilor municipale şi comunale din cauza suprapopulării cu funcţionari. Dar şi pe seama neimplicării în susţinerea cu programe speciale a iniţiativelor economice aducătoare de venit.

Atragerea de fonduri europene în finanţarea proiectelor rezultate din dezbaterile cu cetăţenii trebuie să reprezinte sursa principală.

Problema asistaţilor social. Alocări îndoielnice

Firmele din municipiul Cluj-Napoca au o permanentă nevoie de forţă de muncă, iar o bună parte a ei este atrasă de către administraţia locală. Însă bugetarea anuală a Primăriei ne scoate în evidenţă că suma de 100.084.000 lei este destinată în anul 2020 pentru asistenţa socială.

Fără a pune sub semnul întrebării nevoia de solidaritate socială, punem la îndoială rigoarea alocărilor şi mai ales faptul că timp de doi ani cheltuielile directe pentru nevoia de susţinere socială a crescut cu 20.000.000 lei.

CCL Cluj cere administraţiei locale să emită hotărârea ca asistaţii sociali care refuză să ocupe locurile de muncă vacante din firmele clujene să NU mai primească acest ajutor. Firmele clujene şi cetăţenii nu au fost şi nu sunt de acord să platească ne-munca şi lipsa de responsabilitate a autorităţilor în cheltuirea banului public.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Previziunea lui Boc: „Ne îndreptăm spre faza de platou și scădere a cazurilor de coronavirus”. Edilul face apel la respectarea igienei și purtarea măștilor

Publicat

În urma ședinței extraordinare a Consiliului Local al Municiupiului Cluj-Napoca din cursul zilei de astăzi, Emil Boc a dezbătut mai multe teme principale, printre care: evoluția economiei clujene în urma unui studiu al UBB, criza COVID-19 și aspecte legate de urmările pe care le va lăsa noul virus.

Boc spune în contextul coronavirus că: „Ne îndreptăm spre faza de platou și scădere a numărului de cazuri. Mă bucur că la Cluj triada bunului simț: mască, spălat pe mâini și distanțare socială, în bună parte se respectă”.

Primarul face apel la clujeni și îi îndeamnă să respecte normele de igienă pentru ca sistemul medical să nu intre în colaps. Tot el îndeamnă locuitorii Clujului să se vaccineze și împotriva gripei sezoniere pentru a evita aglomerarea spitalelor.

„Am avut și noi, nu o creștere la fel de mare ca cea la nivel național, dar a existat o creștere la nivelul județului Cluj, iar sub jumătate, sau chiar jumătate se află în municipiul nostru”, spune Emil Boc.

Primarul este de părere că întregul județul este pregătit pentru orice fel scenariu. „Din fericire la Cluj putem trata și alte persoane din alte județe. Pe Terapie Intensivă, Clujul este un centru de referință. Ca prognoză se îndreptăm spre faza de scădere”.

Emil Boc a spus că mizează pe spiritul civic și respinsabilitate. „Mă bucur să văd că la Cluj sunt respectate cele trei reguli de aur menționate. Va mai dura până ne vom reveni, dar până va exista un vaccin, haideți să prevenim îmbolnăvirea celor dragi”.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul a fost republică. Prima apariţie pe hartă a Oraşului comoară. Aurarii din Claudiopolis exportau în Europa

Publicat

Din câte se ştie, Clujul a apărut pentru prima dată pe o hartă în 1532. Era vorba de lucrarea Chorographia Transylvaniae Sybembürgen, publicată de Johannes Honterus, în Basel, Elveţia. Cel puţin, este prima hartă a acestor ţinuturi realizată de un locuitor al ei.

 Prima hartă a Transilvaniei, Johannes Honterus, 1532 (sursa wikipedia)

În imagini sunt şi două hărţi un pic mai noi ale Transilvaniei (arhiva www.cluj24.ro), realizate de Sebastian Munster (circa 1550) şi de Gerardus Mercator (circa 1580).

Primele hărţi ale Transilvaniei cu Clujul în ea

Chorographia Transylvaniae a fost realizată de Honterus pe baza cercetărilor personale pe care le-a făcut în Transilvania, în perioada 1530-1532. După ce s-a reîntors, în 1533, în orașul său natal, Corona (Braşov), el a refăcut de câteva ori harta.

Harta Transilvaniei, Sebastian Munster, circa 1550 (arhiva www.cluj24.ro)

Harta pe care a făcut-o a stat la baza hărților Transilvaniei publicate ulterior de Sebastian Munster (1489-1552), Abraham Ortelius (1527-1598) şi Gerardus Mercator (1512-1594).

Harta Transilvaniei, Gerardus Mercator, circa 1580 (arhiva www.cluj24.ro)

 

Se pare că prima hartă a Transilvaniei, realizată de Honterus, a supraviețuit într-un singur exemplar original, aflat acum în custodia Bibliotecii Naționale Széchényi din Budapesta.

Republica Cluj

Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici povesteşte, pentru www.cluj24.ro, cam cum era Clujul în perioada apariţiei primelor hărţi în care este prezent oraşul.

“Clujul era destul de important atunci, pentru că este secolul în care devine Oraş comoară. Adică, în sensul în care meşteşugarii, organizaţi în bresle, şi negustorii, organizaţi în ghilde, formează un fel de republică orăşenească prin Consiliul celor 100. Nobilii nu îşi aveau reşedinţa în oraş şi, dacă, eventual, aveau dorinţa să se aşeze în oraş, îşi pierdeau calitatea de nobili. Trebuiau să respecte regulile oraşului.

1530 este înainte de apariţia Principatului Transilvanei, care a fost înfiinţat în 1541”, spune istoricul clujean.

Claudiopolis, Oraşul comoară

În acea perioadă, Clujul devine şi centrul reformei religioase din Ardeal, şi tot atunci îi apare denumirea Claudiopolis.

“La mijlocul sec al 16-lea, Clujul devine centrul reformei religioase din Ardeal. Călugării vor fi alungaţi şi bisericile romano-catolice din oraş vor fi transformate în biserici reformate. Biserica Sf. Mihail va fi unitariană.

De atunci apare şi prima atestare umanistă, în latină, a oraşului, Claudiopolis, deoarce credeau atunci că oraşul a fost fondat de împăratul Claudius. Ceea ce nu era adevărat.

Clujul, plin de aurari şi argintari cu comenzi în toată Europa

Era deci o republică orăşenească, condusă de negustorii bogaţi şi de meşteşugarii bogaţi. Ei au suportat cheltuielile construcţiei zidurilor care acoperă incinta de 45 de hectare a oraşului.

Era denumit Oraşul comoară pentru că devine poate centrul cel mai puternic în acea perioadă din Transilvania. Clujul a fost şi atunci la concurenţă cu Braşovul şi cu Sibiul, dar le depăşeşte. I se spunea Oraşul Comoară mai ales pentru că erau foarte dezvoltate, foarte puternice breslele aurarilor şi argintarilor, care aveau comenzi în toată Europa”, explică Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

(M. Avram)

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Proprietari despăgubiţi de două ori. Problema retrocedărilor şi propunerile specialiştilor

Publicat

Poate că e o problemă delicată. Dar, cu atât mai mult, ea trebuie rezolvată de autorităţi. Este vorba de problema retrocedărilor. Ale cui au fost, sunt şi vor fi principalele clădiri din centrul Clujului. Cât au costat bugetul local şi bugetul naţional? Clujenii ar trebui să ştie.

Retrocedarea proprietăţilor. Probleme. Soluţiile identificate de specialişti

RETROCEDARILE sunt o problemă dureroasă şi costisitoare pentru bugetul Consiliului Local Cluj-Napoca şi al tarii. În aplicarea legii de restitutio in integrum nu s-a ţinut cont de situaţia optanţilor, adică a cetăţenilor care au optat pentru cetăţenia maghiară şi au fost despăgubiţi de statul român în perioada interbelică. Iar acum rudele, afini de gradul 3-4, revendică din nou acele proprietăţi cu acte false sau refăcute în perioada 1940-1945 (ocupaţia hortystă). Poate neştiind că strămoşii lor au fost despăgubiţi.

Situaţia Statusului Romano-Catolic din Transilvania

În aceeaşi situaţie de ilegalitate se află şi Statusul Romano-Catolic din Transilvania, care a fost desfiinţat în anii ‘30 şi care conform codului canonic nu avea personalitate juridică cu drept de proprietate, ci doar de folosinţă asupra instituţiilor şi a unor lăcaşuri de cult. S-a reînfiinţat în 2002 o Asociaţie a Statusului ca fiind moştenitoarea vechiului Status, iar judecători incompetenţi sau corupţi au aprobat acest statut.

Peste 2.000 de clădiri revendicate

Asociaţia a revendicat peste 2.000 de clădiri din oraşele transilvane (!?).

Toate RETROCEDĂRILE importante de muzee, licee, palate, hectare de păduri şi terenuri agricole etc. trebuie revizuite şi stabilită legalitatea retrocedării, cu atât mai mult cu cât multe din aceste retrocedări au fost aprobate de judecătoriile din judeţele Mureş, Covasna sau Harghita, cu o doza prea mare de subiectivism şi fără verificarea probelor.

Nici rudele foştilor criminali de război decretaţi nu pot beneficia de retrocedări de proprietăţi, chiar dacă au fost reabilitaţi de unele ONG-uri din ţara de origine, fapt de care nu s-a ţinut seama în justiţia română.

Exemple scandaloase la Cluj-Napoca

Câteva exemple de la Cluj-Napoca ce scandalizează comunitatea civică:

  • Analiza modului în care Baza Sportivă “SĂNĂTATEA” a fost amplasată în Cartierul Gheorghieni (aleea Detunata f.n.) a constatat că a fost cedată pe baza unor acte de proprietate dinainte de Tratatul de la TRIANON (!) afinilor foştilor proprietari. PRIN URMARE STATUL ROMÂN A DESPĂGUBIT DE DOUĂ ORI FAMILIILE FOŞTILOR PROPRIETARI DE TEREN ?!
  • Palatul Banffy din Cluj a fost naţionalizat în anul 1948, iar în 1958 Dionisie Banffy îi lasă moştenire lui Nicolae Roşca un imobil care nu îi aparţinea în mod legal. Retrocedarea unor cote părţi este ilegală.

Revizuirea tuturor restituirilor

Este o nevoie urgentă de corelare şi conlucrare între instituţiile statului în ce priveşte:

  • deschiderea accesului şi recercetarea arhivelor, iar Guvernul să stabilească ce să facă Arhivele Naţionale;
  • să se specializeze procurori şi instanţe pe această problematică pentru a soluiona corect înşelătoria păguboasă şi a se pedepsi impostorii;
  • creată o nişă legislativă care să revizuiască toate restituirile.

Există foarte multe probleme aflate în litigiu pe instanțele judecătorești privind legalitatea și coerența retrocedărilor de către Comisiile de Fond funciar ale primăriilor și de conformitate cu legislația în vigoare a expertizelor topografice. Cele mai frecvente greșeli sunt:

  • cele în care pe aceiași suprafață de teren se suprapun doi sau trei proprietari, total sau parțial;
  • grăniţuiri fără expertiză topografică sau expertize care nu respectă criteriile de conformitate cu Harta cadastrală a OCOTA;
  • nerespectarea principiului de retrocedare pe amplasamentul proprietarului de drept (confiscat de regimul comunist);
  • neaducerea la zi a hărților cadastrale ale primăriilor deși există legislație privitoare la această obligaţie cu termen limită de realizare;
  • nerespectarea unui proces echitabil de către instanțele judecătorești prin termene care durează de la 3 la 7 ani în instanțele din România și alți 5-7 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Soluții

Respectarea recomandărilor Consiliului Europei privind retrocedarea proprietăților confiscate de regimul comunist, în care guvernele țărilor foste comuniste au la dispoziție câteva posibilități de retrocedare, cu respectarea dreptului de proprietate a celui lezat în drepturi.

-Realizarea hărţilor cadastrale curate prin eliminarea greșelilor și updatarea acestora la zi, la nivelul primăriilor și corelarea acestora cu Harta ANCPI, în termenul stabilit de lege.

-Fundamentarea dreptului de proprietate în cazul litigiilor de o încadrare a dreptului de proprietate pe baza unui document de referință: Harta cadastrală ANCPI, corelată cu hărțile abdatate ale primăriilor.

În Transilvania Imperiul Habsburgic s-au realizat hărți cadastrale, fără să aibă un precedent, cu ajutorul armatei, în mai puțin de 3 ani.

România are azi hărți cadastrale făcute din avion și corelate cu măsurători de teren (bazate pe puncte topografice acreditate) cu marjă de eroare de câțiva mm. Verificarea în teren a fiecărei proprietăți poate fi stabilită cu cea mai mare exactitate.

Dacă există voinţă, într-un an se poate reglementa situaţia retrocedarilor abuzive din Transilvania şi din Cluj-Napoca.

Solicitare către Primăria Cluj-Napoca

CCL Cluj cere Primarului şi Consiliului Local să demareze toate procedurile şi demersurile de verificare a tuturor retrocedărilor (ex. mai serioase şi cu cântec sunt câteva zeci cunoscute de presă şi cetăţeni). Apoi să informeze opinia publică înainte de alegeri despre rezultatul acestei acţiuni cerute şi dorite ferm de comunitatea civică şi de clujeni.

Orice clujean poate fi  de acord ca sumele necesare acestor demersuri să fie luate din economii/reduceri la capitole din bugetul local. De exemplu, economii la: fondul de salarii şi premieri al Primăriei, cheltuielile curente, studii de pre-şi-fezabilitate, protocol, deplasări, asistenţă socială, finanţare participativă, cultură, sport, alte sume de rezerva aflată la dispoziţia Primarului. Deci NU de la sănatate, învăţământ şi investiţii.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate