ACTUALITATE
FOTO. Păstrătorii de tradiții din Orman, Cluj, s-au întors cu premii și trofeul Festivalului Internațional din Zakopane, Polonia

Grupul „Tradiții Ormănene” din satul clujean cu același nume a făcut senzație la cea de a 54-a ediție a Festivalului Internațional de folclor montan din Zakopane, Polonia. Sătenii din Orman au fost răsplătiți cu premii și cu „Toporașul de aur”, care este trofeul festivalului.
Concursul s-a desfășurat pe trei secțiuni: tradițional, artistic și stilizat, iar clujenii au fost înscriși la prima categorie, tradițional.
Păstrătorii de tradiții din Orman, Cluj, s-au întors cu premii și trofeul Festivalului Internațional din Zakopane, Polonia
Grupul Tradițional de la Orman din județul Cluj, a câștigat locul I, respectiv trofeul festivalului – „Toporașul de aur” la Zakopane, în Polonia.
Sătenii din grupul din Orman au pus în scenă un obicei-ritual pastoral și de fertilitate, prezent până nu demult în comunitățile tradiționale din județul Cluj, numit „Împreunatu’ oilor”.
„În vechime, la împreunatul oilor, comunitatea stabilea cantitatea de lapte pe care proprietarii de oi o luau pe tot parcursul anului de la stână. Este și un ritual de fertilitate, deoarece, în cadrul obiceiului, pe Valea Someșului Mic, apare și <<Păpăluhăra>> sau <<omu’ de frunze>>, care are rolul de a proteja oile de farmecele care puteau să le ia laptele.
Astfel, femeile trebuiau să ude Păpăluhăra, iar apa și frunzele verzi simbolizau fertilitatea și reînnoirea. Obiceiul avea loc primăvara”, potrivit reprezentanților Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, care au sprijinit participarea sătenilor din Orman la acest concurs.
„Talanga de Aur” pentru trio-ul transilvan „Tradiții Ormănene”
Trio-ul transilvan „Tradiții ormănene”, format din primaș Dinu Mureșan, contră Tasnadi Marci, gurdună Molnár Adam-Tibor, din cadrul grupului tradițional cu același nume din satul clujean Orman a obținut premiul I – „Talanga de Aur” la Festivalul-Concurs Internaţional de Folclor Montan din Zakopane-Polonia.
Grupul instrumental clujean a concurat alături de alte 17 grupuri de instrumentiști din mai multe țări și a reușit să impresioneze juriul festivalului, prezidat de prof. dr hab. Bernard Garaj, prin autenticitatea și frumusețea repertoriului prezentat.
Premiu special pentru tânăra cântăreață Camelia Tămaș
În cadrul aceluiași festival, Camelia Tămaș, care este elevă și membră a grupului „Tradiții ormănene”, a reușit să impresioneze, de asemenea, juriul festivalului, format din personalităţi culturale internaţionale din domeniul muzicii, etnografiei și etnologiei.
Astfel, clujeanca, elevă a Colegiului de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca, secția canto tradițional, prof. Cristina Covrig, a concurat alături de interpreți din alte țări la categoria “soliști vocali”, unde a obținut Premiul Special pentru cea mai frumoasă și autentică interpretare a cântecelor doinite, prezentate în cadrul competiției.
Membrii Grupului „Tradiții ormănene” din satul Orman, județul Cluj, au reprezentat județul Cluj și România în cadrul acestui important festival, desfășurat perioada 18-25 August 2023. În această competiție internaţională a tradiţiilor folclorice s-au întrecut 16 grupuri din 13 țări, respectiv Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Georgia, Macedonia, Serbia, Slovacia, Turcia, Ungaria, Italia, România, Mexic și Polonia, dar clujenii a reușit să impresioneze cu adevărat și să fie premiați.
Astfel, obiceiul arhaic, prestația jucăușilor și virtuozitatea instrumentiștilor au făcut ca Grupul “Tradiții ormănene” să fie remarcat de specialiști, care au acordat și un premiu special „In Memoriam Jean Roche” pentru ineditul obicei prezentat în festival, “Păpăluhăra”.
Grupul „Tradiții ormănene” a fost înființat în primăvara anului 2016, la inițiativa doamnei Aurora Cozma, coordonatoarea acestuia, o iubitoare a obiceiurilor și tradițiilor din satul natal, sub îndrumarea regretatului etnomuzicolog Prof. Dr. Mircea Cîmpeanu.
Comunitatea a răspuns cu entuziasm acestui demers și, până în prezent, grupul a avut numeroase participări în cadrul unor spectacole și festivaluri de folclor, atât la nivel județean cât și național. Totodată, grupul are o lungă colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, instituție care aparține Consiliului Județean Cluj.
Foto: CJCPCT
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Mobilizare. Zeci de persoane participă la căutarea fratelui primarului din Iara, dispărut de 10 zile

Mobilizare la Iara pentru căutarea lui Dani, fratele primarului comunei.
Daniel Popa, Dani cum îi spun apropiații, în vărstă de 51 de ani, a dispărut în data de 27 martie.
Mobilizare. Zeci de persoane participă la căutarea fratelui primarului din Iara
Sâmbătă, 5 aprilie, au reînceput căurările bărbatului dispărut de acasă. Ioan Popa, primarul comunei Iara, a cerut ajutorul tuturor celor care vor să se implice în căutarea fratelui său. Astfel, un anunț în acest sens a fost postat și pe pagina de Facebook a Primăriei. La operațiune participă și polițiști, jandarmi, angajați ai ISU și ai Ocolului Silvic Turda.
Dacă îl vedeți pe Dani, sau aveți informații despre el, sunați la 112. Are 1.86 metri, greutate aproximativă 96 de kilograme și ochi verzi.

Un grav accident de circulație a avut loc sâmbătă dimineața la ieșirea din Turda Săndulești, în județul Cluj.
Un tânăr a fost recuperat de pe camp de pompieri și transportat la spital.
Accident la Turda. Tânăr grav rănit după ce s-a răsturnat cu mașina
Pompierii din cadrul Detașamentului Turda sunt cei care au intervenit în această dimineață la accidentul rutier petrecut la ieșire din Turda, spre comuna Săndulești.
Apelul de urgență a venit la ora 07.00. Pompierii au găsit la fața locului un autoturism răsturnat în afara părții carosabile.
Un tânăr a suferit multiple traumatisme. Acesta a fost preluat de către echipajul SAJ și transportat de urgență la spital în stare de conștiență. La misiune a luat parte o autospecială cu modul de descarcerare.
ADMINISTRAȚIE
Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca

Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca va încasa mai mulți bani pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar.
Consilierii locali vor dezbate, în ședința de luni, 7 aprilie, un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor pentru ridicarea, transportul și depozitarea vehiculelor staționate neregulamentar, a vehiculelor fără stăpân sau abandonate, cât și a trotinetelor electrice staționate neregulamentar pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
Proiectul de hotărâre prevede creșterea prețurilor, după cum urmează:
- 396,11 de lei plus TVA/vehicul/zi la ridicarea autovehiculului, față de 247,09 de lei plus TVA/vehicul;
- 272,21 de lei plus TVA/vehicul/zi la transportul autovehiculului, 169,80 de lei plus TVA/vehicul ;
- 69,11 de lei plus TVA/vehicul/zi pentru operațiunea de depozitare, față de 43,11 de lei plus TVA/vehicul/zi;
- 106,75 de lei plus TVA/trotinetă pentru operațiunea de ridicare, față de 75,39 de lei plus TVA/trotinetă/bucată;
- 23,45 de lei plus TVA/zi/trotinetă pentru operațiunea de depozitare, față de 16,56 de lei plus TVA/zi/bucată.
Prețurile nu au mai fost modificate din 2017, se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre.
CULTURA
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb

În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.
„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.
Mălaiul, comoara copilăriei
Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.
„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.
Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei
Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.
Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.
Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj