În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Altercație în trafic lângă parcul Central din Cluj-Napoca.

Totul a pornit de la un tânăr aflat pe trotinetă.

Altercație în trafic la Cluj-Napoca, între un șofer și un trotinetist

Incidentul a avut loc vineri, în jurul orei 23.00, iar polițiștii au fost sesizați de către un bărbat 32 de ani, prin apel 112.

Acesta a spus că o persoană, aflată pe trotinetă, ar fi pătruns în fața autoturismului condus de el pe o stradă din Cluj-Napoca, fiind nevoit sa evite coliziunea.

La fața locului a fost identificat doar conducătorul auto.

În continuare se efectuează verificări pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor și în vederea dispunerii măsurilor legale.

Sursa video: Info Trafic Cluj Napoca

Avram Iancu este o figură eroică ce apare în manualele școale, un personaj istoric care dă nume unor aeroporturi sau școli, care are busturi și statui, dar ale cărui trăsături reale nu le recunoaștem. De fapt folosim ca simbol național, uneori fără să știm, o reprezentare eronată, o iscoveală cultivată în mod sistematic, dar falsă.

Ca și mormântul de sub „gorunul lui Horea”, care este acompaniat de două tunuri, deși românii ardeleni nu au tras cu tunuri de fier în timpul războaielor cu armata maghiară, ci doar cu tunuri scobite din lemn, imaginea lui Avram Iancu este mitologizată și transformată.

Nici măcar nu știm când s-a născut „Crăișorul Munților”, doar se presupune că este născut cândva în anul 1824. Când anume, nu se știe prea bine, pentru că, în mod ciudat, exact anul acela s-a pierdut din condicile bisericești.

Știm însă sigur că a murit într-o noapte friguroasă, pe 11 septembrie 1872, cu un fluier lângă el, dormind pe prispa unei case din Baia de Criș și trecând pe lumea cealaltă ca un om fără adăpost, chircit pe prispa casei unui covrigrar, zis „Lieber” sau Stupină.

Iank Abraham

Prima biografie a lui Iancu, scrisă în 1897 de Iosif Sterca-Șuluțiu, istoric și publicist, vicepreședinte al „Astrei” din Sibiu și prieten de tinerețe a fostului lider al românilor ardeleni, confirmă câteva dintre trăsăturile Iancului, care a studiat la Abrud, a făcut primele clase de gimnaziu la Zlatna (Zlagna, cum îi ziceau românii), ultimele clase de liceu la Blaj și Facultatea de Drept la Cluj.

Băiatul lui Iank Alisandru, trecut în catastifele școlare cu numele de Iank Abraham, îl numea pe Șuluțiu „frate”, fiind încurajat și primit în familia acestuia, aproape adoptat de către Șuluțești.

Tatăl lui Abraham, numit și „Avrămuț” (cel puțin așa zice Șuluțiu că îi spuneau părinții), era jude (iudex dominialis) al comitatului Zlatna, negustor de cherestea și vânzător de alcool, drept pe care îl primise chiar de la tatăl lui Sterca-Șuluțiu, născut la Câmpeni.

Om învățat ieșit din opincă

Amicul său ne spune că avea toate trăsăturile de caracter ale moților, era un bărbat „blondin”, modest, dar și cu temperament, fiind cel dintâi „om învățat ieșit din opincă”, cu bune maniere, participant discret la dezbaterile de idei din anii revoluționari. Mai ales că, în Mureș-Oșorheiu (numele inițial al Târgu Mureșului de azi), unde Iancu a ajuns în 1845, după ce a absolvit cursurile Facultății de Drept a Universității Maghiare din Cluj, primind post de „cancelist”, se discutau problemele arzătoare ale zilei.

Imaginea cu care suntem obișnuiți să îl asociem pe Iancu, plasată de Silviu Dragomir la începutul cărții despre „eroul moților”, publicată în 1924, este un portret atribuit lui Barbu Iscovescu, având ca presupus an de realizare anul 1849. Bărbatul din portretul lui Iscovescu, care are bărbia pătrată, buza de jos pătrățoasă, o mustață blondă răsfirată și subțire, cu sprâncenele separate și cu privirea lipsită de intensitate, e îmbrăcat ca un haiduc.

Cu chimirul lat înțesat de două pistoale, cu cușmă pe cap și cu lavalieră neagră înnodată cu fundă, cu ițari albi și țundră cafenie, pe sub care are un ilic cu blană, ceea ce îi dă un aspect disproporționat, această figură masculină este prezentată drept Avram Iancu într-o notă de pe marginea imaginii.

Portretul de dimensiuni foarte mici al lui Iscovescu, ce făcea parte dintr-un grup de imagini pe care acesta le-a făcut în 1849 prefecților ardeleni, au fost descoperite din întâmplare în 1901.

Portofoliul includea portretele unor revoluționari munteni, dar și sârbi, iar artistul cel mai probabil realizase imagini denaturate, imaginându-l pe Iancu îmbrăcat aidoma unui haiduc, poate ca pe un descendent al lui Horea. Eroarea devine vizibilă dacă facem o comparație cu alte portrete de epocă, mai ales cel realizat de Mișu Popp, dar și cu schița făcută de Ion Constande.

Portretele Crăișorului

Numai că imaginea aceasta, reluată în diverse forme artistice, de la tot felul de manuale, la faimoasa statuie care tronează în centrul Clujului, nu este în conformitate cu portretele autentice ale lui Iancu. Dintre acestea avem două fotografii care îl surprind în mod cert pe Avrămuț în etapa de decădere.

Aceste documente vizuale extraordinare, păstrate după mai bine de 150 de ani, ne permit să ne facem o imagine despre cum arată „Crăișorul”.

Cea mai tristă este aceea în care Iancu apare cu aspect de vagabond, cântând la fluier, probabil pentru a primi bani de băutură, decrepit și decăzut, nebărbierit și cu hainele jerpelite.

Un alt portret fotografic, realizat probabil în  jurul anului 1865, când încă bărbatul care fusese conducătorul armatelor contrarevoluționare din Transilvania mai păstra un aspect respectabil, îl arată pe Iancu într-o ipostază pseudo-marțială, cu gestul napoleonic al mâinii băgate la piept, indicând o grandomanie ascunsă în spatele delirului alcoolic.

Trăsături clare

Dar aceste trăsături surprinse de aparatul fotografic sunt importante, pentru că le regăsim într-un portret artistic, semnat de pictorul transilvănean, Mișu (Mihail) Popp, născut la Brașov, care cu siguranță se afla fizic în Transilvania în 1848 și care cel mai probabil îl întâlnise personal pe Iancu.

Spre deosebire de Iscovescu (născut la Constantinopol cu numele Baruh Iehuda), care a mai făcut și portretele lui Ioan Buteanu ca „duce al românilor” sau al lui Petru Dobra „prefectu de la Zlatna”, dar care nu i-a văzut fizic pe aceștia, Popp îl descrie pe Iancu într-o manieră vie și realistă.

Cu mustața blond-roșcată, alungită în stil „unguresc” și cu barbișonul tăiat sub linia bărbiei, după moda pe care o adoptase și Kossuth, cu bărbia rotunjită și ușor arcuită către buza de jos, cu sprâncenele conturate și arcuite, vedem un chip extrem de apropiat de descrierile celor care l-au cunoscut pe Iancu.

Avram cu ochi albaștri

Consider că imaginea făcută de Mișu Popp este singurul portret realist al tânărului „cancelist” devenit lider paramilitar, iar trăsăturile lui Avrămuț din acest portret în ulei, în special linia nasului, care are o curbură inconfundabilă, dar și sprâncenele, care sunt aproape unite, prezente în toate fotografiile ulterioare, demonstrează că figura cu pistoale și cușmă nu este eroul înmormântat la Țebea.

Poate cel mai important detaliu, care face diferența dintre cele două picturi colorate, este dată de culoarea ochilor. Mișu Popp îl prezintă pe Avram Iancu așa cum era, cu ochi albaștri, moșteniți de la mama lui, Maria. Martorii oculari (citați și de Sterca Șuluțiu) confirmă că Iancu avea o doză de fanatism în privire, care îi făceau ochii „să scânteie”, iar această forță a privirii, intactă chiar și la omul decăzut, lipsește din portretul lui Iscovescu.

Un alt aspect important, care transpare din gravurile de epocă, este dat de poziția sa socială.

Deși a fost absolvent de studii de drept, Iancu nu a practicat niciodată avocatura, dar nici nu a avut pregătire militară. Iar ideea că românii ardeleni şi-ar fi creat propria armată sub conducerea lui Avram Iancu este o aberație, ce nu ține cont de realitățile politice și militare ale epocii.

Războiul de gherilă pe care l-au dus moții în Apuseni, despre care uităm că erau iobagi în acea perioadă, adică cetățeni fără drepturi, sclavi, nu a fost rezultatul unui proiect autonom de înarmare populară, cum spuneau manualele socialiste. „Cetele” (sau așa-zisele legiuni) ale românilor se aflau sub comandă austriacă și erau înarmate (slab și insuficient) cu armament austriac, fiind puse sub directa coordonare a generalului Puchner.

De altfel românii s-a dezarmat singuri în 1849, după înfrângerea revoluționarilor maghiari, tot la comanda austriecilor.

Război civil

Baronul Puchner, care s-a remarcat în timpul războaielor cu Napoleon, fusese numit încă din 1840 guvernator al Transilvaniei, iar în timpul războiului împotriva revoluționarilor maghiari a avut funcția de „K. K. feldmareșal locotenent”, adică șeful tuturor trupelor austriece din Transilvania, inclusiv al românilor ardeleni. Chiar Dragomir (59-60), care citează scrisorile adresate de Bărnuțiu către Baron în numele Comitetului, consemnează că aceștia îi cereau bani și arme lui Pulchner.

În mod real românii ardeleni s-au înarmat pentru că baronul Pulcher, la ordinul principelui Ferdinand, le-a cerut acest lucru în mod explicit, pe 18 octombrie 1848.

Deși românii au fost atacați în repetate rânduri, chiar și în urma unor masacre comise împotriva lor de nobilii maghiari, mai ales cel de la Mihalț, ei nu au reacționat militar. Abia pe 19 octombrie, Comitetul Național românesc, brațul politic „națiunii române din Transilvania” îi cheamă pe conaționali la arme în urma apelului autorităților habsburgice. De fapt ar trebui să vorbim despre un război civil dus între cele două națiuni ale Transilvaniei, orchestrat de către administrația austriacă.

Reacționar contra-revoluționar

Oricum ar fi, deși „Crăișorul” nu avea pregătire militară și abia absolvise facultatea, în funcția oficială de prefect el era echivalat cu un ofițer informal. De altfel e indubitabil că acțiunile sale din 1848 și 1849 au fost în favoarea monarhiei austriece, ceea ce nu îl califică în rolul de „erou al revoluției de la 1848 din Transilvania”, ci doar ca instrument al contrarevoluției.

Eroizat cu numele de Craiul Munților, devenit ulterior Craiul Moților, el a fost, așa cum se vede din gravura pusă pe pagina de gardă a biografiei scrise de prietenul său, Iosif Sterca Șuluțiu, este aceea a unui ofițer de armată habsburgică, dotat cu mundirul regulamentar și cu pălărie cu pene, nu ca un haiduc cu cușmă și cu pistoale la oblânc.

În pofida faptului că în imaginarul nostru colectiv istoricii naționaliști au construit cu grijă mitul „Crăișorului” ca erou revoluționar, în mod real Iancu a fost un reacționar contra-revoluționar, cu rol informal în armata habsburgică

Și portretul în creion, din perioada când studia avocatura, ne arată chipul acestui tânăr occidentalizat și modern, care era adaptat vieții urbane. Delegat de conducerea Comitetului Național să mobilizeze moții, iobagii și minerii din Apuseni, Iancu a acționat în calitate oficială, nu ca un personaj „din popor”.

Film fără legătură cu realitatea

Din păcate figura aceasta de erou țăran a fost perpetuată și în adaptările pentru marele ecran. Cel mai prost exemplu este filmul din 1980, intitulat ”Munții în flăcări”. Regizat de Mircea Moldovan după un scenariu de Petre Sălcudeanu, filmul îl arată pe actorul Vlad Rădescu îmbrăcat după imaginea lui Iscovescu, unde Iancu apare inclusiv cu țundră de cioban pe umeri, ca și când ar fi fost un fel de al doilea Horea.

Nu e ca și când ar contraveni propriei mitologii a Iancului, care se prezenta adeseori ca un descendent al lui Horea, dar filmul preia nenumărat stereotipuri, apare inclusiv un iobag din Albac care spune: „Munții noștri aur poartă/ noi cerșim din poartă-n poartă”, deși cântecul e modern.

Cel mai deranjant e monologul interior al lui Iancu, care recită din „Deșteaptă-te române”, imnul lui Andrei Mureșanu, dar rostit în stilul declamativ consacrat la „Cântarea României” în fața lui Nicolae Ceaușescu.

Așadar imaginea lui Iancu, îmbrăcat în țundră și cu cușmă din blană de miel este o ficțiune. Ea a fost impusă în imaginația publică de portretul idealizat al acestuia, realizat de Barbu Iscovescu, pictor evreu din Muntenia, artist minor și naiv, azi relativ uitat.

Refuză decorația habsburgilor

E foarte posibil ca Iancu să fi visat el însuși la poziția de „Crăișor”, după înființarea unui „Ducat al românilor”, un fel de Romanienland ce fusese promisă de autoritățile de la Viena, care făcuseră de altfel promisiuni similare și altor naționalități din imperiu, care, la fel, nu s-a mai materializat.

Nu știm dacă Iancu se vedea în fruntea acestei noi provincii, exclusiv românești, ca parte din Imperiul habsburgic. Dar e cert că nu se considera un lider țăran, așa cum apare portretizat de Vlad Rădescu, plimbându-se cu cușma din blană de astrahan gri (pe care o va adopta și Ceaușescu) în miez de vară.

Deși conducătorul Imperiului (austriac pe atunci) dorea inițial să împartă Transilvania în trei regiuni, una maghiară, una săsească și una românească, victoriile militare și toate beneficiile posibile au fost pierdute din pricina inabilității lui Iancu de a negocia politic.

În februarie 1851 Iancu refuză decorația habsburgilor și este obligat de către poliție să părăsească Viena din pricina atitudinii sale recalcitrante. Când, în 1852 Franz Iosif a vizitat Țara Moților, în august 1852 Iancu a fost arestat pentru distrugerea însemnelor imperiale și pentru ofense la adresa împăratului.

Ce s-a întâmplat în 1852, când Împăratul trebuie să se întâlneascu cu Iancu nu vom ști. După cum spune Șuluțiu, acesta e un secret pe care „Crăișorul” l-a luat cu el în mormânt.

Din păcate, după ce a fost bătut și umilit în închisoare, după eliberare Avrămuț suferă o depresie și va deveni alcoolic. Cu puternice tulburări mintale și bolnav de tuberculoză, a trăit pe drumuri între 1852 și până în 1872. Iancu a bântuit munții Apuseni ca o fantomă alcoolică, un semn al neputinței unui popor fără conștiință politică.

Doru Pop

În 6 septembrie începe programul „Casa Verde Fotovoltaice” 2024 cu sesiunea de înscriere a instalatorilor. Din 27 septembrie persoanele fizice vor putea aplica pentru a primi finanţare.

Românii care vor să devină prosumatori prin programul „Casa Verde Fotovoltaice” 2024 vor primi de la stat o finanțare de 30.000 de lei. Cu acești bani vor trebui însă să-și monteze atât panouri fotovoltaice, cât și baterii de stocare a energiei electrice, scrie Alba24.ro.

„Ne pregătim de o nouă sesiune pentru Programul <Casa Verde Fotovoltaice> (…) Un calendar pentru sesiunea de anul acesta va începe cu data de 6 septembrie. În acea dată vom începe înscrierea instalatorilor, vom deschide o nouă sesiune de acreditare pentru noi firme care doresc să participe la Programul Casa Verde.

Fac menţiunea pe această cale că firmele care au fost anul trecut acreditate de AFM rămân în continuare acreditate dacă doresc să participe şi în sesiunea de anul acesta. Doar firmele noi care doresc să se înscrie în cadrul programului, pe data de 6 septembrie, îşi pot depune dosarele pentru acreditare. Avem câteva etape pentru validarea instalatorilor. Lista instalatorilor se va publica undeva pe 1 noiembrie. În paralel, vom demara şi înscrierea persoanelor fizice.

Înscrierea persoanelor fizice va începe pe 27 septembrie

Aşa cum avem astăzi un calendar estimativ, vom începe pe 27 septembrie înscrierea persoanelor fizice în aplicaţia aferentă programului <Casa Verde Fotovoltaice>.

Până pe data de 9 octombrie, după ce se vor finaliza înscrierile, persoanele fizice pot să-şi aleagă instalatorii din lista publicată de Administraţia Fondului pentru Mediu”, a transmis preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Laurenţiu-Adrian Neculaescu, potrivit Agerpres.

Suma pentru fiecare beneficiar crește de la 20.000 de lei la 30.000 de lei

„Anul acesta alocăm o sumă record – două miliarde de lei urmează a fi puse la dispoziţia românilor pentru ca aceştia să producă electricitate în propria locuinţă, să participe în acest fel la un mediu mai curat, dar şi să plătească facturi mai mici la energie. Noutatea programului de anul acesta este legată de cuantumul sumei finanţate.

Mărim de la 20.000 de lei la 30.000 de lei finanţarea AFM. O altă noutate este reprezentată de faptul că vom finanţa, pentru prima dată, şi acumulatori, unităţi de stocare a energiei electrice”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

De asemenea, potrivit șefului AFM, pentru sesiunea din acest an, se estimează apariţia a 67.000 de noi beneficiari ai programului „Casa Verde Fotovoltaice”.

„Vreau să mai precizez doar faptul că anul acesta estimăm undeva în jur de 67.000 de noi beneficiari ai programului <Casa Verde Fotovoltaice>, ceea ce înseamnă că vom ajunge la un număr total de aproximativ 200.000 de de familii care au beneficiat în decursul a câtorva ani de acest program”, a mai spus şeful AFM.

„Sistemul pleacă de la minim 3 kw. Vom finanţa pe fiecare regiune în parte. La fel ca anul trecut, vom finanţa şi unităţile de cult. Vom avea o sesiune separată pentru clădirile cu destinaţie – spaţiu de locuit pentru personalul clerical sau spaţii în care se celebrează slujbele religioase”, a mai completat ministrul Mediului.

Ministerul Mediului a pus în consultare publică Ghidul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională – Casa Verde Fotovoltaice.

Vezi AICI Ghidul de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în rețeaua naţională.

Programul „Casa Verde Fotovoltaice” începe în septembrie. Solicitanţi eligibili şi cuantumul finanţării

Este eligibil în cadrul programului solicitantul:

– persoană fizică;
– unitate de cult, pentru clădirea care are ca destinaţie spațiu de locuit pentru personalul clerical sau clădirea care are ca destinaţie spațiu în care se celebrează slujbele religioase şi se desfășoară activităţile religioase.

Finanţarea se acordă în cuantum de maximum 30.000 lei pentru achiziționarea și montarea unui sistem de panouri fotovoltaice și a unei instalații de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile, sub condiţia suportării unei contribuții proprii a beneficiarului de 3.000 de lei.

AFM nu acordă finanțare numai pentru achiziționarea și montarea unui sistem de panouri fotovoltaice, ori numai pentru achiziționarea și montarea unei instalații de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile.

Valoarea sumelor acordate cu titlul de finanțare de AFM se evidențiază de către instalatorul validat pe factura fiscală, diferența până la valoarea totală a facturii suportându-se de către beneficiar din surse financiare proprii.

Cheltuieli eligibile în cadrul programului

Sunt considerate cheltuieli eligibile următoarele:

a) cheltuielile cu achiziţia sistemului de panouri fotovoltaice cu putere minimă instalată de 3 kW;
b) cheltuieli cu achiziția instalației de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile;
c) cheltuielile cu extinderea sistemelor de panouri fotovoltaice instalate, prin montarea unui sistem de panouri fotovoltaice cu putere minimă instalată de 3 kW;
d) cheltuielile cu montajul și punerea în funcțiune a sistemelor/instalațiilor prevăzute la lit. a) – c);
e) TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

Etapele programului

Etapele programului sunt următoarele:

a) publicarea pe pagina de internet a AFM a informaţiilor necesare demarării sesiunii de validare a instalatorilor;
b) aprobarea instalatorilor;
c) încheierea contractelor de participare;
d) depunerea garanţiei de către instalatorii cu care a fost încheiat contract de participare;
e) publicarea listei instalatorilor validaţi;
f) publicarea pe pagina de internet a AFM a informaţiilor necesare demarării sesiunii de înscriere a solicitanţilor;
g) încărcarea în aplicaţie a documentelor obligatoriu a fi depuse, prevăzute la art. 19, de către solicitanţi, şi rezervarea sumelor aferente finanţării prin înscrierea în aplicaţie, etapă care poate fi derulată în paralel cu acţiunile menţionate la lit. b) – e);
h) selectarea de către solicitanţi a unui instalator validat, prin intermediul aplicaţiei;
i) analiza documentelor încărcate de solicitanţi, de către instalatorul selectat;
j) aprobarea/respingerea/refuzul solicitanţilor de către instalator, prin intermediul aplicaţiei;
k) aprobarea/respingerea de către AFM a solicitanţilor, în baza listelor generate de aplicaţie;
l) analiza și soluționarea contestațiilor transmise de solicitanţii de finanțare;
m) semnarea contractelor de finanţare de către unităţile de cult, generate prin intermediul aplicaţiei;
n) implementarea proiectului;
o) verificarea cheltuielilor eligibile și virarea contravalorii acestora, în baza cererilor de decontare depuse de instalatorii validaţi;
p) verificarea de către AFM a corectitudinii analizei eligibilităţii, efectuată de către instalatori, prin eşantion;
q) monitorizarea beneficiarilor.

Președintele AUR, George Simion, a prezentat, vineri, planul de măsuri pentru domeniul turismului. Liderul AUR a declarat că România trebuie să fie țara turismului, având toate atuurile necesare.

„Vrem, prin planul Simion, ca România să fie țara turismului. Putem face acest lucru. 98% din firmele de turism au capital românesc. Cu toate acestea avem numai 2 milioane de turiști anual, turiști străini, pe când românii anul trecut au plecat 3.500.000 în străinătate pentru turism, din care un milion numai în Turcia.

Asta este imaginea actuală a turismului românesc. Unul din șapte români muncesc în sectorul de turism sau Horeca. (…) Cu siguranță antreprenorii români în multe zone excelează prin creativitate, prin inventivitate și dacă sunt lăsați să-și desfășoare activitatea cum trebuie, vor realiza performanță pentru ei și asta înseamnă implicit performanță pentru România”, a spus George Simion.

Adaptarea vacanțelor școlare

Candidatul AUR la alegerile prezidențiale a enunțat măsurile cuprinse în Planul Simion.

„Avem măsuri specifice domeniului turistic. Modificăm și adaptăm vacanțele școlare în funcție de sezonul turistic. Oferim prime de incoming în cuantum de 10 euro per turist, dacă acel turist stă minim 3 nopți cazat într-o unitate hotelieră”, a precizat liderul AUR.

Acesta a subliniat că aceste măsuri, la fel ca și măsurile din alte domenii pe care liderul AUR le-a prezentat, despre gospodăria țărănească, despre reindustrializare, despre transport, se găsesc și în alte programe de guvernare, dar care nu au fost pus în aplicare niciodată.

„Venind încoace, am citit programul de guvernare din 2021 al Coaliției PSD-PNL-UDMR, ca să-mi fac temele corespunzător.

Aceleași prime de incoming au fost promise de ministrul Cadariu și de guvernul Ciucă – Ciolacu. Erau într-un cuantum mai mare și cu o durată mai mare. Doar că domnul Cadariu nu cunoștea domeniul.

El a vrut să fie contabil. A fost contabil până l-a luat domnul Flutur de acolo, de la Suceava, de unde era domnia sa contabil și scria Bucovina din oi, și l-a parașutat în fruntea unui minister care avea de toate și secretari de stat, și sediu mare, și nu a făcut nimic domnul Cadariu și nu s-au implementat aceste prime de incoming.

Și nici celelalte măsuri. Chiar îmi venea să sun, era prea șocant pentru mine. Dar chiar nici una din aceste măsuri care au fost puse în programul de guvernare cu care a venit coaliția PSD-PNL-UDMR nu a fost implementată? Nu”, a afirmat președintele AUR.

Dezvoltarea infrastructurii

Pe lângă aceste măsuri specifice, liderul AUR a mai spus că Planul Simion prevede chestiuni care țin de infrastructură.

„Marea majoritatea turiștilor astăzi vin pe cale rutieră. De aceea, autostrada A2 trebuie legată urgent și trebuie urgentată legarea sudului litoralui de autostrada A2 și continuarea autostrăzii. De aceea, toate lucrările de infrastructură rutieră trebuie finalizate, pentru că altfel vorbim degeaba de turism dacă nu avem infrastructură.

(…) Trebuie să găsim și alte căi de a ajunge la destinație. Aeroportul Tuzla trebuie dezvoltat. Și dacă ne referim numai la această parte a litoralului, trebuie să avem o conectare maritimă a tuturor stațiunilor de pe litoral și de asemenea trebuie să dezvoltăm porturi la Dunăre. Iar Delta trebuie făcută mai accesibilă celor care își doresc să ajungă” a adăugat George Simion.

Liderul AUR a spus că în Planul Simion a fost adăugat un program intitulat „Săptămâna Istorică”, ce ține de identitatea națională și vizează inclusiv recuperarea unei părți din copiii români care se nasc peste hotare.

Săptămâna Istorică

„Săptămâna Istorică realizată primăvara și toamna, în principalele situri arheologice și în principalele locuri de bătălie în care românii au triumfat.

De la Sighetul Marmației de la Memorialul Rezistenței Anticomuniste, până la Mausoleul de la Mărășești și la Cetatea Marii Uniri, fiecare copil din clasa întâi până la a 12-a trebuie să vadă cu ochii lui, pentru că altfel își va învăța istoria neamului său.

Pentru asta ne trebuie bani. Pentru asta antreprenorii trebuie lăsați în pace. O altă măsură care se numără printre cele 200 de măsuri din Planul Simion este reducerea la un control de fond pe an a companiilor românești”, a declarat președintele AUR.

Ministrul Murad

George Simion a precizat că nimeni nu mai încearcă să-i încurajeze și nimeni nu mai vine cu politici favorabile mediului privat.

„De când a murit PNL-ul, strivit de greutatea PSD-ului, zona aceasta antreprenorială a rămas fără reprezentare politică. Și tocmai de aceea, la fel cum am făcut și în celelalte domenii, fac un apel către antreprenorii români să se reprezinte ei pe ei și să ne dea oameni din mijlocul lor care să-i conducă, nu pe contabilul Cadariu.

(…) De aceea, propunerea noastră ca ministru și om care să preia frâiele turismului românesc este Mohammad Murad, un specialist, un om care chiar a lucrat în domeniu, un om care chiar știe cu ce se mănâncă acest domeniu”, a adăugat liderul AUR.

Prezentarea Planului Simion pentru turism a avut loc în Stațiunea Olimp, din județul Constanța, pe malul Mării Negre.