FOTO. Fabrica de energie din deșeuri ar putea deveni proiect de țară. Alin Tișe: Clujul devine coproprietar pe invenție

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a anunțat marți că instituția va deveni coproprietar al invenției românești care stă la baza fabricii de energie din deșeuri inaugurate recent la Cluj. Totodată, Tișe vrea ca această tehnologie să fie preluată la nivel național și inclusă în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, aflat în dezbatere publică.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a anunțat noi detalii despre colaborarea cu Szakacs Janos inventatorul tehnologiei de dezintegrare moleculară a deșeurilor, care transformă gunoiul în energie curată.

CJ Cluj devine coproprietar al invenției, va primi încă trei reactoare fără costuri suplimentare, iar după perioada de garanție de trei ani, fabrica ar putea fi preluată economic de județ. În paralel, Tișe cere includerea oficială a acestei tehnologii în documentele strategice naționale, ca pas spre un „proiect de țară”.

Coproprietate pe invenție, fără bani

Într-un pas fără precedent, inventatorul stației, Szakacs Janos, a fost de acord ca și Consiliul Județean Cluj să fie co-titular al invenției, fără costuri suplimentare.

„Inventatorul este de acord să ne înregistrăm și noi ca proprietar alături de el, fără ca acesta să pretindă bani sau ca noi să-i solicităm ceva. Este o dorință a lui, discutată încă de la început”, a declarat Alin Tișe.

Miercuri urmează să fie semnat actul oficial, în prezența avocatului inventatorului.

Clujul vrea să-și recupereze investiția de 12 milioane de euro

Pe lângă coproprietate, Tișe a anunțat și negocierea unui contract prin care CJ Cluj va deveni partener la toate viitoarele fabrici realizate în țară cu aceeași tehnologie.

„Consiliul Județean va fi parte alături de el la toate investițiile viitoare, până la concurența sumei de 12 milioane de euro, cât am investit în această instalație”, a explicat Tișe.

Practic, Clujul va încasa un procent din viitoarele proiecte până își recuperează întreaga investiție.

Proiect de țară propus Guvernului

Tișe spune că a transmis deja o adresă oficială Guvernului și Ministerului Mediului, pentru ca tehnologia de dezintegrare moleculară să fie asumată ca proiect strategic național.

„Suntem de acord, împreună cu inventatorul, ca această tehnologie să devină un proiect de țară, fără costuri pentru statul român”, a afirmat Tișe.

Potrivit acestuia, modelul ar putea fi implementat în toate județele, reducând costurile uriașe ale închiderii rampelor și ale procesării levigatului.

„Am făcut o adresă oficială ca această invenție să devină un proiect de țară. Am dat în funcțiune noua stație de tratare prin dezintegrare moleculară a deșeurilor, o soluție inovativă, o premieră la nivel național în gestionarea deșeurilor. Pe baza unei soluții românești a unui inventator absolvent de Cluj și cu întreaga fabrică construită de firme sau societăți clujene. În momentul de față, România se confruntă dramatic cu problema gestionării deșeurilor.

În acest moment, pe site-ul Ministerului Mediului se află postat în dezbatere publică Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Un plan care printre soluții nu include și soluția inovativă venită de la Cluj. Replica la nivel național poate duce la soluționarea gestionării deșeurilor. Am înaintat adrese în atenția prim ministrului, Asociației președinților de consilii județene și Ministerului Mediului, inclusiv Agenției Naționale de Gestionare a Deșeurilor prin care le propunem să ia în considerare proiectul implementat în premieră la Cluj”, a spus Tișe.

De la „nu se poate” la „proiect de țară”

Tișe a povestit și despre rezistența pe care a întâmpinat-o la nivel central atunci când a încercat să introducă dezintegrarea moleculară în documentele oficiale ale statului.

„Am scris la Ministerul Mediului, la Ministerul Economiei, la Ministerul Dezvoltării. Dezintegrarea moleculară nici măcar nu era prinsă în memorandumurile cu Uniunea Europeană. Răspunsul era mereu același: nu se poate”, a spus președintele CJ Cluj.

Oficialii de la București i-ar fi răspuns că România finanțează tehnologii bazate pe ardere, în timp ce el le explica faptul că noua tehnologie nu arde gunoiul, ci îl descompune la nivel molecular.

Azi, când Planul Național de Gestionare a Deșeurilor este în dezbatere, Tișe vede o fereastră de oportunitate: „Acum este momentul. Dacă această tehnologie nu va fi prinsă în Planul Național, toate finanțările europene pentru închiderea rampelor și depozitelor nu vor putea folosi dezintegrarea moleculară, pentru că nu va exista la categoria de tehnologii finanțabile”.

Trei reactoare suplimentare, fără bani în plus

Una dintre noutățile majore anunțate de Tișe este că inventatorul va adăuga trei noi reactoare la instalația deja funcțională, fără ca asta să însemne costuri suplimentare pentru județ.

„Sunt trei reactoare în plus pe care le va atașa la această fabrică fără să majoreze contractul. Cu aceste trei reactoare vom putea gestiona în întregime atât gunoiul curent, cât și gunoiul din celulă, respectiv gunoiul din rampa veche a primăriei”, a explicat Tișe.

Un astfel de reactor costă, potrivit lui, „câteva sute de mii de euro”, iar la Cluj se va ajunge la un total de șase reactoare.

„După ce vom avea toate avizele de funcționare și se va stabili contractul cu Transelectrica, în acel moment vor fi montate și cele trei reactoare suplimentare, care sunt deja produse și doar trebuie aduse la Cluj”, a explicat Tișe.

„Vom crea o benzinărie verde pe deal”

Președintele CJ a anunțat și un nou proiect local derivat din fabrica de energie: o stație de alimentare cu gaz și curent produs din deșeuri, destinată inițial mașinilor instituțiilor publice.

„Vom putea alimenta toate mașinile instituțiilor publice cu gaz produs acolo. Mai târziu, și clujenii vor putea alimenta la un preț mai mic decât în oraș”, a precizat Tișe.

„Cenușa obținută poate fi folosită la fabricarea betoanelor sau a filtrelor pentru tratarea apelor uzate. Din hidrogen se poate obține apă distilată care poate fi valorificată. Planul nostru este să valorificăm tot”, a mai spus președintele CJ Cluj.

Exploatare de trei ani, apoi trecere la faza economică

În noile explicații, Tișe a anunțat că inventatorul va exploata fabrica timp de trei ani, perioadă în care își asumă întreaga garanție tehnică și funcțională.

„Practic, el va exploata trei ani și va răspunde pentru tot ce ține de garanție. După acești trei ani putem negocia: fie rămâne mai departe, dar intră în exploatare economică, cu alte tarife și bani pentru Cluj, fie înființăm o societate a Consiliului Județean care va produce energie, fie licităm către un privat”, a explicat președintele CJ Cluj.

Tișe a menționat că în aproximativ doi ani întreaga cantitate de gunoi din rampa primăriei și din celula de depozitare actuală va fi procesată complet.

„În doi ani, tot. Așa mi-a spus dânsul și acesta e angajamentul lor”, a adăugat el.

Interes național și internațional

După inaugurarea fabricii, Tișe susține că a fost contactat de mai multe consilii județene și ministere, dar și de reprezentanți ai unor țări africane, interesați de preluarea tehnologiei.

„Am fost contactați de consilii județene și chiar de oficiali din mai multe țări din Africa. Este o invenție căutată deja la nivel internațional”, a declarat el.

Clujul nu mai este doar cumpărătorul unei fabrici inovatoare, ci parte a unei invenții și a unui business strategic, care ar putea pune România pe harta europeană a soluțiilor ecologice de ultimă generație.

„Cred că am fi în top în Europa și mă bucur că am avut acest curaj de a risca. Cred că România poate să facă un proiect de țară, noi ca și autoritate publică vom deveni parte a invenției. Am demonstrat că se poate. Voi face toate demersurile ca acest proiect să fie prins în planul național”, a mai spus Alin Tișe.

„Acum este momentul”

Mesajul final al lui Alin Tișe este unul de presiune politică și strategică asupra Guvernului: dacă noua tehnologie nu va fi prinsă acum în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, România riscă să rămână blocată în tehnologiile vechi de ardere, în timp ce Clujul demonstrează deja că dezintegrarea moleculară funcționează.

„Acum este momentul. Dacă această tehnologie nu o vom introduce în Planul Național, nu va putea fi finanțată din bani europeni. Eu îmi doresc ca acest proiect să fie implementat la nivelul țării și voi face toate demersurile ca să fie prins în planul național”, a spus Tișe.

Prin parteneriatul cu inventatorul, CJ Cluj nu mai este doar beneficiar al unei instalații inovatoare, ci actor direct într-o invenție românească.

„Faptul că am fost inspirați să facem această investiție este un motiv de mândrie. Acum e momentul ca România să urmeze exemplul Clujului”, a conchis Tișe.

Luna trecută a fost inaugurată stația de dezintegrare moleculară, pentru valorificarea energetică a deșeurilor municipale din județ Cluj. În urma acestei investiții, Clujul va produce energie verde până la 56.000 MW pe an. Proiectul urmează un proces de tranformare a deșeurilor în particule mici, care sunt transformate în gaz, iar ulterior în energie, iar nivelul de poluare este aproape zero.