FOTO. Expoziție în premieră la Cluj-Napoca. Amulete magice și reprezentări iconografice cu vrăjitoare din Transilvania

Expoziția „Altera mundi. Vrăji, farmece și credințe din Transilvania secolului al XIX-lea” a fost deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

În premieră, sunt expuse artefacte folosite în ritualuri magine, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în principal în cadrul comunităților de romi nomazi, dar și câteva zeci de reprezentări iconografice ale vrăjitoarelor din cadrul bisericilor transilvănene.

FOTO. Expoziție în premieră la Cluj-Napoca. Amulete magice și reprezentări iconografice cu vrăjitoare din Transilvania

„Deschidem o expoziție care valorifică, în primul rând, o colecție veche care a fost achiziționată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei în perioada interbelică, dar care datează pe la sfârșitul secolului al XIX-lea.

O colecție de unelte utilizate în ritualuri magice, de amulete și talismane care a fost realizată de arheologul și etnograful mahiar- transilvănean Téglás István – o personalitate care a documentat obiceiurile și practicile magice din Transilvania de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Sunt expuse atât unele obiecte originale, cât și suporturile pe care Téglás István și-a prezentat această colecție. Obiectele în sine, probabil, nu le veți găsi foarte spectaculoase, pentru că multe dintre ele sunt absolut comune, cu excepția monedelor sau a amuletelor. Marea valoare a colecției e dată de faptul că arheologul a documentat utilizarea lor în practici magice.

Pentru că obiectele sunt mici, am decis de a însoți colecția cu aceste planșe, îmbogățite cu reprezentări iconografice de artă sacră din Transilvania și din vecinătate. Este vorba de colecția de imagini realizată în urma cercetărilor de aproape două decenii ale prof. dr. Ioan Pop-Curșeu și conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu de la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai”, a spus Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei

 Documantar cu imagini ale vrăjitoriei

La vernisajul expoziției, care a avut loc joi seara, a fost prezent și cineastrul Rareș Stoica, autor al filmului documentar suport din cadrul expoziței.

Este vorba de un documentar de tip „talking head” care a fost făcut în cadrul unui proiect axat pe imagini ale vrăjitoriei. Acest film este bazat pe interviuri cu personalități care cercetează magia și vrăjitoria, printre care Camelia Burghele, invitată și ea la acest vernisaj.

„Pentru mine, acest film a fost doar pregătirea pentru realizarea filmului ‘Straja’, un film de ficțiune din genul fantastic, cu accente horror. Astfel, unele din obiectele pe care le-am folosit în film sunt expuse astăzi aici, alături de incantațiile folosite”, menționează regizorul.

România, țara celor 4.000 de vrăjitoare

Cercetătoare și autoarea Camelia Burghelea a avut un moment special în cadrul vernisajului, ținând „o lecție” putem spune, despre legătura dintre trecutul și prezentul vrăjitoriei.

„Niciodată vrăjitoria nu a fost mai prezentă și mai valorificată ca în zilele noastre. Conform studiului Reuters din mai 2019, România este țara celor 4.000 de vrăjitoare.

Din 2019 la București activează o adevărată academie a vrăjitoarelor, sub forma ‘Școlii Naționale de Farmece și Ghicit’, fondată de Ioana Sidonia, fiica Mariei Câmpina – una dintre cele mai cunoscute vrăjitoare din România. Asistăm la crearea unui hub românesc al magiei, având disponibilă chiar o listă a vrăjitoarelor din România, pe județe. Magia nu mai cunoaște frontiere, devenind un fenomen global și puternic digitalizat”, accentuează Camelia Burghele.

Imaginile “vrăjitoarelor” imortalizate în bisericile din România

Povestea patrimoniului cultural ține de antropologie, de lumea satului, de zona credințelor populare, a folclorului. Magia face parte din etnologie și are legătură directă cu studiile practicilor etnice dintr-o comunitate.

Acest aspect a fost tratat minuțios și de prof. dr. Ioan Pop-Curșeu și conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu.

„Cercetarea noastră am început-o acum 20 de ani când eram amândoi la finalul tezelor noastre de doctorat pe care le-am făcut în Franța, respectiv Geneva. Eu îmi făceam teza pe chestiuni de iconografie și studiam teatralitatea picturii murale religioase ale secolelor XV- XVII. Fotografiind foarte multe picturi, normal că am văzut și multe judecăți de apoi. Dat fiind faptul că soțul meu lucra pe etnologie românească, am ajuns din întâmplare să descoperim această temă de cercetare care s-a dovedit a fi o adevărată mină de aur.

Am găsit niște figuri ale vrăjitoarelor și ne-am întrebat oare câte de multe există. De acolo a început o călătorie absolut extraordinară! Am văzut peste 2.000 de biserici în România. Soțul meu a făcut cercetare pe manuscrise, unde se vorbește de vrăjitoare, dacă pictorii de biserici avuseseră acces la texte vechi despre condamnările vrăjitoarelor, pentru că nimeni nu pictează așa, că are chef de a reprezenta vrăjitoare în iad. Printre păcătoșii reprezentați în picturi erau mereu ele: fermecătoarele, strigoaice, luătoare de mană, luătoare de lapte. Erau imortalizate cu șerpi care sug de la sânii acestor vrăjitoare care fură laptele de la vacile oamenilor sau călare pe un drac, trase în țeapă sau cu un drac deasupra oalei cu laptele pe care l-au sustras ilicit.

Pentru această expoziție am ales imaginile unde sunt mai ușor de identificat, unde sunt asociate cu oala, cu donița, cu șuștarul care se mulge pentru a completa vizual piesele fizice expuse”, a declarat conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu de la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai pentru Cluj24.

„Am ajuns la 216 reprezentări vrăjitorești”

Colecția celor doi cercetători arată că în Transilvania la finalul secolului al XIX oamenii trăiau într-o lume puternic impregnată de magie. Astfel, practicile magice de asigurare a sănătății, de alungare a duhurilor rele, de găsire a dragostei erau parte a vieții cotidiene a țăranilor.

„Atât dimensiunea reală a acestor imagini pe care le-am inventariat, cât și imaginea obiectelor din colecția expusă subliniază că practicile respective erau ascunse, ținute în secret și lumea nu prea vorbea deschis despre ele, ceea ce face mai dificilă reconstituirea contextului cultural în care se desfășurau.

În cartea noastră sunt imagini de pe tot cuprinsul României, deja am ajuns la 216 monumente sau opere de artă analizate care conțin reprezentări vrăjitorești. Pentru această expoziție le-am selecționat și structurat cumva în șapte nișe: a munților Apuseni, după care Țara Codrului, Maramureșul istoric și Oltenia. Una dintre cele mai semnificative e cea din Dobricu Lăpușului unde sunt cele mai multe reprezentări de vrăjitorie din întreg arealul românesc”, a declarat prof. dr. Ioan Pop-Curșeu.

Practicile vrăjitorești, mai prezente în zonele de munte

Prima carte a soților Curșeu „Iconografia vrăjitoriei în arta religioasă românească. Eseu de antropologie vizuală” a fost lansată în 2020.

Urmează lansarea celei de-a doua ediții, pentru că între timp cei doi cercetători au mai găsit peste 30 de reprezentări ale vrăjitoarelor în lăcașuri de cult din toată țara.

„Cu cât avem mai multe mostre, cu atât ne putem da seama, din punct de vedere științific, cât de importante au fost ele pentru comunitățile de români, indiferent de regiune.

De exemplu, sunt zonele de munte unde practicile vrăjitorești au fost dintotdeauna mai prezente. Acum, cum spunea și Camelia Burghele, credința a scăzut și nici nu se mai pictează ‘judecăți de apoi’. Mai sunt câteva mai noi pe care le veți putea vedea în carte, de exemplu cea a lui Paul Bătăiosu din cadrul Bisericii din Hașdeu conține o vrăjitoare de-a dreptul înnebunitoare”, a declarat conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu de la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai pentru Cluj24.

Expoziția va fi deschisă în perioada 27 noiembrie 2024 – 19 ianuarie 2025, la Muzeului Etnografic al Transilvaniei de pe strada Memorandumului nr. 21 din Cluj-Napoca.

Paula Mariuța