Muzeul Etnografic  al Transilvaniei din Cluj-Napoca a fost, zilele trecute, gazda unui eveniment inedit. Pentru câteva ore, sala Reduta s-a transformat într-o sală de clasă, în care publicul, alături de renumitul istoric clujean, Vladimir Alexandru Bogosavlievici, au avut ocazia de a-i lua la întrebări pe marii istorici ai Clujului, în baza celor 18 cărți publicate de ”profesorul Bogo” în ultimii ani.  Dialogul s-a desfășurat în cadrul serii de autor a acestuia cu titlul „Istoria și istoricii Clujului”.

Un format diferit- o seară mai intimă

„În seara asta, încercăm printr-o acțiune mai specială, mai intimă, să realizăm o seară de autor și vom porni de la cărțile profesorului Bogo, așa cum îl cunoaște toată lumea, pe care le-a lansat la editura noastră, Arcadia Media.

Vom încerca să aducem în prim plan rolul unui ghid în istoria locală, iar de la invitații noștri, să obținem niște răspunsuri legate de sensul istoriei, pornind de la societate, localitate și apoi istorie națională.

Încercăm să etapizăm aceste istorii și să găsim soluții pentru a populariza. totuși, istoria Clujului: a oamenilor, a locurilor, a evenimentelor care au avut loc aici”, afirmă Mihai Armanca, organizatorul și editorul evenimentului.

Directorul muzeului, Tudor Sălăgean, subliniază și el că, prin intermediul acestui eveniment, s-a dorit  găsirea unei căi prin care istoria locală să fie mai ușor accesibilă publicului larg. Pe lângă carte care se citește sau nu se citește, internetul care e bătut de rețelele de socializare, istoricii ar trebui să facă cumva să stârnească interesul celor care vin în oraș, care locuiesc aici.

„Toată lumea îi cunoaște”

Împreună cu profesorul de istorie Bogosavlievici, la pupitru au mai cuvântat foști colegi și prieteni ai săi, figuri remarcabile ale cetății universitare Cluj-Napoca, la care el spune că ține foarte mult.

Primul invitat prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie ”George Barițiu”.

„Deschid această seară provocându-l pe academicianul Ionică Bolovan, că eu așa îi zic, să ne spună cum privește istoria Clujului.”,  a spus autorul.

Ioan Bolovan a ținut să accentueze faptul că trăim cu toții într-o societate de consum, în care tot mai rar suntem în preajma unor „produse” generate de emoții, de sentimente, cum sunt cărțile istoricului.

„ Cărțile lui despre istoria locală, chiar dacă au un subiect limitat de timp și spațiu, reprezintă niște opere identitare. Ele sunt niște repere cu ajutorul cărora ne fortificăm cunoștințele despre lucrurile care ne înconjoară zi de zi”, menționează el.

„Așa era Dudu…”

„Eu l-am cunoscut pe Dudu, chiar dacă i se zicea pe atunci și Bogo, acum 42 de ani, în toamna anului 1982. Dudu este un intelectual cu totul aparte în peisajul nostru clujean. Așa ceva întâlnești mai rar în Transilvania, în România în general. Sigur, îl cunoaștem azi ca profesor, dar e unul atipic.

Nu cred că e cineva aici în sală care să nu se fi intersectat cu Dudu pe străzile din centrul Clujului, aflat, evident, în compania tinerilor, a elevilor. El nu doar îi aduce aproape de istorie, prin vizitele pe care le face la diverse clădiri sau monumente, ci îi pune și la lucru. Astfel, proiectele elevilor săi ajung, iată, subiecte ale multiplelor sale cărți!”, povestește  Ioan Bolovan.

O abordare a istoriei mai puțin conformistă

Următorul „la răspuns” a fost prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decan al Facultății de Istorie din cadrul UBB, care îl cunoaște pe profesorul Bogo de mai bine de 40 de ani. Întrebat de acesta, ce părere are de stilul său mai neconformist de a preda istoria, el a răspuns:„Dudu-Bogo e un mare povestitor, mă tenta să spun povestaș. E unul cu har. Un personal al Clujului, acesta a intrat deja în legenda urbană.

De exemplu, emisiunile sale nu sunt vizionate doar de elevi și studenți, ci și de lumea universitară, chiar de cadre istorice. Acest detaliu demonstrează faptul că aceste emisiunini sunt cu impact. El e într-adevăr un istoric de tip burete care absoarbe informația și reușește să o transmită celor mulți. Pot spune că face o treabă minunată!”.

De ce Bogo? De ce Dudu?

La fel ca Ovidiu Ghitta, și  prof. univ. dr. Nemeth Eduard a fost rugat să-și exprime părerea cu privire la activitatea literară a profesorului. „În primul rând- de ce Bogo? Păi, pentru că foarte puțini sunt în stare să pronunțe Bogosavlievici. Acest Bogo e cel care a reușit să construiască o poveste coerentă a Clujului, o poveste atractivă.

Stilul lui în scris e foarte aproape de cel al lui Borges- un mare avantaj. Cărțile lui se citesc așa, ca romanele detective, pentru că sunt pasionant de interesante! Dudu e talentul care le poate transmite celor care vor să afle”, a explicat Nemeth.

De ce i se zice Dudu a povestit chiar autorul, menționând câ încă de la naștere, moașa i-a zis mamei sale că e un copil care tot duduie având și un ton al vocii foarte proeminent. Apoi, în studenție a dat peste statuia lui Dudu de Lagash (scrib care a trăit în Mesopotamia în anul 2600 î.H. – n.a.) și cum s-a făcut specialist în istorie veche, colegii au decis să-i păstreze porecla.

„El spune povestea Clujului pentru toți”

Dudu încearcă să se apropie de toți. Astfel, poveștile scrise de el nu sunt apreciate doar de marii academicieni, ci și de oamenii de rând. Printre admiratorii săi se numără și Adina-Dana Gânscă. Ea administrează, pe Facebook, pagina „Redescoperă frumusețea Clujului” și a avut ocazia să organizeze diverse activități alături de profesorul Bogo. „Au fost multe activități comune, deci ne știm de mai mult timp. Cert e că toți vrem să promovăm Clujul”, afirmă aceasta.

Ce istorii mai are de spus?

Toamna asta,  profesorul Bogo alături de cei de la Editura Arcadia Media au lansat o carte mai mică, dar specială: „Cluj-Mănăștur, o poveste istorică”. Aceasta e o lucrare care se referă la istoria cartierului Mănăștur, dar care la bază a fost o localitate independentă.

”Mănășturul se afla într-o rivalitate continuă cu Clujul-cetate. Pornind de la rivalitatea asta permanentă și care se resimte și în zilele noastre, avem o vorbă celebră: „Mănășturul nu e Clujul”. Răspunsul e: Mănășturul e primul Cluj de fapt. ”, menționează Mihai Armanca, reprezentantul editurii.

Totodată, urmează să se lanseze o nouă lucrare semnată de profesorul Bogo, despre istoria italienilor din Cluj: de la Posevino până la Tempestini.

Paula Mariuța