FOTO. Descoperire remarcabilă la Mociu, județul Cluj. O pictură murală atestă portul tradițional din Câmpia Transilvaniei

O echipă a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCT) a făcut o descoperire deosebită în biserica de lemn din satul Crișeni, comuna Mociu.

Pe 27 februarie 2025, cercetătorii au identificat, în pronaosul lăcașului de cult datat în 1791, o pictură murală reprezentând „Pilda celor 10 fecioare”. Detaliul care face această pictură cu adevărat specială este faptul că fecioarele nebune sunt îmbrăcate în port tradițional specific Câmpiei Transilvaniei, confirmând astfel existența cămășii cu ciupag și a zadiei cu trup vânăt în această zonă.

„Pe 27 februarie 2025, echipa Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj a ajuns în satul Crișeni, comuna Mociu, unde a vizitat biserica de lemn, datată în anul 1791. Ce a găsit aici este absolut remarcabil: o pictură murală, în pronaos, reprezentând Pilda celor 10 fecioare, unde fecioarele nebune sunt îmbrăcate în port tradițional, care atestă prezența cămășii cu ciupag și a zadiei cu trup vânăt în Câmpia Transilvaniei!”, transmit reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Un port popular aproape uitat

În trecut, portul femeiesc din Câmpia Transilvaniei era alcătuit din cămașa cu ciupag, zadii cu trup vânăt, pieptar brodat pe piele de oaie și cârpa de cap. Astăzi, aceste elemente sunt aproape dispărute din memoria colectivă, dar ele supraviețuiesc prin exemplarele păstrate în muzeele etnografice și prin această frescă veche.

Transformările sociale și culturale din prima jumătate a secolului XX au adus modificări majore în portul tradițional.

„Odată cu expansiunea Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) în prima jumătate a secolului XX, portul din zonă a suferit transformări majore: cămășile au primit broderii alb-negru, iar zadia bogat ornamentată a fost înlocuită cu catrințele negre, brodate cu fir auriu, dând naștere așa-numitului costum național”, mai arată CJCPCT Cluj.

Particularitățile portului din Câmpia Transilvaniei

Cămașa cu ciupag descoperită în pictura murală se înscrie în tipologia celor din nordul Ardealului, însă cu elemente distincte față de cele din alte subzone. Ciupagul este mai mic decât cel de pe Valea Arieșului, iar fodorii de la mâneci sunt mai discreți față de cei din zona Huedin-Mărgău. De asemenea, sunt prezenți puii sau șirele peste cot, brodate manual.

Zadiile cu trup vânăt se remarcă prin ornamente bogate în partea inferioară, în culori de roșu, vinețiu și negru. Spre deosebire de alte regiuni, aici partea vânătă este mai lată, iar cea roșie, mai îngustă.

Cercetarea a fost realizată de CJCPCT Cluj, cu sprijinul Consiliului Județean Cluj, în cadrul proiectului Tradiții clujene.