UNTOLD continuă să fie alături de studenții cu rezultate academice excepționale și îi premiază cu abonamente GA și patru zile de neuitat la ediția aniversară a festivalului.

“Student de 10”, campanie aflată la cea de-a patra ediție, este susținută de Kaufland România, și îi va răsplăti pe primii 200 de studenți de la universitățile de stat care promovează sesiunea de vară cu nota 10 cu acces gratuit la UNTOLD.

În același timp, toți studenții care au trecut cu brio de sesiunea din vară vor putea achiziționa abonamentele la un preț special.

Patru zile și patru nopți

Edy Chereji, co-fondator UNTOLD Universe: “Cea de-a patra ediție “Student de 10” este alături și anul acesta de tinerii care vor obține rezultate de excepție la sesiunea din vară.

Aceștia vor avea acces gratuit la patru zile și patru nopți magice în universul UNTOLD, unde se vor bucura de muzica artiștilor lor preferați în cadrul festivalului aflat în top 3 în lume. E o onoare să îi avem ca invitați pe tinerii care prin eforturile lor academice și rezultatele deosebite construiesc un viitor plin de speranță pentru România. ”

Performanță răsplătită

Estera Anghelescu, Director Recrutare și Brand de Angajator la Kaufland România: „Susținerea campaniei Student de 10 este modul nostru de a le arăta tinerilor că munca și performanța merită recunoscute și răsplătite. Prin acest parteneriat, suntem alături de cei care tratează cu seriozitate parcursul lor academic și credem cu tărie că, după o perioadă intensă de studiu, cel mai bun mod de a sărbători este la UNTOLD. Această inițiativă este felul nostru de a le spune ‘Bravo!’ celor care își dedică timpul, energia și pasiunea învățării.

La Kaufland, investim constant în susținerea generațiilor viitoare, atât prin programe de internship și traineeship, cât și prin proiecte speciale, așa cum este acesta. Îi invităm pe studenți să ne cunoască mai bine în cadrul festivalului, în Zona DayDreaming by Kaufland, unde va fi prezentă și echipa noastră de recrutare, dar și pe site-ul cariere.kaufland.ro, pentru că viața de student se îmbină perfect cu un job part-time la Kaufland.”

Primii 200 de absolvenții de 10 care doresc să fie răsplătiți pentru performanța lor în cadrul campaniei o pot face accesând link-ulhttps://wkf.ms/46n5D40, iar integraliștii pot beneficia de abonamente GA cu discount accesând acest linkhttps://wkf.ms/3ThANlR.

Line-up-ul UNTOLD

Festivalul UNTOLD a ajuns la cea de-a zecea ediție care va avea loc între 7-10 august la Cluj-Napoca.

Lineup-ul din acest an reunește unele dintre cele mai mari nume ale muzicii internaționale: Post Malone, Metro Boomin, Becky Hill, Martin Garrix, Armin van Buuren, Tiësto, Alan Walker, FISHER, Black Coffee, Anyma, Hugel, Alok, Adriatique, Dom Dolla, ARTBAT, dar și artiști români de top: INNA, Delia, Irina Rimes sau VAMA.

Prima ploaie a căzut, marți, în comuna clujeană Bonțida înainte cu o zi de începerea Festivalului Electric Castle. Pentru miercuri, prognoza meteo anunță temperaturi între 14 – 24 de grade, cu 87% șanse de ploaie, iar joi vor fi între 12 – 22 de grade, cu 70% șanse de ploaie. Căci, nu-i așa, cum să cânte Justin Timberlake la EC și să nu prindă și el marca înregistrată a festivalului? 

Meteorologii nu au vești prea bune pentru zecile de mii de spectatori care sunt așteptați la festival, și asta pentru că, vineri, se anunță averse cu 97 % șanse de ploaie.

Dar vremea își va reveni în ultimele două zile ale Electric Castle, când se va încălzi – sâmbătă la 26 de grade, iar duminică temperatura va ajunge la 29 de grade, șansele de ploate fiind reduse.

Pădure de corturi în camping

Deja în zona de campig a răsărit o pădure de corturi, organizatorii pregătind totul în cele mai mici detalii, astel încât condițiile oferite – dușuri, de exemplu, să fie mai mult decât decente.

Campingul EC Village s-a deschis luni la ora 12:00, și va rămâne la dispoziția festivalierilor până luni, 21 iulie, ora 10:00. Până miercuri, ora 14:00, când festivalul se va deschide, oficial, cei cazați în camping au timp să se instaleze, să își facă programul pentru fiecare zi și să cunoască mai bine împrejurimile.

De unde se pot ridica brățările

Pentru ca primul acces în festival să fie făcut în cel mai scurt timp, participanții din Cluj și București își pot ridica brățările din Iulius Mall, respectiv AFI Cotroceni și Promenada Mall, sau le pot comanda direct acasă, prin Wolt.

Punctele de swap din mall-uri rămân deschise până joi, 17 iulie, ulterior preschimbarea biletelor poate fi făcută doar la intrarea în festival. Brățara va deveni și „portofelul” utilizat pentru achiziții în festival, odată cu alimentarea online sau la unul dintre punctele speciale.

Există și puncte de plată cu cardul dar organizatorii recomandă utilizarea sistemului cashless, cu brățară, pentru mai puțin stres.

Transport de la Cluj la Bonțida

Primul autobuz EC pe ruta Cluj-Bonțida va pleca miercuri, ora 11:00, de la Iulius Mall și Expo Transilvania, iar primul tren miercuri, la ora 17:55, din Gara Mică.

Pentru tren, biletele se vând exclusiv online, pentru autobuze ele sunt disponibile și în stațiile menționate, dar achiziția online este recomandată.

Există peste 100 de autobuze care vor circula non stop între Cluj și castel, iar numărul trenurilor poate fi suplimentat dacă va exista cerere.

Organizatorii au publicat și o listă a orelor de trafic maxim, de evitat pentru a nu pierde prea mult timp cu transportul. Exclusiv pentru probleme legate de transport, organizatorii pot fi contactați pe whatsapp, la numărul +40752653049

Numere utile de telefon

De salvat în agendă și numărul pentru Safety Line – +40741069443, linia dedicată pentru cei care se află în situații vulnerabile. La această ediție, linia este gestionată de către specialiștii de la paginadepsihologie.ro, care vor oferi consiliere imediată și vor implica, după caz, și alți membri ai echipei sau autorități.

Codul „Angel Shot” rămâne în vigoare, poate fi folosit la orice bar din festival de către cei ce au nevoie de intervenție imediată și nu au posibilitatea de a apela Safety Line sau nu găsesc în imediata vecinătate un membru al echipei de securitate.

O noutate în Electric Castle – „echipa roșie” se alătură celor 500 de oameni care se ocupă de siguranța în festival. Echipa va fi prezentă în teren, va putea acorda primul ajutor, va putea sesiza situații care pot afecta siguranța și va facilita accesul la ajutor suplimentar.

Zona de food-court

De la Lidl Royal Market și un grătar făcut după bunul plac, la delicatese asiatice, restaurant fine dining, beer garden cu bere artizanală sau baruri cu cocktailuri, participanții pot explora toate opțiunile gastronomice, dar e important să evite risipa.

De la această ediție, Electric Castle introduce și paharele reutilizabile, pentru a susține eforturile de reducere a deșeurilor de plastic și continuă inițiativa de a recupera uleiul de gătit folosit în food court, la gătit, pentru prelucrare ulterioară.

Cu zeci de branduri de fashion și beauty prezente în Electric Castle, bagajul festivalierilor ar trebui să fie foarte ușor. Important de verificat lista obiectelor ce pot fi aduse în festival și camping și de lăsat loc pentru eventuale suveniruri și premii câștigate de la partenerii evenimentului.

Detalii despre transport, bilete, cazare, acces în festival și multe altele pot fi consultate aici https://electriccastle.ro/fyi

Festivalul Electric Castle de la Castelul Bonțida are loc în perioada 16-20 iulie.

Foto&video: Vlad Pîrîu

Fostul deputat USR de Cluj, Viorel Băltărețu, susține că situația traficului greu după finalizarea Drumului Expres de la Tureni nu este rezolvată câtă vreme problema a fost mutată la Vâlcele. în comuna Feleacu. Acesta a oferit și explicații despre finalizarea Drumului Expres DX4 – A3 Tureni și cum se justifică un cost de peste 22 milioane euro/km?: ”E o întrebare legitimă. Dar răspunsul simplu – „e prea scump!” – ignoră complet realitatea din teren”.

”Nu vorbim doar de 5 km de drum expres. Vorbim de peste 12 km de infrastructură nouă: două noduri rutiere complexe, 7 km de bretele, un debleu adânc de peste 24 de metri, un pasaj lung de 160 metri, ziduri masive de sprijin, sute de piloți forați, consolidări într-o zonă geotehnic instabilă.

Și da, în 2021, când am văzut costurile în Studiul de Fezabilitate, am fost primul care a întrebat: „Cum poate fi atât de scump?” Am fost sceptic. Dar m-am documentat, am discutat cu proiectanții și am înțeles. Aici nu s-a turnat doar asfalt. Aici s-a construit într-un relief greu, cu soluții inginerești complexe, care nu se văd din poze, dar care țin drumul în picioare.

Decizii neinspirate

Totuși, e la fel de adevărat că au existat și decizii neinspirate: s-a construit un pod scump pentru un drum comunal, doar pentru un hatâr al unui primar din zonă, deși drumul respectiv putea fi deviat 200 de metri și trecut pe sub autostradă. Asta nu mai trebuie să se întâmple. Fiecare leu investit trebuie justificat și explicat.

Dar, dincolo de costuri, trebuie să vorbim despre utilitate: acest drum nu e doar o „panglică” de asfalt. Este o arteră strategică care schimbă ritmul de circulație în toată zona Cluj–Turda. Eliberează Turda de traficul greu, reduce presiunea pe Cluj-Napoca și oferă o rută sigură, rapidă și modernă pentru mii de șoferi zilnic.

Nu a fost un șantier ușor

Nu a fost un șantier ușor. Constructorul a avut de gestionat întârzieri în avize, plăți făcute cu întârziere și un volum mare de muncă pe o asociere care s-a „rupt” pe parcurs.

A dus proiectul aproape la capăt, cu doar 58% din bani încasați. Asta nu e un miracol, dar e un efort pe care puțini îl înțeleg”, a spus Băltărețu.

Traficul greu se mută în Vâlcele

Acesta a avertizat că, în Vâlcele, comuna Feleacu, în schimb, se deschide un nou front de probleme.

”Traficul greu se mută acolo. Oameni, copii, navetiști – toți vor simți efectele. Și aici lipsa de reacție a autorităților poate deveni periculoasă. Am cerut deja măsuri, direct, oficial și personal. Vedeți în comentariu link către apelul meu făcut alături de colega mea consilieră locală USR Feleacu, Andreea Emilia Florea

Drumul Expres DX4 – A3 Tureni se deschide. Un proiect important, un drum spectaculos. Dar la capătul lui, în satul Vâlcele, începe o criză: traficul greu redirecționat, infrastructură rutieră subdimensionată și o comunitate expusă pericolului.

Am fost acolo, alături de Andreea Emilia Florea. Oamenii cer măsuri clare și urgente: sens giratoriu în intersecția DN1 – DJ103M, semaforizarea trecerilor, mutarea plăcuței de localitate și trecere de pietoni noua acolo unde zilnic copiii traversează un drum cu 4 benzi.

Este timpul ca autoritățile să reacționeze. Vâlcele nu trebuie ignorat”, a conchis fostul deputat.

Într-o lume în care încet-încet se pierd tradiţiile şi valorile culturale din vechime, nici România nu face excepţie şi lucrurile valoroase din trecut lasă loc modernismului şi, adesea, kitschului. Dacă alte zone ale României au reuşit cumva să-şi mai păstreze autenticul de odinoară, Clujul se numără printre cele care au cam pierdut aceste lucruri autentice, iar un caz concret în acest sens este costumul tradiţional – ”cămaşa cu ciupag şi zadia cu trup vânăt”.

La numeroase sindrofii care se vor tradiţionale, organizate chiar de către autorităţi şi care, s-ar presupune, ar trebui să fie mai bine documentate- sunt folosite adesea costume sau imagini cu costume tradiţionale care n-au nimic de a face cu tradiţia locului, nici chiar a ţării, ci împrumută elemente ale altor culture din ţări vecine.
Etnologul Sebastian Paic, muzeograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, a explicat, pentru Cluj24, că există un model de costum popular care este cel mai reprezentativ pentru zona Clujului, arătând, totodată, că la unele manifestări organizate de autorităţile clujene au fost folosite costume care se voiau specific zone, dar care aveau de fapt mult mai multe elemente de origine slavă.

Cămaşa cu ciupag, cusută într-o tehnică deosebită

“Costumul de Cluj este mai puţin cunoscut, atât de cei din ţară şi chiar de clujeni. Asta pentru că există două variante de port. Există o variantă mult mai veche, care a ieşit din uz atât de devreme încât nici cei mai în vârstă nu l-au mai prins.

E vorba de costumul femeiesc format din cămaşă cu ciupag şi zadie cu trup vânăt. Cămaşa cu ciupag este o cămaşă cu croi încreţit la gât, cu mânecile mai ample şi cu fodor, dar care are pe piept un model trapezoidal cusut într-o tehnică deosebită: pânza se încreţeşte mărunt-mărunt, se fac între 70 până la 200 de cute, şi pe vârful, muchiile acelor cute se realizează broderia cu fir colorat. Este o tehnică şi spectaculoasă, şi destul de dificilă, dar care crează un model absolut unic, identitar. Aceasta este varianta veche.

El iese din uz pe la 1900, dar îl avem atestat prin secolul XVII, XVIII, XIX. Piese rămase în colecţii muzeale datează din secolul XIX, iar deja în perioada interbelică este complet părăsit. Este înlocuit cu cămăşi de inspiraţie urbană, cu alt croi, seamănă cu cămăşile orăşeneşti, sigur, de multe ori cu pânză ţesută în casă, cu modele cusute, dar fără să mai aibă acest ciupag şi cu croiul total diferit.

Iar în partea de jos, cămaşa de tip vechi, cămaşa cu ciupag, era întotdeauna purtată cu zadie, adică nişte cătrinţe dreptunghiulare purtate faţă-spate şi care în partea de sus sunt albastre şi jumătatea de jos este pe fond roşu cu motive geometrice sau florale. Tipul acesta de port s-a purtat în toată jumătatea de nord a Transilvaniei, din Munţii Apuseni până în Munţii Gurghiului”, spune etnologul Sebastian Paic.

Costum de Cluj cu… elemente slave

Revoltător este faptul că desi există o bogată şi veche tradiţie clujeană în cee ace priveşte costumul popular, autorităţile locale folosesc costume şi imagini cu costume care nu au nicio legătură cu zona, nici cu românismul şi care împrumută elemente slave, de la tradiţii din ţări vecine.

“Costumul acesta format din cămaşă cu ciupag şi zadie cu trup vânăt are proprietatea de a fi atât de spectaculos încât merită să devină costum emblematic pentru zona Clujului, pentru tot ce înseamnă tradiţia clujeană.

Nici în conştiinţa localnicilor, nici în cea a românilor în general nu este o asociere între un costum traditional şi zona Clujului, aşa cum este, de exemplu pentru Maramureş. Există şi pentru Cluj posibilitatea de a crea un costum simbol al Clujului, mai ales în condiţiile în care am văzut folosite la Zilele Clujului imagini care nu sunt în acord cu realitatea etnografică.

Pe biserica Sfântul Mihail a fost proiectat un costum, probabil generat de AI, care a combinate elemente slave, cu vagi elemente româneşti, dar în orice caz, nu era o imagine identitară pentru zona aceasta”, subliniază etnologul clujean.
Sebastian Paic consideră că, preluând un astfel de costum al zonei, vechi de sute de ani, există şi pentru Cluj posibilitatea de a crea un costum simbol, iar această imagine a sa să fie transformată în una emblematică pentru zona noastră.

Nu orice costum tradiţional este ie

Pe de altă parte, Sebastian Paic atrage atenţia asupra faptului că nu orice cămaşă tradiţională este ie şi că, astfel, este greşită folosirea acestui termen pentru costumele tradiţionale din Transilvania şi implicit din zona Clujului.
“Acum auzim destul de des de ie din Transilvania sau ie bărbătească. Sunt niște construcții lingvistice care n-au nicio legătură cu realitatea etnografică. Ia este prin excelență o cămașă femeiască în primul rând.

Mai departe, nu orice cămașă tradițională este ie. Cămașa românească are mai multe variante. Din păcate, s-a vorbit foarte mult și chiar specialiștii au pus foarte mult accent pe unitatea costumului, dar în realitate există costume foarte diferite, unii etnografi merg până la 120 de zone etnografice și, pe tot teritoriul României, există costume atât de diferite în mod obiectiv.

Dacă ar veni un străin care nu știe nimic despre etnografia românească și ar vedea costumul de Oaș și pe cel de Argeș, să zic, ar zice că n-au cum să fie din aceeași țară, pentru că sunt profund diferite. Aici vorbim de croiuri, de ornamentică, de piesele care compun costumul etc. Ia este de fapt o cămașă, cel mai bine descrisă prin sintagma ‘cămașă încrețită la gât, cu mânecă tripartită’.

Adică, toate bucățile de pânză sunt încrețite în jurul gâtului, nu cum sunt tricourile sau cămășile moderne, cu mâneca pornind din umăr, ci la ie, mânecile pornesc de la gât. Iar mâneca este compusă din trei părți: altiță, încreț și râuri. Altița este partea cea mai bogat ornamentată, se află pe umărul cămășii și în cazurile cele mai arhaice, ia cu forma cea mai veche, are această bucată de pânză separată.

Cu alte cuvinte, cuvântul ‘altiță’ desemnează două lucruri: o dată decorul și bucata de pânză pe care este cusut acel decor, care se află pe partea de sus a mânecii, pe umăr. Prima dată s-a folosit termenul ‘ie’ în zona Teleorman – Argeș, deci în Muntenia.Asta, înainte de secolul al XVIII-lea. Mai este o variantă interesantă, în zona Hațegului – ‘inie’, care amintește și mai bine de originea latină a cuvântului.

După aceea, prin secolul al XIX-lea, când era această mișcare de consolidare a identității naționale în Transilvania, mișcarea ASTRA, dar și multe alte reuniuni de doamne, asociații culturale și intelectuale etc, care încep să descopere importanța culturii tradiționale, este preluat cuvântul acesta pentru că are origine latină, și este folosit pentru a desemna cămașa românească, femeiască în general”, mai explică etnologul Sebastian Paic.

Marius Avram