FOTO. Cum poate construi o casă la Cluj-Napoca un consilier din Primărie prin ”funcționalizarea podului”

Un consilier în cadrul Biroului Activități Interne din cadrul Direcției de Administrare a Primăriei Cluj-Napoca, Ionel Vasile Maxim, împreună cu soția sa, Liana Maria, și doi vecini au obținut în luna mai o autorizație de construire pentru „funcţionalizare pod, înlocuire învelitoare, modificări interioare şi organizare şantier” la un imobil situat pe strada Ion Ghica nr. 3 din cartierul Grigorescu.

„Funcţionalizarea podului” este, în fapt, o exprimare care camuflează supraetajările și face posibilă schimbarea de destinație și folosință a unui imobil.

Pentru a trece la ”funcționalizarea podului”, beneficiarii proiectului au ras acoperișul, tavanul, au scos geamurile și ușile clădirii și au demolat pereții interiori.

Funcționalizare, termen care permite multe

Cazul este unul tipic de folosire a unor chichițe legislative în condițiile în care demolarea şi construcţia unei noi case i-ar fi obligat pe beneficiari să respecte limita de trei metri faţă de proprietatea vecină şi să deţină teren-curte în proprietate.

În schimb, o simplă „funcţionalizare pod” le permite acestora să construiască pe limitele casei demolate.

Articolul 11.1 litera b din Legea autorizației de construire nr. 50/ 1991, actualizată în 2021, este bazat pe un termen foarte vag denumit “funcționalizare”, care nu există descris nici măcar în dicționarul limbii române pentru termeni legați de construcții și autorizări, ci este unul compus folosit în limbajul arhitecților și prin proiectele tehnice.

Termenul respectiv nu este definit sau explicat clar în cadrul legii, astfel că permite interpretări după bunul plac al celui care construiește sau al administrației locale.

De asemenea, funcționalizarea unui pod, chiar dacă înseamnă demolarea unui imobil și supraetajarea, permite să nu se mai țină cont de necesitatea locurilor suplimentare de parcare, de însorire și necesarul de spații verzi.

Din pozele casei înainte şi de după demolare se observă cum beneficiarii nu intenționează să menţină forma şi volumetria casei, aşa cum menţionau în autorizaţia de construcţie, ci doreau, de fapt, să supraetajeze imobilul.

Mai mult, lucrările de demolare întreprinse până acum ar fi afectat deja structura de rezistenţă a clădirii la calcan şi a casei alipite.

Poliția Locală, în slujba consilierului

De remarcat că, potrivit vecinilor, pentru ca lucrările de pe strada Ion Ghica nr. 3 să se desfășoare în bune condiții iar vecinii să nu sufle o vorbă, acestea sunt supravegheate de o mașină a Poliției Locale din cadrul Primăriei clujene, unde a lucrat o vreme și consilierul Ionel Vasile Maxim care este încadrat în compartimentul de la Direcția de Administrare care se ocupă de ”buna funcţionare a parcului auto propriu şi al poliţiei locale, și utilizarea autovehiculelor instituției de către conducătorii auto (autorizați) și nominalizați prin dispoziția primarului”.

Mai mult, consilierul respectiv a obținut, grație bunăvoinței colegilor săi din Primărie, și un drept de acces aflat pe parcela casei vecine de la numărul 3 A, domeniu public, iar familiei de aici i-a fost luat dreptul de intrare cu mașina la cel de-al doilea garaj, aflat în subsolul imobilului, și folosit timp de peste 30 de ani.

Întrebări pentru Primărie

Cluj24 a adresat mai multe întrebări la Primăria Cluj-Napoca despre acest caz, printre care dacă era nevoie de autorizație de demolare în condițiile în care s-au dat jos acoperișul, tavanul și pereții interiori, dacă s-a verificat autorizație de “funcționalizare pod” și schitele aferente care indică faptul că se face, de fapt, o supraetajare a imobilului și nu se respectă proiectul inițial, dacă s-au verificat documentele depuse, din care rezultă că indicii urbanistici CUT și POT au fost calculati pentru un teren de 481 mp care nu este în totalitate proprietatea lui Maxim și dacă s-a verificat de ce drumul de servitute al casei de pe strada Ion Ghica 3A, aflată lângă, este luat in calcul pentru indicii urbanistici ai autorizației de construcție de pe strada Ion Ghica nr. 3.

Primăria susține că totul e legal

Cum răspunde Primăria Cluj-Napoca la toate aceste întrebări, după 10 zile de la depunerea cererii în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul liber la informații de interes public? Sec, într-o singură frază.

”Precizăm faptul că în urma verificărilor efectuate de polițiștii locali din cadrul Serviciului Control Urbanism la imobilul situat pe str. Ion Ghica, nr. 3, s-a constatat faptul că lucrările de construire se încadrau în prevederile AC nr. 371/2022, având ca obiectiv ”Elaborare proiect pentru autorizarea lucrărilor de funcționalizare pod, înlocuire învelitoare, modificări interioare și organizare de șantier”, se arată în răspunsul Primăriei clujene.