Connect with us

EVENIMENT

FOTO. Coșmarul Olenei din Nikolaev. A trăit o lună în subsolul casei din cauza bombardamentelor. La Cluj a început o nouă viață

Publicat


olena fl 4

Asociația Cluj24 și Fundația Comunitară Cluj, cu sprijinul OXFAM, lansează de la 1 iunie campania ”Cluj pentru Ucraina”, al cărei scop este prezentarea refugiaților ucraineni stabiliți în județul nostru prin articole în limbile română și ucraineană.

Olena Filinska a fugit din calea războiului din Ucraina și a ajuns la Cluj, unde a fost angajată la o spălătorie profesională și încearcă să își construiască un viitor departe de Nikolaev, orașul unde a trăit, unul dintre cele mai bombardate de armată rusă.

Ajunsă în România în 6 aprilie, Olena și-a aniversat cei 41 de ani la Cluj pe care i-a sărbătorit alături de fiul și de mama sa, dar și de noii prieteni clujeni.

olena fl 5

”Ucraina. Nikolaev. Iarnă. Viața se desfășoară liniștită, veselă, în griji plăcute. Dar în dimineața zilei de 24 februarie s-au auzit sunete teribile de explozii și zumzet de avioane. Începuse războiul.

Totul s-a rupt în <<înainte>> și <<groază, frică și suspans>>.

Familia mea – eu, fiul meu care este mic și mama mea. Bâlbâială infernală și neînțelegere profundă a ceea ce trebuie făcut.

În mintea mea există o singură întrebare <<de ce?>>”, își amintește Olena clipele de groază prin care a trecut.

Ascunde-te și supraviețuiește

Pentru ea și familia ea, totul s-a redus la un singur lucru: ”Ascunde-te și supraviețuiește. Prin toate mijloacele salvează-ți familia, hrănește-o, căutați adăpost, încălziți-vă de frig”.

”Peste tot în jur oamenii își părăsesc casele, se urcă în mașini și pleacă undeva unde au speranță că vor scăpa. Vom rămâne singuri într-o casă pustie și un oraș pe jumătate gol. E multă frică…”, povestește refugiata din Ucraina.

Familia sa a început să construiască un adăpost în subsolul casei unde să poată sta și dormi, acesta fiind refugiul lor în caz de explozii, avioane, tancuri și de rușii veniți să-i ”elibereze” de pace, bucurie, viitor, de viață.

Casa din buncăr timp de o lună

olena fl 3

Buncărul improvizat în subsolul rece le-a fost ”casă” timp de o lună, dar familia Olenei a reușit, cumva, să supraviețuiască.

”Fugeam în apartament să încălzesc mâncarea și apa. Nu am lăsat telefonul din mână zile întregi, am ascultat fiecare sunet și m-am rugat lui Dumnezeu, așteptând sfârșitul sirenelor de alarmă. În fiecare dimineață sunam rude și prieteni cu o singură întrebare <<sunteți în viață>>?. Iadul și groaza au izbucnit în lumea noastră, în țara noastră!

Am petrecut o lună de viață într-un subsol rece, fără somn și fără dreptul de a-ți permite să fii slab!”, a relatat Olena.

Puterea de a crede în viitor

olena fl 6

Aceasta a agățat un fluier de o sfoară în jurul gâtului copilului și i-a explicat că, dacă pereții casei cad și mama nu poate vorbi, trebuie să fluiere imediat ce se face liniște pentru a fi auzit de salvatori.

”Este groaznic, dar asta a fost o preocupare în timp de război. Aceasta este puterea de a supraviețui și de a crede în viitor.

Aproape toate țările lumii au oferit imediat sprijin, protecție și îngrijire Ucrainei și poporului său, iar România s-a aflat printre ele.

Când am aflat că sunt voluntari din România, am luat legătura cu ei iar ei deja au ajutat familia prietenului meu, astfel că mi-au răspuns și mie!

O persoană minunată, numele ei este Mara, ne-a dat o mână de ajutor și mi-a dus familia din Ucraina în România.

Din momentul primului apel, Mara a fost în legătură cu noi și ne-a susținut constant pe drum.

A fost o perioadă dificilă din punct de vedere psihic! Este îngrozitor și doare! Am plecat lăsând în urmă totul – casă, rude, prieteni, toată viața noastră a rămas în Ucraina!

Dar grija și căldura cu care am fost întâmpinați în România au început să înlocuiască frica și groaza cu iubire, pace, liniște și bunătate”, mai spune refugiata din Ucraina.

O nouă viață

olena fl 2

Familia sa a primit ajutor, protecție, îngrijire și atenție ca și când ar fi fost rude apropiate.

Din 6 aprilie, familia sa este în România, aceasta fiind data începutului unei noi vieți, o viață fără explozii, bombe, fără avioane cu reacție, o viață în tăcere sub un cer liniștit, înconjurată de grijă, atenția și căldură sufletească.

”Aici avem sprijin în orice – tratament de la medici, mâncare, locuință, loc de muncă. Dar, cel mai important lucru, este că o persoană cu inimă mare și înțelegere este mereu alături de noi!

Jos pălăria, voluntara mea Mara! Mulțumiri din suflet și celor care vă ajută, poporului român pentru tot ce faceți pentru noi, pentru liniște și somn liniștit al copiilor noștri, pentru tot sprijinul!

Îți mulțumesc că ai umplut această lume cu inima și cu sufletul tău mare”, a adăugat Olena Filinska.

De când a ajuns în România, aceasta a locuit, inițal, în Câmpia Turzii si a lucrat la un magazin alimentar în Luna, făcând naveta zilnică.

În prezent, locuiește în Florești împreună cu fiul ei, David, și mama sa, și lucrează la o spălătorie profesională, șefii ei fiind foarte încântați de activitatea pe care o desfășoară, deoarece este harnică și implicată.

olena fl 1

*** *** *** *** *** *** *** ***

Кошмар Олени з Миколаєва. Через бомбардування місяць жила у підвалі будинку. У Клужі почалося нове життя

Олена Філінська втекла зі шляху війни в Україні та приїхала до Клужа, де влаштувалася на професійну пральню та намагається будувати майбутнє подалі від Миколаєва, міста, де вона жила, одного з найбільш бомбардованих російською армією.

Прибувши до Румунії 6 квітня, Олена відсвяткувала свій 41-й день народження в Клужі, який вона святкувала з сином і мамою, а також зі своїми новими друзями з Клужа.

«Україна. Миколаїв. Зима. Життя йде тихо, радісно, ​​в приємних турботах. Але вранці 24 лютого було чути страшні звуки вибухів і гул літаків. Війна почалася.

Все розбилося на «раніше» і «жах, страх і невідомість».

Моя сім’я – я, мій маленький син і мама. Пекельне заїкання і глибоке нерозуміння того, що потрібно робити.

У мене в голові лише одне питання «чому?»», – згадує моменти жаху, які пережила Олена.

Сховатися і вижити

Для неї та її родини все зводилося до одного: «Сховатися і вижити. Обов’язково врятуй сім’ю, нагодуй її, сховайся, зігрійся від холоду».

«Люди навколо залишають свої домівки, сідають у машини та їдуть кудись, куди сподіваються втекти. Ми залишимося самі в безлюдному будинку і напівпорожньому місті. Дуже багато страху…», – каже біженка з України.

Ії родина почала будувати у підвалі будинку притулок, де вони могли зупинитися і спати, це був їхній притулок на випадок вибухів, літаків, танків і росіян, які прийшли «звільнити» їх від миру, радості, майбутнього, життя. .

Бункер на місяць

Імпровізований бункер у холодному підвалі протягом місяця був їхнім «домом», але сім’я Олени якось виживала.

«Я бігала до квартири, щоб розігріти їжу та воду. Я цілими днями сиділа на телефоні, прислухалася до кожного звуку і молилася Богу, чекаючи, поки закінчаться сирени тривоги. Щоранку дзвонила рідним і друзям з одним питанням «ти живий»?. У нашому світі, в нашій країні настало пекло і жах!

Сила вірити в майбутнє

Вона повісила дитині на шию свисток на нитці і пояснила, що якщо стіни будинку падають і мати не може говорити, вона повинна свиснути, як тільки стане тихо, щоб її почули рятувальники.

«Це жахливо, але це була турбота воєнного часу. Це сила вижити і вірити в майбутнє.

Підтримку, захист і турботу Україні та її народу одразу запропонували майже всі країни світу, серед яких була і Румунія.

Коли я дізналася, що є волонтери з Румунії, я зв’язалася з ними, і вони вже допомогли сім’ї мого друга, тому відгукнулися і мені!

Чудова людина, її звуть Мара, вона простягла нам руку допомоги і забрала мою родину з України до Румунії.

З моменту першого дзвінка Мара була з нами на зв’язку та постійно підтримувала нас у дорозі.

Це був важкий час з психологічної точки зору! Це жахливо і боляче! Ми пішли, залишивши все – дім, рідних, друзів, все життя залишилися в Україні!

Але турбота і тепло, з якими нас зустріли в Румунії, почали змінювати страх і жах любов’ю, миром, спокоєм і добротою», – розповідає біженка з України.

Нове життя

Ії родина отримувала допомогу, захист, турботу та увагу, як рідних.

З 6 квітня ії родина в Румунії, це дата початку нового життя, життя без вибухів, бомб, без реактивних літаків, життя в тиші під мирним небом, оточеного турботою, увагою і теплом душа.

«Тут ми маємо підтримку в усьому – лікування від лікарів, харчування, житло, робота. Але найголовніше, що з нами завжди людина з великим серцем і розумінням!

Знімаю капелюх, моя волонтерка Мара! Сердечна подяка тим, хто вам допомагає, румунському народу за все, що ви робите для нас, за спокій і спокійний сон наших дітей, за всю підтримку!

Дякую, що наповнюєш цей світ своїм великим серцем і душею», – додала Олена Філінська.

Після того як вона приїхала до Румунії, вона спочатку жила в Кампіа Турзій і працювала в продуктовому магазині в Луні, щодня їздячи на роботу.

Зараз вона живе у Флорешті зі своїм сином Давидом та його матір’ю та працює в професійній пральні, її боси дуже задоволені її роботою, оскільки вона працьовита та заангажована.

(Un proiect al Asociației Cluj24 și Fundației Comunitare Cluj, susținut de OXFAM)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

Dan Petrescu, înaintea meciului cu Rapid: Vrem victoria, când joci acasă e clar că vrei să câștigi. Va fi un meci foarte greu

Publicat

Petrescu

Antrenorul echipei CFR 1907 Cluj, Dan Petrescu, vrea o victorie, luni, în meciul cu Rapid care se va disputa acasă, pe stadionul din Gruia.

Întrebat, duminică, dacă își dorește victoria, Petrescu a spus ”normal” adăugând că este clar că atunci când echipa joacă acasă să vrea să câștige, chiar dacă presiunea va fi mai mare la gazde.

”Va fi un meci foarte greu, pare că Rapid a găsit formula de start, sistemul, antrenorul are experiență, oriunde merge scoate rezultate. Sunt și jucători acolo foarte buni, șase dintre ei au fost la CFR, i-am antrenat și eu. De obicei, ex-jucătorii mei mereu au făcut un meci excelent împotriva mea”, a spus Petrescu.

Acesta a dat asigurări că CFR nu are nicio problemă de lot, toți jucătorii fiind apți.

”Vreau să văd o echipă cu <<foame>>, foarte agresivă, care vrea să joace fotbal, să dea goluri și să nu primească”, a mai spus antrenorul CFR.

Meciul CFR Cluj – Rapid București va începe la ora 20,30.

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Figurine de Paște din pastă de zahăr în formă de iepurași și ouă, decorate de copii la un atelier de creație, la Cluj

Publicat

La Festivalul Chocolate Saga din Cluj-Napoca a fost o atmosferă de poveste – dulce, colorată și plină de veselie. Reprezentanții cofetăriei Pralina au organizat un atelier de creație special pentru copii, care au avut ocazia să decoreze figurine din pastă de zahăr în formă de iepurași și ouă, chiar în ton cu apropierea Paștelui.

Cu mâini curioase și multă imaginație, cei mici au dat viață figurinelor, alegând culori vesele și detalii haioase.

Unii iepurași au fost decorați cu floricele, fundițe, alții au fost „îmbrăcați” în buline sau inimioare din zahăr, iar ouăle s-au transformat în adevărate opere de artă comestibile.

A fost mai mult decât un simplu atelier – a fost o experiență care a reușit să îmbine creativitatea, jocul și bucuria de a lucra cu ceva atât de delicios. Iar părinții au privit toată activitatea desfășurată cu zâmbetul pe buze, cei mai câștigați, însă, fiind copiii care au plecat nu doar cu figurinele decorate, ci și cu o amintire dulce de la un weekend special.

Astfel, în cadrul atelierului s-a reușit să se îmbine magia copilăriei cu arta deserturilor.

Andreea Ungur

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Ora de istorie: Ultimul Paște din timpul războiului și primul din comunism. Ce scria ziarul Scânteia din 10 mai 1945

Publicat

războiului

După ce Armata Roşie a ocupat România în toamna anului 1944, în timpul războiului, sovieticii s-au impus în regiune, iar la 6 martie 1945 a fost anunţată componenţa Guvernului condus de Petru Groza și, odată cu el, și planul de comunizare al României.

În același an, sărbătoarea Învierii Domnului s-a celebrat pe 6 mai, cu trei zile înainte de capitularea Germaniei în fața Aliaților. România era și ea implicată în război, în tabăra învingătoare de data asta.

Cu toate că resursele erau îndreptate pe front, iar populația civilă nu era neapărat în spirit de sărbătoare, conducerea țării a ținut totuși să respecte tradițiile Pascale: să meargă la slujba religioasă și să ciocnească ouă roșii.

Astfel, prin intermediul platformei Arcanum putem observa cum a fost descris acest eveniment de principalul organ de presă al PCR- ziarul Scânteia.

Sărbătorirea tradițională a Paștilor la regimentul de Gardă Călare

Printre titluri tehnice ca „Moarte criminalilor de război” sau articole despre înființarea economatelor, cei din redacția Scânteia au inclus în ediția zilei de 10 mai și o secțiune despre sărbătorile Pascale.

E vorba despre cum au sărbătorit cei cu funcții înalte, nefiind menționat nimic despre obiceiurile oamenilor de rând.

„Şi în acest an, a avut loc la Regimentul de Gardă Călare într-un cadru ostăşesc, serbarea ciocnirii ouălor roşii. În careul înverzit al regimentului, pavoazat de drapelele naţiunilor prietene şi aliate, ostaşi aparţinând Armatelor Română, Sovietice precum şi camarazi din Divizia „Tudor Vladimirescu“, aşteptau sosirea oaspeţilor.”

Dintre cei prezenți la serbare au fost și ministrul de război, general de C. A. Vasiliu Răşcanu și şeful de Stat Major, general de armată Sănătescu, însoțit de membrii delegaţiilor misiunilor militare aliate engleze și americane:

„(…) După primirea raportului, domnul ministru de război a trecut trupa în revistă, adresându-se soldaţilor cu „Hristos a înviat“.

S-a oficiat apoi un scurt serviciu divin, la sfârşitul căruia domnul ministru de război a rostit o caldă cuvântare ostaşilor, încheind cu urări pentru Maiestatea Sa Regele Mihai I, Mareşalul Stalin, M. Sa Regele George al Angliei şi Preşedintele Truman al Statelor Unite ale Americii de Nord. Într-o atmosferă de camaraderie, invitaţii au ciocnit ouă roşii cu ostaşii luând masa împreună cu ei în această zi de sărbătoare.”

Conducerea țării la slujba solemnă de la București

„În Capitală, Slujba învierii s-a oficiat într-un cadru solemn Sâmbătă 5 Mai orele 23.45 în Biserica Sfintei Patriarhii, de faţă fiind d-nii: General Vasiliu Răşcanu, ministrul de război, profesor P. Constantinescu-Iaşi, ministrul Propagandei. Deasemeni au asistat din partea Comisiei Aliate de Control în România, numeroşi ofiţeri şi ostaşi sovietici, dar și din misiunile anglo-americane.

„Au mai fost prezenţi d-nii: Cornel Cireş, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie, general Constantin Sănătescu, şeful Marelui Stat Major, Poulopol, prim procuror general, Savel Rădulescu, precum şi un mare număr de personalităţi din viaţa noastră politică şi militară.” se menționează în articol.

„Serviciul divin a fost oficiat de I. P. S. S. Patriarhul Nicodem asistat de P. S. S. Episcopul Moruşca al Americii, P. S. S. Veniamin Sinaitul şi un mare sobor de înalţi Erarhi bisericeşti, preoţi şi diaconi. După terminarea serviciului religios, membrii guvernului în frunte cu d. general Vasiliu Răşcanu, ministrul de război, au prezentat urări I. P. S. S. Nicodem Patriarhul României, în sala Tronului Patriarhal, după care Patriarhul a ciocnit cu cei de faţă tradiţionalele ouă roşii.

Adresându-se apoi asistenţei, Patriarhul României, a făcut urări în sănătatea Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi a Augustei Sale Mame Regina Elena, dorindu-le domnie lungă şi fericită.Apoi Patriarhul a a făcut urări guvernului. Ceremonia a luat sfârşit la orele 2.30 dimineaţa.”

Primul Paște al păcii, redat în ziarul Scânteia din 26 aprilie 1946

Economatele au fost în acea perioadă invenția salvatoare a comuniștilor.

„Din bătrâna clădire din str. Vasile Boerescu, unde sunt birourile Oficiului de Aprovizionare a Capitalei, câţiva oameni, au muncit fără de preget pentru a realiza acest lucru -Tovarăşul Petre Ion, ajutor de Primar General al Capitalei și şeful Oficiului Economic de Aprovizionare, înconjurat de o echipă de oameni tot atât de hotărîţi.”, menționează Gheorghe Florescu, autorul articolului.

Două treimi din populaţia Capitalei, adică un număr de peste 30.000 de oameni, s-au aprovizionat prin economate, iar mii de maşini şi zeci de vagoane au descărcat transporturile pe piaţă sau în magazii.

Elogiu sistemelor de economate

„Fără economate, muncitorii şi funcţionarii ar fi fost cu prilejul Paştilor pradă lipsurilor şi speculei celei mai crunte. Se poate spune că Bucureştiul au trecut destul de bine gruel examen al aprovizionării de Paşti. Timp de câteva zile populaţia muncitoare a Capitalei a putut să dea uitării grija chinuitoare a coşniţei. La măcelării s-a găsit carne din belşug, economatele şi cooperativele au distribuit mari cantităţi de alimente. Paştele anului acesta, primul Paşte al păcii, a putut fi prăznuit cu voia bună tradiţională.”

Cooperativa Victoria a reuşit o strașnică… victorie

„(…) Începuseră să dispară ouăle de pe piaţă. Se vindeau pe sub mână ca… „cocoşeii“. Cooperativa Victoria avea un stocaj de aproape un milion de ouă ce le stătea ca un ghimpe pe inimă „domnilor’ ce sperau să-şi facă şi acum averi în ajun de Paşte.

Vineri n-au mai putut răbda şi-au început să dea drumul vânzării, încet, cu mare teamă. Şi cereau dacă nu făceai puţină gălăgie, 7-800 lei pe bucată. Vineri după masă, „Victoria“ a anunţat desfacerea de ouă la 550 lei bucata.

Au ameţit domnii negustori, au înghiţit în sec şi au fost nevoiţi şi ei să vândă ouăle tot la acelaşi preţ. „Victoria“ s-a dovedit încă odată că este creată pentru a veni în ajutorul populaţiei şi a înfrîna specula.”

Rezervele alimentare pentru Capitală

„Pentru Paşte au fost programate următoarele cantităţi de alimente: OUĂ: 13.500.000, MIEI: 346.445 şi GĂINI: 50.000  din care numai prin gări au sosit în intervalul dela 9-17 Aprilie următoarele: miei 147.656 kg.,ouă 5 955.940, găini 62.745 kg. În afară de aceste alimente, economatele au mai fost aprovizionate de către cooperativa Victoria şi Oficiul de Aprovizionare şi cu alte alimente: făină albă de cozonaci, griş, paste făinoase, arpacaş, mazăre decorticată, magiun, brânză şi mezeluri.

Cooperativa Victoria singură a distribuit prin sucursalele ei 857.900 ouă, 6275 miei, 23.720 kg. brânză şi alte alimente ca magiun, zahăr, mazăre, etc., în valoare de peste un miliard şi jumătate lei.” se menționează în articol.

După sărbători aceeaşi activitate

„Tovarăşul Petre Ion ne-a declaratcă este hotărît să facă totul pentru ca sistemul de aprovizionare şi control experimentat de Paşte să rămână în vigoare şi pe viitor. Şi nu numai de Paşti oamenii să aibă putinţa de a se aproviziona. Oficiile Economice Judeţene trebuie să-şi dea silinţa să acopere cererile de alimente. Iar organele de control în Bucureşti, să se străduiască pentru a garanta o bună şi dreaptă repartizare a lor”, mai menționa Gheorghe Florescu în Scânteia.

Paula Mariuța

 

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Femeie mușcată de câinii unei stâne, în Florești. A fost dusă la spital de un echipaj SMURD

Publicat

câini

O femeie a primit, duminică, primul ajutor calificat de la echipajul SMURD din Punctul de Lucru Florești, după ce a solicitat asistență medicală în urma unor mușcături de câine în zona gambelor.

Incidentul a avut loc pe Dealul Cetății, iar din primele informații femeia ar fi fost atacată și mușcată de câinii de la o stână din zonă.

”Femeia fost transportată la spital pentru îngrijiri și investigații medicale”, au spus reprezentanții ISU Cluj pentru Cluj24.

La fața locului a fost prezent și un echipaj al Poliției Locale Florești.

Altă femeie atacată mai demult

O altă victimă, tot femeie, a scris pe Facebook că în acel loc a fost și ea atacată de câini mai demult, dar a avut noroc cu niște băieți care au intervenit și au alungat câinii.

”Vine căldura și mulți vrem sa mergem la pădure aer curat. Chiar trebuie sa trecem prin așa ceva? Omul respectiv e proprietar peste tot dealul și toată pădurea?”, s-a întrebat aceasta.

Sursa foto: Trăiesc în Florești – Cluj Facebook

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate