FOTO/ Comori ale Muzeului Național de Istorie a Trasilvaniei. „Soba muzicală”. Cahle din Transilvania reprezentând personaje cântând la instrumente muzicale

Cluj24.ro și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca au lansat o campanie de prezentare a vestigiilor din patrimoniul muzeului, cu scopul de a le face cunoscute vizitatorilor.

Piesele, cumpărate în 1903

În colecția MNIT se află o serie de cahle care datează din secolul al XVII-lea și care făcea parte dintr-o sobă cu reprezentări muzicale. Piesele au fost cumpărate de Muzeul Ardelean din Cluj în anul 1903 de la negustorul de artă brașovean Adolf Resch. Acesta a furnizat constant diferite tipuri de obiecte cu valoare istorică muzeului clujean dar și altor muzee din România și Ungaria.

”Informațiile din vechiul inventar dezvăluie faptul că în acel an a fost cumpărat de la anticarul brașovean un lot de 134 de cahle. Pentru a spori valoarea obiectelor, era o practică constantă în epocă să nu se menționeze locul de proveniență al bunurilor culturale. Aceste superbe cahle plăci și cahle de colț, de culoare verde, făceau parte din aceeași sobă.

Pe cahlele plăci sunt reprezentate femei cântând la orgă sau la instrumente muzicale de suflat, iar pe cele de colț, pe cele două laturi, sunt redate femei cântând la orgă sau la harfă și un cimpoier.

Piesele fac parte din categoria cahlelor de lux, cu decor artistic elaborat, de bună calitate”, a declarat muzeograful MNIT, Demjen Andrea.

Decor baroc

Potrivit acesteuia, întregul decor este unul baroc, de la costumele personajelor, până la instrumentele muzicale și la ghirlandele decorative în care se împletesc flori, fructe și frunze, toate fiind suspendate cu ajutorul unor festoane.

”În literatura de specialitate aceste personajele feminine desculțe au fost interpretate ca reprezentând muze, considerate drept inspiratoare ale muzicii în mitologia greacă. Decorul cahlelor reflect interesul elitelor transilvănene din perioada barocă pentru muzica de cameră”, a precizat muzeograful clujean.

Demeter crede că, foarte probabil, cahlele au fost realizate la comandă, într-un atelier care nu poate fi precizat și provin dintr-o sobă care a fost amplasată într-o cameră a unei reședințe somptuoase, sau într-o sală festivă destinată concertelor.

Cahlele reprezintă totodată preferințele muzicale ale epocii pentru anumite instrumente precum orga și harfa și dar și utilizarea instrumentelor de suflat pentru sunete puternice.