FOTO. Chidea, satul CLUJEAN cu un picior în Evul Mediu și altul în Mileniul 3: Aici, reformatul merge și la biserica ortodoxă

Chidea, unul din cele 6 sate ale comunei clujene Vultureni, e așezat într-o mică depresiune înconjurată de păduri, având o populație de 170 de locuitori permanenți. În weekend, numărul aproape că se triplează, întrucât mai mulți și-au cumpărat proprietăți sau au amenajat vechile case părintești. „Comoara de piatră” din județul Cluj, cu 4 biserici și 8 clopote, este un melanj de tradiție și modernitate, unde oamenii se înțeleg dincolo de concepțiile religioase.

„În această zonă se întâlnesc mai multe culte religioase. Avem biserică Romano-Catolică, Reformată, Ortodoxă, Unitariană. Există și evangheliști și penticostali.

Conform obiceiurilor, băieții sunt botezați după religia soțului, iar fetele după cea a mamei, astfel că nu există neînțelegeri din punct de vedere al credințelor.

E importantă armonia dintre locuitori, în ciuda diversității etnice și religioase. La noi, reformatul merge și la biserica de ortodocși și invers”, precizează Eugen Mureșan, primarul comunei Vultureni, pentru Cluj24.

Biserica Reformată Chidea

Biserica Unitariană

Biserica Ortodoxă din lemn Chidea

Biserica Catolică Chidea

Scriitorul controversat ce și-a găsit refugiul la Chidea

Satul clujean este locul în care scriitorul Nyírő József a fost primit ca acasă și ca preot, și ca morar, pietrele din moara administrată de el fiind păstrate și astăzi.

„Se pare că a fost un preot bun, dar mai rebel. A avut o drăguță dintr-un sat vecin, o fostă educatoare, iar din cauza vieții romanțate, a scăzut în ierarhia bisericească și a venit aici”, povestește primarul.

Despre scriitor mai știe că a plecat din sat prin anii ’40 și că a scris împotriva românilor, acesta fiind, probabil, singurul moment din istoria locului în care nu a fost armonia totală despre care a povestit anterior.

„De altfel, a fost un bun gospodar, a avut o moară de apă de care a avut mare grijă. Și-a dorit ca cenușa lui să fie îngropată în Ardeal, ceea ce, din nefericire, nu s-a întâmplat”, completează Mureșan.

sursa: Wikipedia

Comunitatea aduce modernitatea… în inima tradiției

Populația e majoritar maghiară, în proporție de 95%, conform acestuia. În 1930 avea aproximativ 600 de locuitori, dintre care doar 180 erau români.

Dacă în mod obișnuit, oamenii din spațiul rural sunt conservatori și iubitori de tradiție, aici se bucură de o lume modernă dar și tradițională, în același timp.

„Mulți vin din spațiul urban, modern, dar duc mai departe obiceiurile vechi. Prin urmare, sunt atât conservatori, cât și deschiși la nou.

E un conservatorism pozitiv. Se conservă lucrurile, dar nu stagnează și nu rămân învechite. Oamenii sunt la temă cu internetul și tot ce e în lume.

Sunt primar de aproape 20 de ani și în timpul acesta nicio casă nu s-a construit altfel decât după modelul tradițional”, adaugă edilul.

sursa: Facebook – Ținutul Fluturelui Albastru

Case de piatră

Piatra este principalul mijloc de construcție al locuințelor din Chidea.

„Mai mulți meșteșugari buni au dat forme frumoase pietrei din care sunt alcătuite casele. Acestea au, în general, 2-3 camere, majoritatea fiind împrejmuite de ziduri tot de piatră”, precizează primarul.

Deși s-au făcut modernizări, casele păstrează forma tradițională, fără să se folosească noi materiale de construcții.

Una dintre acestea a fost transformată în Muzeul Satului. Locuința a aparținut celui mai bun gospodar din perioada anilor 1700.

„Are o cameră, o mică terasă unde se adună tineretul, dar și alți locuitori ai satului. E alai cu cai, căruțe, muzică, oamenii îi întâmpină și îi servesc cu mâncare”, descrie primarul.

Cu un picior în Evul Mediu și altul în Mileniul 3

Un profesor de la Științe ale Naturii, din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, a vizitat satul și, potrivit spuselor sale, nu s-a săturat de făcut poze.

„Era fascinat de biodiversitate și, într-adevăr, cine își dorește să trăiască în natură, cu un picior în Evul Mediu și altul în Mileniul 3, e bine să vadă că există și așa ceva, la Chidea”, punctează acesta.

O „Sighișoară rurală”: vegetație bogată, turism ieftin, dar bun

În opinia lui, cea mai mare atracție este satul, ca atare, motiv pentru care a încercat să îl pună în valoare prin organizarea mai multor evenimente.

„Interesant e tot, începând de la biserici la locuințe. Unii o denumesc <<Sighișoara rurală>>”.

Noi am organizat la nivelul comunei un festival silvestru, dar și un festival al ceaunului, unde producatorii locali vin și promovează produsele tradiționale.

Am organizat și un circuit de cross cu biciclete. Am parcurs mai multe localități, amplasând puncte de hidratare și alimentare”, notează Mureșan.

În plus, în fiecare toamnă se organizează Balul Strugurilor, care a prins foarte bine la tineri.

„E o zonă cu turism ieftin”, conchide primarul.

Așadar, Chidea este satul clujean unde tradiția este prietenă cu modernitatea, piatra cu casa, ortodoxul cu reformatul, sau pe scurt, e locul unde diversitatea e în floare.