Connect with us

EDUCATIE

FOTO/ Cercetătorii UBB au descoperit cum amerindienii din sud-vestul SUA își procurau apa pentru a supraviețui perioadelor de secetă

Publicat


De peste 10.000 de ani, amerindienii (indienii nativi) care au trăit în zonele semi-aride din sud-vestul Statelor Unite ale Americii (SUA) au fost renumiți pentru societățile lor complexe, arhitectura unică și sistemele economice și politice timpurii.

Dar supraviețuirea în ceea ce exploratorii spanioli au numit El Malpais, sau „ținutul pustiu” a necesitat ingeniozitate in accesarea resurselor de apă, fapt explicat acum pentru prima dată de către o echipă internațională condusă de prof. Bogdan P. Onac (Institutul Emil G. Racoviță, Universitatea Babeș-Bolyai) și din care au mai făcut parte cercetători din SUA și România.

Amerindienii au topit gheața acumulată în tuburile de lavă

Studiul publicat in prestigioasa revistă Scientific Reports, evidențiază modalitatea prin care amerindienii își obțineau apa de băut cu 2000 de ani în urmă.

Potrivit prof. Bogdan Onac, „descoperirea a fost una neașteptată. Scopul inițial al echipei în cercetarea tuburilor de lavă din Parcul Național El Malpais (New Mexico) a fost de a colecta probe pentru reconstituirea paleoclimatului folosind depozite de gheață, care, datorită încălzirii globale se topesc încet, dar sigur.

Într-un dintre tuburile de lavă investigate, în care se mai păstrează un bloc de gheață perenă (precum cel din Ghețarul de la Scărisoara, dar mult mai modest), cercetătorii au descoperit acumulari de cărbune vegetal (mangal).  De la bun început am considerat că este un subiect interesant, dar numai după ce am găsit cărbune și funingine în carotele de gheață ne-am gândit să conectăm utilizarea gheții ca resursă de apă.

Primul pas a fost să trimitem probele de cărbune la un laborator pentru a obține vârsta lor exactă.  Rezultatele au arătat că primele incursiuni ale amerindienilor în peștera au fost făcute în jurul anului 150, ele continuând până prin 1400.

Se crede că intervalele secetoase au influențat strategiile de așezare și de subzistență, intensificarea agriculturii, tendințele demografice și migrația societăților amerindiene complexe care odată locuiau în sud-vestul SUA”.

Cinci perioade majore de secetă

Descoperirea cărbunelui din zăcămintele de gheață prezintă „dovezi de necontestat” pentru cel puțin cinci perioade majore de secetă, se arată în studiul publicat în Scientific Reports.  Cu toate că paleoclimatologii au identificat aceste perioade de secetă în studiile lor pe inelele de creștere ale copacilor și arheologii au bănuit că unele dintre potecile care traversează curgerile de lavă din El Malpais au legătură cu prezența depozitelor de gheață în peșteri, studiul de față aduce cea mai directă dovadă a exploatării atât de timpurii a gheții în scopul asigurării apei de băut in sud-vestul SUA.

Amerindienii au topit gheața din peșteri folosind vetre de foc, din jurul cărora apa era colectată, în perioada dintre anii 150 și 800, în recipiente din piele de animal (burduf), iar după anul 850, când ceramica a apărut în regiune, ei au trecut la folosirea acesteia.  De altfel, în apropierea punctului din care a fost extrasă una dintre carotele de gheață, cercetătorii au găsit un fragment dintr-un astfel de vas uitat acolo în jurul anului 1097, scos la lumină de topirea recentă a gheții.

Grant de la National Science Foundation

„Această descoperire pune în lumină una dintre numeroasele interacțiuni om-mediu din sud-vestul Americii într-un moment în care schimbările climatice îi obligau pe oameni să găsească resurse de apă în locuri neașteptate”, a explicat prof. Bogdan Onac.

Din păcate, cercetătorii sunt intr-o luptă contra cronometru, deoarece încălzirea globală face ca gheața peșterii să se topească, ducând la pierderea datelor paleoclimatice și arheologice.  Pentru a continua cercetarea în tuburile de lavă înainte ca această arhivă geologică să dispară, prof. Bogdan Onac a obținut recent un grant de la National Science Foundation.

Din echipa de explorare și cercetare au mai făcut parte Dylan S. Parmenter, fost student masterand al profesorului Onac, Steven M. Baumann și Eric Weaver de la National Park Service, respectiv dr. Tiberiu B. Sava de la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei din România.

Cercetarea a fost finanțată de National Park Service și National Science Foundation.

 

 

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


EDUCATIE

Prof. Mircea Miclea: Consiliul de Administrație ar trebui să fie responsabil pentru funcțiile de directori de școli

Publicat

O problemă a sistemului de învățământ din România adusă în spațiul public este politizarea directorilor de școală, acest lucru face ca o comunitate să simtă că școala este o responsabilitate externă și cetățeanul simte că nu face parte din acest cerc, cu toate că îl afectează în mod direct. O posibilă soluție ar fi ca directorul școlii să aibă contractul de muncă încheiat cu Consiliul de Administrație, nu cu Inspectoratul Școlar Județean, susține Mircea Miclea, profesor universitar și fost ministru al educației în guvernul Tăriceanu, într-o dezbatere publică.

Este un proces de învățare care, firește poate avea și erori, dar scopul acestuia este de a învăța comunitățile că trebuie să aibă grijă de școlile lor, că le aparțin.

„Altfel, o să considere școala ceva în exteriorul lor. De aceea, mereu e ușor să dai vina pe școli, să spui mereu că școala e de vină, pentru că nu simt că școala e a lor. Simt că școala e undeva separată de ei ca comunitate, le prestează un serviciu, ei nu o controlează în niciun fel și acum nici nu au control asupra școlii. Dacă tu ca părinte te duci la școală și ai toate dovezile că profesorul respectiv nu-și face datoria și nu poți face nimic, ce control? E o gargară să spună că controlează”, susține Mircea Miclea în dezbaterea organizată pe această temă.

Descentralizarea conducerii, autoritatea școlii, revenind beneficiarilor

Școala ar trebui să fie condusă de Consiliul de Administrație pentru a fi vizibil că este cel mai important actor în sistemul de educație, iar acest lucru depinde și de faptul că profesorii nu sunt angajații școlii, ci ai sistemului, iar în fața unor probleme afirmate de părinții elevilor, directorul nu are ce să facă.

„Altfel spus, un cadru didactic era angajatul școlii, astfel încât dacă Consiliul de Administrație – părinții prin intermediul CA semnalau că un profesor este incapabil, întrucât el este angajatul școlii, atunci școala îl putea demite. Or în momentul de față, și înainte de lege, și după ce s-a modificat din nou legea, practic acest director este fără prea mare putere. Profesorii sunt angajații sistemului național de educație, degeaba părinții semnalează că un profesor este incapabil, directorul nu poate decât să ridice din umeri. Nu e angajatul lui”, a precizat Mircea Miclea.

Mircea Miclea consideră că actuala formă a Legii nr.1/2011 nu este viabilă

Profesorul Mircea Miclea susține că legea educației naționale nr.1/2011 gândită fără modificările ulterioare prezenta condiții de dezvoltare credibile în sensul acesta.

„Ideea de bază a fost de a apropia cât mai mult decizia de locul unde are loc procesul, adică de a apropia decizia la nivelul directorului de școală, nu la nivelul inspectoratului, și ca jucătorii principali în educație să fie școlile, nu inspectoratele. Inspectoratele pot să aibă o anumită numire, poate inspectorul general să facă politica unui guvern în teritoriu”, susține Mircea Miclea.

„Întâi trebuie să întărești școlile. Dacă nu întărești școlile și desființezi inspectoratele, e o greșeală majoră.“

În cadrul dezbaterii Mircea Miclea susține că autonomia școlii se poate realiza dacă școala își alege singură conducerea. Consiliul de Administrație al școlii era conform Legii nr. 1/2011 format mai bine de jumătate din oameni din exteriorul școlii format din părinții, aceștia fiind beneficiari și reprezentanți direcți. Consiliul de Administrație să organizeze concursul, nu inspectoratul, pentru a întări școlile, iar pasul următor să fie reorganizarea inspectoratelor.

„Școala trebuie să fie actorul principal în sistemul de educație”

„Inspectoratul Școlar poate să facă un audit, găsește o greșeală, dintr-o dată directorul respectiv e demis sau demisionează pentru că i se spune că o să i se găsească alte greșeli, iar concursul este organizat de inspectorat care este numit politic. Și aici se rostogolește totul așa cum dorește un anumit factor politic la un moment dat.

(…) Însă cred că principiul rămâne acela că școala trebuie să fie actorul principal în sistemul de educație, școala condusă în primul rând de Consiliul de Administrație care e descentrat ușor, nu e lăsat la nivelul școlii, și acest director de școală este independent de orice imixtiune politică”, spune Mircea Miclea.

Discuția a avut loc pe baza dezbaterii live pe Facebook ce a avut ca temă „Profesionalizarea și depolitizarea funcției de director școlar” moderată de Ștefan Pălărie, senator și fost ministrul al educației.

Dana Coțovanu

Citește mai departe

CULTURA

Clădirea Facultății de Litere din Cluj-Napoca ar putea fi retrocedată Parohiei Romano-Catolice „Sfântul Mihail”

Publicat

Impunătoarea clădire din Cluj-Napoca în cadrul căreia se desfășoară cursurile Facultății de Litere ar putea fi retrocedată Parohiei Romano-Catolice „Sfântul Mihail”. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va lua decizia la mijlocul lunii martie.

Sediul Facultății de Litere din cadrul UBB ar putea fi retrocedat. Procedura la care a apelat Biserica este acționarea în judecată Comisia Specială de Retrocedare a Bunurilor care au aparţinut Cultelor religioase.

UBB a intervenit

Universitatea de care aparține Facultatea a intervenit în cauză pentru a-și apăra patrimoniul.

Procesul a început la Curtea de Apel Alba-Iulia iar în urma administrării probelor, instanţa a respins solicitarea Parohiei Romano-Catolice ”Sf. Mihail”. Sentinţa a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând ca în 17 martie să se anunţe soluţia definitivă în această cauză care durează de mai bine de cinci ani.

Clădirea din punct de vedere istoric

Clădirea a fost ridicată pentru a servi Institutului de fete romano-catolic. Din 1919, Marianum s-a întreţinut din venituri provenite din taxele şcolare, chirie de la tipografie, donaţii, ajutor de la oraş, subvenţii de stat, venituri din gospodăria proprie.

Aceasta a fost clădirea statului. Ulterior, Biserica romano-catolică a luat rolul de proprietar al regelui apostolic al Ungariei şi rolul de supraveghere a şcolii, dar a refuzat după 1919 să accepte acelaşi rol al statului român şi al regelui României.

A cui este clădirea?

Un document oficial în limba maghiară de la începutul secolului XX obținut de ziarul Făclia confirmă încă o dată că întreaga clădire de pe strada Horea din Cluj nu a aparținut Bisericii Romano Catolice ci statului ungar. Prin urmare, dreptul de proprietate asupra imobilului trebuie să-l aibă statul român deoarece în Tratatului de Trianon, bunurile fostului stat ungar au intrat în posesia României.

Karla Fanea

Foto: Cluju.ro

Citește mai departe

EDUCATIE

Orban va susține un amendament referitor la gratuitate pentru studenți pe căile ferate

Publicat

Liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat luni că va susţine amendamentul referitor la călătoriile gratuite cu trenul pentru studenţi, în cazul în care coaliţia de guvernare va lua o decizie în acest sens.

„Eu voi face ce se hotărăşte în cadrul coaliţiei”, a afirmat Orban la Parlament, întrebat dacă va susţine amendamentul depus de liberalul Florin Roman la legea bugetului de stat pe anul 2021.

Orban a precizat că amendamentul a fost depus fără semnătura sa.

„A depus amendamentul, vedeţi că l-a depus fără semnătura mea. Dacă se va lua o decizie în coaliţie de a susţine acest amendament, îl voi susţine şi eu”, a precizat preşedintele PNL.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spunea vineri că ar vota propunerea ca studenţii să primească gratuitate pentru 12 călătorii dus-întors cu trenul între localitatea de domiciliu şi cea unde studiază.

„Da, sunt convins că această propunere ar putea să treacă. Ea prevede un număr de 12 călătorii dus-întors între localitatea de domiciliu şi universitate, călătorii care să se facă, bineînţeles, pe durata anului universitar, la care să se adauge reducerea standard de 50% pentru întreg anul calendaristic fără limită de călătorii”, a afirmat Cîmpeanu la Parlament, întrebat cum comentează o propunere în acest sens a unui coleg din PNL.

El a adăugat că sumele necesare ar fi prevăzute în bugetul Ministerului Transporturilor.

Întrebat dacă ar vota o astfel de propunere, ministrul a spus: „Da, eu voi vota, îmi voi exercita dreptul de vot”.

Sursa: Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cîmpeanu: Componenta online trebuie introdusă după terminarea pandemiei cu multă înţelepciune

Publicat

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat, în emisiunea Interviurile lui Cristoiu de la Aleph News, că pandemia şi-a pus amprenta asupra elevilor şi profesorilor, a avut efecte şi pozitive, şi negative, iar unul dintre beneficii ar fi accelerarea procesului de digitalizare în învăţământ.

Sorin Cîmpeanu spune că şcoala nu va mai fi ca înainte de pandemie, urmând ca ponderea învăţământului online să crească, dar numai acolo unde se potriveşte acest sistem de predare.

„Componenta online trebuie introdusă după terminarea pandemiei cu multă înţelepciune şi acolo unde se potriveşte. Pandemia ne-a obligat să o introducem şi unde se potriveşte, şi unde nu. Partea de digitalizare a educaţiei presupune nu numai investiţia în echipamente şi conectivitate. Investiţia în softuri presupune şi investiţia în formarea resursei umane. Este cu totul şi cu totul altceva să predai online faţă de predarea clasică.

Eu m-am pregătit pentru învăţământul la distanţă, noţiune care seamănă, dar nu se suprapune cu învăţământul online, încă de acum 20 de ani. Am şi certificări în acest sens, certificări care mă îndreptăţeau să cred că sunt priceput în acest domeniu. Însă în vara anului trecut am format 40 de grupe cu toate cadrele didactice din universitatea pe care am condus-o pentru predarea online, module de 16 ore cu fiecare grupă. Am intrat şi eu într-o astfel de grupă ocazie cu care am văzut, eu care mă credeam priceput, cât de puţin priceput eram de la alcătuirea conţinutului şi până la evaluare, o evaluare care să fie relevantă, care să fie specifică modului de predare online”, a declarat ministrul Educației.

În perioada pandemiei mulți profesori, dar și elevi și studenți, și-au îmbunătățit competențele digitale

„Deci profesorii români, fără să aibă această formare, cea mai mare parte dintre ei au reuşit să ducă la bun sfârşit anul şcolar trecut şi îl vor încheia cu examenele naţionale, inclusiv acest an şcolar. Cum au reuşit? Dobândind competenţe digitale, mult mai multe decât aveau până acum. Nu numai profesorii şi-au îmbunătăţit aceste competenţe digitale, ci şi elevii şi studenţii. Paradoxal sau nu, este un plus, o oportunitate a acestei pandemii. (…) Dacă cineva îşi imaginează că după ce se va termina această pandemie vom relua lucrurile de unde le-am lăsat în luna martie anul trecut, se înşeală amarnic. Că ne place sau nu ne place, că dorim sau nu dorim vom merge mult mai mult către teleşcoală, către predare online. Activităţile practice sunt activităţi practice, nu pot fi făcute în online. Grădiniţa e totuşi grădiniţă, copiii merg totuşi să se joace… partea de medicină”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

În opinia sa, un rol important pentru digitalizarea învăţământului îl vor avea fondurile europene primite prin PNRR şi pentru care Ministerul Educaţiei a pregătit deja proiecte. Condiţia ar fi ca fiecare din cele 17.000 de şcoli în România să prezinte situaţia reală a accesului la tehnologie şi să nu recurgă la raportări fictive.

Sorin Cîmpeanu admite că principalul efect negativ al pandemiei au fost pierderile la învăţătură ale elevilor şi susţine că acestea trebuie recuperate rapid şi eficient, prin identificarea lor de la caz la caz.

Mediafax

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate