Connect with us

EVENIMENT

FOTO/ Bucurie mare pentru o familie cu 6 copii din Mărgău. A primit o căsuță – container în care să locuiască din partea CERT Transilvania

Publicat


Asociația CERT Transilvania a lansat în 15 septembrie proiectul “Căsuța pentru copii” pentru o familie cu 6 copii din Mărgău.
Membrii asociației au descoperit atunci familia și spuneau că membrii săi sunt harnici și muncitori, îngrijesc vitele satului, dar nu aveau o casă, nici curent electric și nici apă.
În urma unei campanii mediatizate și de Cluj24.ro, prin care se urmărea achiziționarea unei case tip container, proiectul a fost dus la bun sfârșit.
”Împreună, solidari, am reușit din nou! Copilașii aceștia au acum un loc cald în care să se simtă acasă. Nu vor mai fi nevoiți, că până acum, să stea afară la foc ca să simtă puțină căldură și apoi să meargă la somn, nu vor mai fi nevoiți să doarmă îmbrăcați. Deja își făceau planuri cum o să se spele.
Am fost impresionați cât de uniți erau și ce grijă aveau unul de celălat. E mare bucurie acum în noua lor căsuță în care au și căldură și lumină… o normalitate pentru noi, un vis acum devenit realitate pentru ei. Iarna ce urmează nu mai e motiv de îngrijorare”, au spus reprezentanții CERT Transilvania.

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


EVENIMENT

Cioloș: USRPLUS nu va cere niciodată posturi în administraţia publică “de împărţit pe sinecuri”

Publicat

De

Copreşedintele USR PLUS, Dacian Cioloş, afirmă că alianţa pe care o reprezintă nu va cere niciodată posturi în administraţia publică “de împărţit pe sinecuri” şi nici nu va accepta astfel de practici din partea vreunui partener de guvernare.

“USR PLUS nu va cere niciodată posturi în administraţia publică de împărţit pe sinecuri, dar nici nu o să accepte ca un partener de guvernare, oricare ar fi el, să facă lucrurile astea şi atunci evident că este acolo o teamă. Gândiţi-vă, oameni buni, că putem începe să facem nişte lucruri normale într-o societate cu bun-simţ. (…) Sunt lucruri pe care le-am început în 2016 şi care trebuie continuate pentru ca românii să recâştige încrederea în stat.

Va trebui în primul rând transparenţă, claritate şi predibilitate în deciziile care se iau. Va trebui profesionalizată administraţia publică, va trebui redusă birocraţia drastic prin digitalizare şi informatizare, va trebui dată o perspectivă clară mediului antreprenorial”, a declarat Cioloş marţi, la o dezbatere electorală online alături de candidaţii Alianţei USR PLUS din regiunea Transilvaniei la alegerile parlamentare Claudiu Mureşan, Oana Murariu (Cluj), George Căţean şi Adrian Wiener.

Nu se majorează taxe și impozite

Dacian Cioloş, propunerea de premier a Alianţei USR PLUS, a dat asigurări că nu există intenţia de a majora taxe sau impozite, ci dimpotrivă, unul dintre angajamentele asumate fiind eliminarea taxelor pe valoarea salariului minim.

Adrian Wiener, candidat al Alianţei USR PLUS Arad la Camera Deputaţilor, s-a pronunţat pentru descentralizarea fiscală şi decizională a sistemului sanitar şi creşterea progresivă a finanţării medicinei de familie, iar Oana Murariu, candidată a Alianţei USR PLUS Cluj la Camera Deputaţilor, a arătat că proiectul său este eficientizarea sistemului judiciar în România, prin degrevarea instanţelor de judecată.

Sursa: AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Iohannis, către medicii decorați: Dumneavoastră, cei din linia întâi, luptați neobosit pentru viață, de multe ori cu riscul propriei siguranțe

Publicat

De

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, de Ziua Națională, la ceremonia de decorare a medicilor din linia întâi în lupta cu COVID că aceștia au dat dovadă de curaj, responsabilitate și altruism.

”În mod normal, sala aceasta ar fi fost neîncăpătoare dacă am fi avut posibilitatea să mulțumim tuturor celor care au contribuit la limitarea efectelor pandemiei și la salvarea de vieți. Vă rog să acceptați recunoașterea oferită astăzi și în numele colegelor și colegilor de breaslă. Dumneavoastră, cei din linia întâi, luptați neobosit pentru viață, de multe ori cu riscul propriei siguranțe. Prin acțiunile dumneavoastră, scrieți o istorie discretă, dar de netăgăduit, a onoarei și demnității, construind o nouă realitate bazată pe încredere în unitate și solidaritate”, a spus șeful statului.

Potrivit acestuia, prin dăruirea de sine și prin dovada permanentă de simț al datoriei, cei decorați onorează vocația de medic, indiferent cât de periculos este mediul de lucru și cât de dificil este să fie în prima linie.

”Dragostea dumneavoastră pentru viață și semeni ne inspiră și ne responsabilizează. O parte dintre dumneavoastră v-ați oferit voluntari pentru a ajuta oamenii din state cu importante comunități românești să lupte cu noul coronavirus, participând la misiuni care v-au dus departe de casă, de cei dragi.

Munca dumneavoastră este una importantă nu doar din perspectiva umanitară, ci și pentru că ne arată că numai colaborând cu parteneri din alte țări putem fi eficienți în lupta cu pandemia. La fel cum accesul la un vaccin este facilitat de Uniunea Europeană, schimbul de informații, resurse și experiență poate înlesni eforturile noastre de protejare a sănătății populației”, a subliniat Klaus Iohannis.

Citește și Medici clujeni, recompensați de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler pentru implicarea în lupta cu COVID-19

Eforturi supraomenești

Președintele susține că, în ciuda limitărilor apărute în actul educațional, impuse de contextul epidemiologic, marile  universități de medicină și farmacie din România au continuat să depună eforturi pentru formarea profesioniștilor de care este nevoie pentru a proteja sănătatea românilor pe termen lung. ”Mulți medici au depus eforturi supraomenești pentru a împăca, în această perioadă, calitatea de dascăl cu turele lungi de muncă în spitale. Indiferent dacă munca medicilor s-a derulat în țară sau peste granițe, este impresionant modul în care aceștia s-au pus în slujba luptei contra pandemiei, indiferent de frontul în care a fost nevoie de ei.

Tot impresionant este și modul în care cei care urmează să intre în această nobilă meserie au înțeles să urmeze valorile profesiei și să devină voluntari în spital, pentru a suplimenta numărul de salvatori. Mobilizarea mediului universitar pentru a-și ajuta colegii din spitale stă sub semnul solidarității și este un model demn de urmat pentru noi toți”, a afirmat Klaus Iohannis.

Citește și UMF ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a primit Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler din partea președintelui Klaus Iohannis

 

Citește mai departe

Clujul de altă dată

Zilele naţionale ale României. Ce a fost înainte de 1 Decembrie

Publicat

România aniversează astăzi Ziua Naţională, 1 Decembrie, când, în 1918, a fost realizată unirea provinciilor româneşti, la Alba Iulia.

Dar ţara noastră a mai avut încă două zile naţionale.

Între 1866 şi 1947, ziua naţională era pe 10 mai. Atunci era marcată Ziua Independenţei, precum şi Ziua Regalităţii.

Următoarea dată marcată ca zi naţională a fost 23 august, sărbătorită între anii 1948 şi 1989. Aceasta era numită şi ziua insurecţiei armate antifasciste, când armata română a întors armele împotriva Germaniei naziste, cu care era până atunci aliat. S-a întâmplat în 1944. Atunci, mareşalul Ion Antonescu, şef al ţării, a fost arestat în urma unei lovituri de stat organizate de regele Mihai.

Actuala zi naţională, 1 Decembrie, a fost stabilită prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Ea a fost promulgată de președintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990. Este ziua formării Regatului României Mari, prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Celelalte provincii s-au unit la date anterioare.

În perioada comunistă, 1 decembrie era adesea sărbătorită împreună cu 30 decembrie, când, în 1947, a abdicat regale Mihai, iar România devenea republică populară.

(MaAv)

Citește mai departe

EVENIMENT

Marea Unire de la 1918: Pandemia de gripă spaniolă nu a fost un impediment în a face România Mare

Publicat

Gripa Spaniolă sau morbul spaniol a fost cea mai grea boală a secolului al XX-lea, o pandemie care a avut o rată a mortalității extrem de ridicată. Boala a îngreunat viața soldaților de pe front în timpul Primului Război Mondial, iar cei care se întorceau acasă aduceau gripa în familie.

Paralelă cu pandemia de COVID

Gripa spaniolă a ajuns și în România iar Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a fost organizată în acest context, dar dorința românilor de atunci de a avea România Mare numai a lor a fost mai puternică.

Astăzi trăim o perioadă pandemică similară, serbăm Ziua României în timpuri pandemice, privim ceremonia în transmisiune live cu ajutorul tehnologiei și cântăm în propriile case Imnul României.

Timpurile sunt mai ușoare, din fericire, față de acum 102 ani, însă totuși la nivel social și istoric s-au schimbat multe aspecte.

Mircea Gheorghe Abrudan, cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, a făcut o paralelă între pandemia de gripă spaniolă și cea de COVID-19.

,,Anul acesta cred că noi toți putem să conștientizăm mai bine, trecând  prin experiența pandemiei în aceste luni ce a însemnat pandemia de gripă spaniolă care a bântuit atunci întreaga lume și la ce risc s-au expus cei care au participat nu doar la 1 Decembrie la Adunarea de la Alba Iulia ci și în 28 noiembrie la Congresul General al Bucovinei de la Cernăuți și în martie 1918 în Basarabia la Sfatul Țării.

Atunci oamenii erau informați prin aceste mari adunări publice. Într-adevăr, informația era cenzurată, este un aspect important pe care trebuie să îl spunem astăzi celor care sunt interesați de ce a însemnat gripa spaniolă de atunci, că autoritățile militare și cele civile au cenzurat informațiile privitoare la acea pandemie și mai ales la victimele pe care le-a făcut pandemia pe front. Așa au procedat germanii, așa au procedat francezii, britanicii inclusiv autoritățile ungare și austro-române pentru a nu transmite și mai tare spaima, angoasa, frica celor din spatele frontului”.

De unde vine numele de gripă spaniolă?

Istoricul clujean a explicat de ce gripa s-a numit spaniolă, deși nu avea legătură cu Spania ca țară, menționând că ea a izbucnit de fapt în Nordul Americii, acolo sunt primele focare identificate în toamna târzie spre iarna lui 1917 și adusă de către primii soldați americani, după ce SUA au intrat în război în 1917.

”Primele trupe au sosit în primăvara lui 1918 în Europa. Au debarcat în Vest și cu ei a venit acest val de pandemie care a secerat atunci foarte multe vieți, Istoricii apreciază undeva între 60 de milioane și 80 de milioane de oameni care au murit din cauza gripei spaniole. I s-a dat această denumire pentru că Spania nu era implicată militar, acolo autoritățile nu au cenzurat informația, ziarele au publicat masiv despre infestarea populației și atunci s-a preluat acest apelativ și a intrat în istorie cu denumirea de gripă spaniolă”, a precizat Abrudan.

Gripa spaniolă a ajuns și în zona Transilvaniei, când s-a acționat similar cu ceea ce se întâmplă în prezent. Astfel, în primul rând, autoritățile au închis școlile, la mijlocul lunii octombrie în toate comitatele, adică în  județele de azi ale Transilvaniei, ale Ungariei atunci, și s-a decis suspendarea activității teatrelor și a instituțiilor publice.

”Avem informații inclusiv despre răspândirea gripei adusă în Transilvania și pe frontul din Banat și Bucovina de către soldații care se întorceau de pe front. Ei au transmis săracii vrând-nevrând celor de acasă, au adus acest morb spaniol și în unele sate a fost dramatic. Avem descrieri de pildă de pe Valea Sebeșului, în sudul județului Alba, care spun că în fiecare zi în fiecare familie au murit aproximativ câte doi membri”, a menționat istoricul clujean.

Măsuri de protecție în 1918

Potrivit lui Mircea Gheorghe Abrudan, în acest context, la sfârșitul anului 1918, s-a reușit organizarea cu succes a zilei de 1 Decembrie de la Alba Iulia, oamenii luându-și anumite măsuri de protecție.

”Și atunci ca și astăzi i se transmitea populației de către organele abilitate aspecte ce țin de igienă, spălarea mâinilor, purtarea unor măști, folosirea unor remedii, gargară cu apă cu sare, există astfel de relatări în ziarele de atunci. Unii nu au fost conștienți de gravitatea acestei boli și au dus-o pe picioare, inclusiv se spune că Ștefan Cicio Pop că ar fi fost bolnav.

Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a fost constituită, cei 1228 dintre delegații oficiali, jumătate dintre ei au fost de drept iar cealaltă jumătate au fost aleși, deci au primit un mandat de la comunitățile lor.

Cei de drept au fost episcopii, protopopii, profesorii, studenți, președintele Reuniunilor femeilor române din Transilvania, undeva la 600 de delegați de drept, dintre aceștia unii au trimis epistole Consiliului Național Român Central și au adus în Muzeul Unirii din Albă Iulia unde se păstrează până astăzi scrisori trimise de delegați aleși de drept care justifică faptul că nu se pot deplasa la Alba Iulia pentru că erau bolnavi”, a mai spus Abrudan.

Acesta a precizat că și atunci la motivul decesului medicii scriau ”morb spaniol” dacă nu erau cauze naturale, ceea ce reiese din câteva registre din Sălaj, din județul Brașov sau din zona Bistriței.

,,Vrem România Mare!” scria pe steagurile croșetate

,,Cei care s-au deplasat la Alba Iulia pe lângă acești 1228 de delegați care au decis în Sala Unirii din Alba Iulia și apoi au vestit celor o sută de mii care erau adunați pe câmpul lui Horea decizia istorică. Sunt și imortalizați de fotograful Samoilă Mîrza.

Istoricul Tudor Roșu spune cum unii români au încercat să se protejeze de această boală spaniolă utilizând de pildă usturoiul sau busuiocul ca salbe în jurul gâtului. De aici putem să conștientizăm că cei de atunci au fost poate mai curajoși, iar în spatele acestui curaj se ascundea un fior, o dorință de a face unirea, de a se dezrobi, de a crea România Mare.

Asta scria pe tricolorul croșetat de femei și cu care fiecare delegat s-a deplasat la Alba Iulia: «Vrem România Mare!» sau «Să se facă România Mare!»”, susține cercetătorul de la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca.

Ziua de 1 Decembrie, considerată ca o zi de Paști

Mircea Gheorghe Abrudan crede că cei care au fost prezenți la Alba Iulia au oameni mai curajoși decât cei din prezent.

”Desigur, orizontul  lor de viață era mai scurt decât al nostru, era mult mai legat de o viziune religioasă asupra lumii decât cea pe care o avem noi astăzi. Aici să înțelegem cu se raportează omul postmodern la moarte și cum se raportau cei de atunci.

Pe de altă parte este explicația că ceea ce noi astăzi am pierdut sau nu mai înțelegem că nu avem cum să o mai facem, este acest fior, această dragoste pentru a face România Mare. De unde aceatsa energie extraordinară? Explicația pentru cei ce au făurit această Românie în ce au lăsat scris, ei au considerat ziua de 18 noiembrie, respectiv 1 Decembrie ca o zi de Paști.

Ne este mai greu să înțelegem acum acea bucurie extraordinară că românii își decid singuri soarta, nu marile puteri, nu curtea de la Viena, nu Guvernul de la Budapesta, ci ei însăși își decid soarta în baza principiilor wilsoniene la care au făcut referire toate popoarele din ImperiulAustro-ungar.

Dreptul la autodeterminare, pentru că fiecare națiune are dreptul să își decidă singură soarta. Așa au văzut ei această bucurie, o zi de Paști, ziua reînvierii neamului”, a mai menționat Abrudan.

Acesta și-a amintit că a citit relatarea unei țărănci de 19 ani care a participat la Marea Adunare și care spunea că lumea se îmbrățișa, se săruta, plângea și îngenunchea.

Românii puneau nume latinești copiilor să nu fie maghiarizate

”Poate este mai greu să înțelegem astăzi când nu ne mai interzice nimeni să ne exprimăm în limba noastră, într-o țară democratică, nimeni nu ne pune opreliști, să nu se numească localitatea în care ești născut în limba maghiară pentru că au există asemenea legi.

Mai mult decât atât, după 1890 când te duceai la starea civilă să îți înregistrezi copilul născut de multe ori se întâmplă că ofițerul stării civile să îi treacă numele în maghiară, în loc de Nicolae să îi spune Miklos sau pentru Ștefan spunea Istvan. Astfel, românii au găsit un șiretlic și puneau nume latine copiilor lor, un aspect mai puțin cunoscut, dar este extraordinar.

Îl dau exemplu aici pe Lucian Blaga, el se trăgea dintr-o familie preoțească, toți frații și surorile lui au avut prenume latinești care nu puteau fi maghiarizate de către ofițerul stării civile, fratele lui mai mare cu care a fost la Alba Iulia, se numea Licinium.

În 1914 autoritățile maghiare, ca să încurajeze elanul patriotic, le-au îngăduit românilor ca în momentul în care ei se încolonau și mergeau la gară pentru a se deplasa pe front, să cânte imnul țării”, a dezvăluit istoricul.

Cele două pandemii nu se pot compara

În opinia acestuia, acum primează individualismul nu dorința de a fi împreună.

,,Cele două pandemii, la distanță de 100 de ani, nu se compară la grad de infestare și de producere a deceselor. Acum, în general la nivel mondial avem această caracteristică a individualismului, fiecare vrea să facă ce vrea, avem drepturi și poate mai puține responsabilități.

Asta s-a văzut și acum în pandemie cum unii au respectat și alții nu au respectat măsurile autorităților. Cred că pe noi, românii, și pe toți cei din lagărul excomunist de după 50 de ani de comunism, ne caracterizează mai mult un pic acest spirit de individualism de a nu te mai înregimenta într-o colectivitate pentru că 50 de ani tot despre colectiv s-a vorbit, despre popor, nu despre individ.

Colectivizarea care a distrus satul românesc și care a făcut și multe victime, cred că acest spirt al individualismului și ar fi și faptul că nu mai rezonăm cu acest fior al naționalismului, al patriotismului, asta are de a face și cu globalizarea și relativizarea valorilor, val occidental care uneori este prost înțeles. Până la urmă Uniune Europeană nu ne cere să renunțăm la identitatea noastră ci să ne respectăm reciproc.

Românii, după sirieni ca popor migrator

Se poate înțelege mai bine acest aspect dacă am trăi ca minoritari într-o altă țară. Uitați-vă în diaspora cum se coagulează românii în jurul comunităților, religioase mai ales, am văzut asta unde am învățat. La chestiuni alarmante s-au mai adunat oameni pe străzi, există factori catalizatori, dar ei nu mai sunt ca acum 100 de ani.

Atunci exista altă scară a valorilor decât astăzi. Astăzi mergem pe ideea de «mie să îmi fie bine» și poate mai puțin ne uităm în jur la ceilalți. Este un aspect dureros.

Statistica spune că românii, după sirieni, sunt al doilea popor care migrează din propria țară. Este o problemă și trebuie să vedem cum putem vindeca această situație, mi se pare că factorul politic acționează de multe ori iresponsabil și se depășesc anumite limite”, a conchis Mircea Gheorghe Abrudan.

Dana Coțovanu

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate