Connect with us
Advertisement
Advertisement

EVENIMENT

FOTO. Artem s-a refugiat la Cluj cu SOȚIA și cei 3 copii. VOLUNTARUL care și-a riscat VIAȚA pentru a-i aduce SOCRUL în România

Publicat


screenshot (237)

Asociația Cluj24 și Fundația Comunitară Cluj, cu sprijinul OXFAM, lansează de la 1 iunie campania ”Cluj pentru Ucraina”, al cărei scop este prezentarea refugiaților ucraineni stabiliți în județul nostru prin articole în limbile română și ucraineană.

Artem Astafiev a ajuns în Cluj-Napoca în data de 10 martie împreună cu soția sa, Olena, și cei 3 copii, 2 băieți și o fată – Albert, Oleksii și Karolina. Inițial, se gândeau să plece în Polonia, dar din cauza numărului mare de refugiați, nu au mai găsit apartamente libere și s-au reorientat către România.

„Mi-am sunat colegii să-i întreb dacă mă pot transfera în Polonia, iar ei au spus că deja sunt mulți oameni acolo și multe probleme cu închiriatul apartamentelor. Dar compania la care lucrez urmează să deschidă un birou la Cluj, ceea ce a clarificat situația pentru noi, mutându-ne aici cu ajutorul unui coleg de muncă.

A fost amabil și ne-a împrumutat apartamentul lui pentru câteva zile, cât timp noi am căutat un apartament de închiriat. Ne-a pus în legătură cu câțiva agenți imobiliari, iar unul dintre ei ne-a ajutat enorm.

Neștiind exact cât timp vom sta aici, e destul de greu să semnăm contracte pentru o perioadă determinată, cei mai mulți proprietari vor să închirieze minim pentru jumătate de an. Noi am găsit, într-un final, un proprietar dispus să închirieze de pe o lună pe alta, adică fără a stabili perioada șederii. Noi am plătit în avans și totul e în regulă acum.

119690773 1082338665516100 6513298184326873482 n

Stăm toți 5 într-un apartament. Ne considerăm norocoși pentru că mulți prieteni au fost nevoiți să semneze contracte pe cel puțin jumătate de an, în timp ce proprietarul nostru e mai flexibil în acest sens”, povestește el.

Lucrează în IT și plănuiește să rămână în țară cu familia până la sfârșitul războiului.

„Clujul e un oraș frumos, nu e la fel de mare și aglomerat ca Bucureștiul, are și spații verzi, ne place foarte mult. Am colegi care au preferat să vină aici în loc să meargă în Polonia sau Slovacia tot din acest motiv, plus că orașul e inima IT-ului în România, e ca un Silicon Valley, deci e mediul ideal în care să continui munca”, adaugă Artem.

167746288 125820223129952 4481696037989140614 n

Barierele lingvistice și educația, printre provocările Clujului

Totuși, procesul de adaptare a fost unul dificil, date fiind bariera lingvistică și educația.

„Cred că mai dificil este pentru copii. Karolinei îi e dor de prietenii ei. A fost în Lviv 2 săptămâni doar ca să se revadă cu o prietenă. A călătorit, de asemenea, în Republica Cehă cu o prietenă, unde au stat o săptămână.

Însă cea mai mare provocare cred că este limba. Româna e foarte diferită de ucraineană și nu mulți oameni vorbesc engleză aici. Aceeași situație e și în Ucraina.

O altă provocare e educația pentru copii. Nu sunt multe școli cu predare în engleză, iar cele existente sunt foarte scumpe. Și chiar și așa, nu cred că pot primi o educație bună, ei fiind obișnuiți cu ucraineana.

Copiii întâmpinau dificultăți și la noi în țară, pentru că în unele regiuni se vorbește în rusă, dar la școală mereu se predă în ucraineană, ceea ce i-a împiedicat să înțeleagă anumite lucruri. Pe când, un nou început, de data asta în engleză, i-ar îngreuna și mai tare, în opinia mea. Dacă ar fi mers de la bun început, ar fi fost altceva, dar e nevoie de timp până se familiarizează cu noțiunile într-o altă limbă și deja e un haos foarte mare.

Așadar, nu știm ce să facem mai departe, o variantă ar mai fi și școala de acasă sau am putea încerca să găsim profesori și pentru alte materii, – în prezent cu toții ne exersăm engleza – dar e greu ținând cont că avem copii de vârste diferite”, indică el.

screenshot (237)

Altă țară, altă mâncare de pește

Nu în ultimul rând, mâncarea le-a ridicat probleme, întrucât la Cluj se găsesc altfel de produse decât cele cu care erau obișnuiți în Ucraina.

Între timp, s-au acomodat cu o parte dintre ele, dar tot au fost nevoiți să meargă înapoi în țară pentru a se aproviziona cu diverse alimente.

„Fiicei mele, Carolina, îi lipsește mult mâncarea noastră. A observat că inclusiv brânza are un gust diferit”, completează bărbătul.

Citește și FOTO. 4 REFUGIAȚI au deschis o BUCĂTĂRIE la Cluj. Livrează preparate UCRAINENE: „Am zis să fac ceva cu o posibilitate de câștig”

Între timp, în Ucraina: fără mijloace de comunicare, locuințe distruse de bombe, drumuri mortale

Artem a păstrat legătura cu prietenii și membrii familiei rămași în Ucraina, în măsura în care a fost posibil.

„Unii prieteni s-au mutat în străinătate dinaintea izbucnirii oficiale a războiului, pe 24 februarie. Alții au fost nevoiți să rămână în țară, fiindcă nu au găsit de lucru altundeva. Sunt și câțiva care s-au închis foarte mult în ei de când cu războiul, nu vorbesc cu nimeni, stau retrași, au dezvoltat probleme la nivel psihologic.

Și, într-adevăr, situația îți schimbă gândirea. Stai mereu cu grijă, nu știi când va fi bombardată locuința ta sau a unei persoane dragi. Te schimbi foarte mult în astfel de vremuri.

Noi am reușit să părăsim țara în primele ore de la începerea războiului, din fericire copiii nu au apucat să audă bombe, explozii și alte asemenea.

Eu și soția suntem dintr-un oraș mai mic. Cu toții știu de Mariupol, dar statisticile arată că acest oraș, Izium, a suferit și mai mult în urma bombardamentelor”, susține Artem.

in the bomb shelter

adăpost din Izium

Drumul mortal către familie: „Am rugat un voluntar să ne ajute să-l aducem pe socrul meu în România, dar în drum spre Izium, mașina a fost împușcată”

Potrivit spuselor sale, Izium e cel mai bombardat oraș, iar rușii l-au ocupat în întregime.

„Sunt peste 20 de mii de soldați ruși. Cred că, în prezent, este un soldat per cetățean. Ei folosesc orașul ca să acumuleze forțe pentru o lovitură mare în regiunea Donețk.

Părinții noștri au rămas acolo. Mama nu a vrut să plece, e o poveste lungă, dar una și mai lungă e despre tatăl soției mele, adică socrul meu.

Am pierdut orice legătură cu el din cauza faptului că oamenii de acolo nu mai au acces la niciun mijloc de comunicare – nu au telefoane, conexiune la internet, nimic – și au trecut câteva săptămâni bune fără să putem vorbi cu el.

Începuserăm să primim poze cu blocul în care stă și am văzut cum apartamentul lui era distrus în totalitate. Ultima oară când vorbisem cu el a refuzat să meargă într-un adăpost, spunându-ne că va fi în siguranță în apartamentul lui, deci automat, când am văzut pozele, am crezut că a murit”, relatează ucraineanul.

destroyed apartment

apartamentul socrului lui Artem, complet distrus

destroyed hospital in izyum 2

spital distrus în Izium

Totul s-a schimbat când au primit veste de la cineva că bărbatul e în viață. A stat 25 de zile într-un adăpost.

„Erau minus 20 de grade, nu știm cum a supraviețuit în acele condiții, dar ne-am bucurat de veste și am încercat să-l aducem la noi. Am petrecut mult timp căutând oameni care să ne ajute în acest sens.

Numai pentru a-l transporta până la Harkiv era necesară depășirea a 20 de puncte de control rusești. Înaintea războiului, transportul nu ar fi ridicat probleme.

Am rugat un voluntar să ne ajute, dar în drum spre Izium, mașina a fost împușcată. Ne-a zis că nu vrea bani pentru că nu poate merge mai departe, era prea periculos.

Am petrecut alte 2 săptămâni până când am găsit un alt ajutor. A reușit să meargă la Izium pentru a-l duce pe socrul meu la Harkiv, urmând ca de acolo prietenii noștri să se ocupe de transferul lui, iar acum, din fericire, este în România”, povestește Artem.

screenshot (238)

 

Hobby-urile, salvarea familiei

Pe fondul războiului, familia a fost nevoită să facă multe schimbări. S-a mutat în România, într-un mediu diferit, unde întâmpină dificultăți pe mai multe planuri, astfel că doar hobby-urile îi ajută momentan pe ucraineni să facă față vremurilor grele cu care se confruntă.

„Băiatul cel mare, de 12 ani, joacă șah, joacă foarte bine, prin urmare suntem în căutarea unui loc sau a unui profesor cu care să-și continue activitatea. Băiatul cel mic e clasa întâi. Amândoi stau acasă în cea mai mare parte a timpului, așa că facem tot posibilul să le găsim ocupații, să treacă altfel timpul, să se simtă bine.

img 5538

Karolina călătorește singură. Are 15 ani, dar se descurcă. A mers în mai multe țări europene, întâlnește persoane noi, dar în continuare se simte singură la Cluj, fiindcă prietenii ei sunt departe. Muzica o ajută. Cântă vocal, la chitară, pian și tobe și sperăm să găsim un loc și pentru ea, sa-și dezvolte pasiunea”, spune Artem.

Singurul lucru pe care îl știe cu certitudine este că va rămâne cu familia în România până la sfârșitul războiului, dar nu știe când se va întâmpla, dacă se va încheia curând și nici la ce să se aștepte mai departe. E bucuros că poate lucra în continuare, mai ales într-un oraș recunoscut pentru domeniul IT în care activează, și speră ca prin prisma jobului să poată oferi copiilor – și familiei, în general – un trai mai bun.

*** *** *** *** *** *** *** *** *** **

Артем разом із ДРУЖИНОЮ та 3 дітьми прийшли в Клужі. Волонтер, ризикуючи ЖИТТЯМ, привіз свого тестя до Румунії

Артем Астаф’єв прибув до Клуж-Напока 10 березня разом із дружиною Оленою та 3 дітьми, 2 хлопчиками та дівчинкою – Альбертом, Олексієм та Кароліною. Спочатку вони думали поїхати до Польщі, але через велику кількість біженців не знайшли вільних квартир і переорієнтувалися на Румунію.

«Дзвонила колегам, чи можна перевестись до Польщі, вони сказали, що там уже багато людей і багато проблем із орендою квартир. Але компанія, в якій я працюю, збирається відкрити офіс у Клужі, що прояснило ситуацію для нас, переїхавши сюди з допомогою колеги.

Він був люб’язний позичити нам свою квартиру на кілька днів, поки ми шукатимемо квартиру для оренди. Він зв’язався з кількома агентами з нерухомості, і один із них нам надзвичайно допоміг.

Не знаючи, скільки саме ми тут пробудемо, укласти договори на конкретний термін досить складно, більшість власників хочуть здавати хоча б на пів року. Нарешті знайшовся власник, готовий здавати житло від місяця до місяця, тобто без визначення терміну проживання. Ми заплатили наперед і зараз все добре.

Ми всі 5 проживаємо в квартирі. Вважаємо, що нам пощастило, тому що багатьом друзям доводилося укладати контракти мінімум на півроку, а наш власник у цьому плані більш гнучкий», – каже він.

Він працює в ІТ-сфері і планує залишитися в країні з родиною до кінця війни.

«Клуж — гарне місто, воно не таке велике і багатолюдне, як Бухарест, у ньому також є зелені зони, нам воно дуже подобається. У мене є колеги, які воліли приїхати сюди замість того, щоб їхати до Польщі чи Словаччини з цієї причини, до того ж це місто є серцем ІТ у Румунії, воно схоже на Кремнієву долину, тому це ідеальне середовище для продовження роботи», – додає він. Артем.

Мовні бар’єри та освіта серед викликів Клужa

Однак процес адаптації був важким, зважаючи на мовний бар’єр та освіту.

«Думаю, дітям складніше. Кароліна сумує за друзями. Була у Львові 2 тижні, аби знову побачити друга. Він також їздив до Чехії з подругою, де вони пробули тиждень.

Але я вважаю, що найбільший виклик – це мова. Румунська мова дуже відрізняється від української, і тут мало людей розмовляють англійською. Така ж ситуація і в Україні.

Ще один виклик – освіта для дітей. Шкіл з викладанням англійської мови небагато, а ті, що є, дуже дорогі. І навіть так, я не думаю, що вони можуть отримати хорошу освіту, вони звикли до української.

Діти також мали труднощі в нашій країні, тому що в деяких регіонах розмовляють російською, але в школі вони завжди навчаються українською, що заважало їм зрозуміти деякі речі. Тоді як новий початок, цього разу англійською, на мою думку, зробив би це ще важчим. Якби це було з самого початку, було б інакше, але потрібен час, щоб ознайомитися з поняттями іншою мовою, і це вже великий безлад.

Отже, ми не знаємо, що робити далі, іншим варіантом була б домашня школа або ми могли б спробувати знайти вчителів також для інших предметів, – зараз ми всі практикуємо нашу англійську, – але це важко, враховуючи, що у нас є діти різних віку”, – зазначає він.

Інша країна, інший корм для риб

І останнє, але не менш важливе, для них викликала проблеми їжа, оскільки в Клужі можна знайти інші продукти, ніж ті, до яких вони звикли в Україні.

Тим часом вони розрахувалися з деякими з них, але все одно довелося повертатися в країну, щоб запастися різними провіантами.

«Моя дочка Кароліна дуже сумує за нашою їжею. Помітив, що навіть сир має інший смак», – додає чоловік.

Читайте також ФОТО. 4 БІЖЕНЦІ відкрили КУХНЮ в Клужі. Доставляє УКРАЇНСЬКІ страви: «Я сказав зробити щось з можливістю виграшу»

Тим часом в Україні: без засобів зв’язку, зруйновані бомбами будинки, смертоносні дороги

Артем по можливості підтримував зв’язок із друзями та рідними, які залишилися в Україні.

«Деякі друзі переїхали за кордон до офіційного початку війни 24 лютого. Іншим довелося залишитися в країні, оскільки вони не могли знайти роботу в іншому місці. Є й такі, що після війни дуже замкнулися в собі, ні з ким не розмовляють, замкнуті, у них виникли психологічні проблеми.

І справді, ситуація змінює ваше мислення. Завжди будьте обережні, ви ніколи не знаєте, коли розбомблять ваш дім або дім вашого коханого. Ти дуже змінюєшся в такі часи.

Нам вдалося покинути країну в перші години після початку війни, на щастя, діти не почули бомб, вибухів і тому подібного.

Ми з дружиною з меншого міста. Про Маріуполь знають усі, але статистика показує, що це місто Ізюм ще більше постраждало від бомбардувань», – стверджує Артем.

Смертельна дорога до родини: «Я просила волонтера допомогти нам доставити мого тестя до Румунії, але дорогою в Ізюм застрелили машинy»

За його словами, Ізюм – найбільш бомбардоване місто, і росіяни окупували його повністю.

«Понад 20 тисяч російських військових. Я думаю, що наразі це один солдат на громадянина. Вони використовують місто для нарощування сил для великого удару по району Донецька.

Там залишилися наші батьки. Мама не хотіла йти, це довга історія, але ще довша – про тестя.

Ми втратили з ним будь-який зв’язок, тому що люди там більше не мають доступу до жодних засобів зв’язку – ні телефонів, ні з’єднання з Інтернетом, нічого – і минуло кілька тижнів, як ми не могли з ним поговорити.

Ми почали отримувати фотографії кварталу, де він живе, і ми побачили, як його квартира була повністю зруйнована. Минулого разу, коли ми з ним спілкувалися, він відмовився йти в притулок, сказавши, що буде в безпеці у своїй квартирі, тому автоматично, коли я побачив фотографії, я подумав, що він помер”, – повідомляє українець.

Усе змінилося, коли вони отримали від когось повідомлення, що чоловік живий. У притулку провів 25 днів.

«Було мінус 20 градусів, ми не знаємо, як він вижив у таких умовах, але ми зраділи новині і намагалися привезти його до нас. Ми витратили багато часу на пошук людей, які б нам у цьому допомогли.

Тільки щоб доставити його до Харкова, потрібно було проїхати 20 російських блокпостів. До війни з транспортом проблем не було б.

Ми звернулися до волонтера з проханням допомогти нам, але по дорозі в Ізюм він знепритомнів у своїй машині. Він сказав нам, що не хоче грошей, тому що не може продовжувати, це надто небезпечно.

Я витратив ще 2 тижні, поки знайшов іншого помічника. Він встиг поїхати в Ізюм, щоб відвезти мого тестя до Харкова, а звідти його трансфером займуться наші друзі, а зараз, на щастя, він у Румунії», – розповідає Артем.

Хобі, збереження сім’ї

Посеред війни сім’ї довелося багато змінити. Він переїхав до Румунії, в інше середовище, де він стикається з труднощами на кількох рівнях, тому лише хобі наразі допомагають біженцям справлятися з важкими часами, з якими вони стикаються.

«Старший хлопчик, 12 років, займається шахами, грає дуже добре, тому ми шукаємо місце або вчителя, з яким він міг би продовжити свою діяльність. Наймолодший хлопчик у першому класі. Вони обоє залишаються вдома більшу частину часу, тому ми робимо все можливе, щоб знайти їм чим зайнятися, провести час, почуватися добре.

Кароліна подорожує сама. Ій 15, але вона справляється. Вона побувала в кількох європейських країнах, знайомиться з новими людьми, але в Клужі почувається самотньою, бо її друзі далеко. Їй допомагає музика. Вона грає на вокалі, гітарі, фортепіано та барабанах, і ми сподіваємося, що для неї теж знайдеться місце, щоб розвинути її захоплення», – каже Артем.

Єдине, що він точно знає, це те, що він залишиться з родиною в Румунії до кінця війни, але він не знає, коли це станеться, чи скоро вона закінчиться, і що чекати далі. Він щасливий, що може продовжувати працювати, особливо в місті, яке визнано за сферу ІТ, у якій він працює, і сподівається, що через призму роботи він зможе запропонувати своїм дітям — і сім’ї загалом — краще життя.

(Un proiect al Asociației Cluj24 și Fundației Comunitare Cluj, susținut de OXFAM)

screenshot (239)

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Azi, 4 octombrie, s-a sărbătorit Ziua Internațională a Animalelor

Publicat

krista mangulsone 9gz3wfhr65u unsplash

Astăzi, 4 octombrie, s-a sărbătorit Ziua Internațională a Animalelor. Stăpânii sunt încurajați să petreacă mai mult timp cu ele, deoarece dincolo de nevoia de hrană și adăpost, animalele au nevoie de afecțiune, asemenea oamenilor.

„Fiecare animal de companie este o ființă de o natură diferită de a noastră, dotată cu sensibilitate. În ziua de azi, se așteaptă ca animalele să ne ofere afecțiune, companie, sprijin, protecție etc. Dar crearea și menținerea legăturii relaționale cu animalul nostru necesită răbdare, efort, uneori sacrificii, încredere și ajustări constante.

Este necesar să îi respectăm și să ne respectăm nevoile și limitele, să fim atenți la prezența lui așa cum și prietenul nostru blănos este conștient de prezența noastră”, informează medicii veterinari de la cabinetul MuffyVet din Cluj-Napoca.

Acestea sunt, totodată, condiții esențiale pentru a evita problemele de comportament care pot apărea din cauza unei neînțelegeri a nevoilor necuvântătoarelor.

Medicii mai punctează că, pe lângă cele patru emoții primare, toate animalele au patru emoții sociale de bază: atracția și dorința de împerechere, suferința în caz de separare, atașamentul social și bucuria jocului și a hârjonelii, astfel că, în ciuda faptului că nu au un limbaj complex precum cel al oamenilor, animalele resimt nevoia socializării, prin urmare nu trebuie neglijate atunci când cer atenție.

Câteva minute de joacă pot însemna pentru ele mai mult decât și-ar imagina vreodată stăpânul. De aceea, se recomandă ca acesta să petreacă mai mult timp cu cel mai bun prieten al său, oferindu-i hrană, apă, dar și jucării și plimbări în natură.

Potrivit ziarulunirea.ro, Ziua Internațională a Animalelor a fost proclamată oficial de Organizația Internațională pentru Protecția Animalelor în 1931, în memoria Sfântului Francisc de Assisi (1182-1226), întemeietorul Ordinului Franciscan și protectorul animalelor, canonizat la 4 octombrie 1228.

Primele lucrări privind drepturile și protecția animalelor au fost publicate abia în secolul al XVIII-lea. Prima lege pentru protecția animalelor s-a numit „Martin’s Act” și a fost votată de Parlamentul britanic la 22 iulie 1822. După 1945, ziua de 4 octombrie a fost proclamată oficial Ziua internațională pentru protecția animalelor, fiind sărbătorită an de an pe întreg mapamondul.

sursa foto: unsplash

Citește mai departe

ANUNȚURI PUBLICE

Ryanair anunță PRIMELE ZBORURI spre Dublin de pe Aeroportul Internaţional Cluj. Care e PROGRAMUL

Publicat

ryanair

Aeroportul Internațional Cluj şi compania aeriană Ryanair anunță operarea zborurilor spre Dublin, capitala Irlandei, începând din sezonul de iarnă al anului 2022. Dublin devine, astfel, a doua destinaţie spre care va opera Ryanair de pe aeroportul clujean, după Londra Stansted.

„Zborurile spre Dublin vor fi operate începând din 1 noiembrie 2022, cu două frecvenţe pe săptămână, în zilele de marţi şi sâmbătă, conform programului următor, iar biletele sunt disponibile spre vânzare începând de astăzi, 4 octombrie 2022”, se arată într-un comunicat de presă.

Programul zborurilor este după cum urmează:

screenshot (352)

Dublin este cel mai mare centru de învățământ din Irlanda, cu trei universități, cea mai veche fiind Universitatea din Dublin, fondată în secolul al XVI-lea. De asemenea, găzduiește numeroase monumente, catedrale și biserici, muzee și galerii de artă, clădiri impunătoare și parcuri naturale.

Aeroportul Dublin este cel mai mare aeroport al țării şi este situat la aproximativ 10 kilometri de capitala Irlandei. Anual, acesta înregistrează aproximativ 20 de milioane de pasageri.

„Apreciem în mod deosebit decizia companiei Ryanair de creştere a operaţiunilor de zbor, demonstrând încă o dată faptul că aeroportul clujean este aeroportul regional cu cea mai dinamică şi spectaculoasă dezvoltare în ceea ce priveşte nevoile de conectivitate ale pasagerilor, aducând mereu noi oportunităţi de călătorie.

Le dorim mult succes partenerilor noştri din cadrul companiei aeriene Ryanair şi suntem convinşi că zborurile spre capitala
Irlandei se vor bucura în continuare de aprecierea pasagerilor, datorită interesului turistic foarte mare, a fluxului de studenți, precum şi a unei importante comunităţi de români care locuiesc în Dublin”, au precizat Viorel Federiga, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj şi David Ciceo, Directorul General al Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj.

dublin

În prezent, prin cele peste 45 de destinații din portofoliu, Aeroportul Internațional Cluj asigură cea mai sigură, eficientă și rapidă cale spre Europa și întreaga lume, fiind cel mai mare aeroport regional din România.

Ryanair este compania aeriană numărul unu din Europa, având 88 de baze şi peste 3.000 de zboruri zilnice, stimulând astfel creşterea şi redresarea traficului în Europa. Mai multe informații şi rezervări pot fi consultate pe site-ul www.ryanair.com .

Citește mai departe

EVENIMENT

Eveniment sportiv FRANCOFON la Cluj-Napoca

Publicat

whatsapp image 2022 10 03 at 23.28.31

Departamentul de Limbi Străine Specializate al Facultății de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca, a organizat luni, 3 octombrie, de la ora 10 la ora 14, în Parcul Sportiv Universitar „Dr. Iuliu Hațieganu”, un eveniment sportiv francofon, intitulat Sport, santé et convivialité (Sport, sănătate și convivialitate).

whatsapp image 2022 10 03 at 23.42.14

„Proiectul Sport, santé et convivialité a fost declarat câștigător în cadrul concursului de proiecte
lansat de AUF (Agence Universitaire de la Francophonie). Evenimentul a fost coordonat de Anamaria Lupan, asistent universitar doctor la Departamentul de Limbi Străine Specializate din cadrul Facultății de Litere. Scopurile activității au fost sensibilizarea studenților la cultura franceză (sporturi tradiționale franțuzești, respectiv „la pétanque”), promovarea unui stil de viață sănătos și echilibrat, dar și încurajarea dialogului universitate – mediu privat.

whatsapp image 2022 10 03 at 23.43.42

„Participanții la activitatea s-au inițiat în misterele celebrului sport franțuzesc, la pétanque”

La activitate au participat 40 de studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai și de la Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca și 5 persoane din publicul larg ce s-au înscris, în prealabil, la atelierele
organizate; cum evenimentul și-a propus să cultive schimbul de idei și dialogul, studenții participanți
provin de la diverse facultăți; totuși, aceștia au în comun francofonia și francofilia.

whatsapp image 2022 10 03 at 23.31.15

Participanții la activitatea s-au inițiat în misterele celebrului sport franțuzesc, la pétanque, mai
întâi, din punct de vedere teoretic, în cadrul unui atelier de pétanque, iar apoi, practic, într-un joc în
echipe, pe terenul din Parcul Sportiv Universitar „Dr. Iuliu Hațieganu”.

whatsapp image 2022 10 03 at 23.39.26

Această primă parte a evenimentului a fost susținută de Florin Man, membru al Asociației de Pétanque din Cluj-Napoca. Mai apoi, într-un al doilea timp, regulile unei vieți sănătoase și echilibrate ne-au fost explicate de dieteticienii de la Nutriento; în final, studenții au degustat bolurile oferite de Nutriento și au primit diplome de participare la eveniment”, au transmis organizatorii.

Citește mai departe

EVENIMENT

Marșul „Împreună pentru SIGURANȚA Femeilor”, organizat și la Cluj. „Ne-am SĂTURAT de vorbe goale, vrem servicii sociale!”

Publicat

Rețeaua Violența Împotriva Femeilor (VIF) anunță organizarea, în data de 23 octombrie, a Marșului  „Împreună pentru Siguranța Femeilor” în București, Cluj, Brașov, Timișoara, Sibiu, Iași, Giurgiu, Mizil și Valea Seacă (jud. Bacău). Manifestația are scopul de a atrage atenția asupra problemei violenței împotriva femeilor din România.

„Sub sloganul „Ne-am săturat de vorbe goale, vrem servicii sociale!”,  ONG-urile cer  autorităților finanțarea serviciilor de asistență socială pentru victimele violenței de gen și alocarea de fonduri publice pentru programe de educare, formare și conștientizare.

Femeile victime ale violenței domestice și sexuale nu au suficientă protecție din partea statului. Serviciile sociale specializate pentru victimele violenței de gen sunt subfinanțate la nivel local și central, iar cele existente nu sunt suficient pregătite să acopere nevoile victimelor.

Organizatoarele marșului de protest solicită finanțarea programelor de prevenție și a serviciilor adecvate pentru supraviețuitoarele violenței de gen, finanțare obligatorie conform Legii nr. 217/2003.

„Numărul cazurilor de violență raportate la poliție este în creștere an de an”

Demersul organizațiilor din Rețeaua VIF poate fi susținut prin semnarea petiției publice privind finanțarea serviciilor adecvate pentru victimele violenței de gen, aici.

De multe ori, victimele violenței domestice sunt abandonate prin lipsa centrelor specializate. Acolo unde acestea există, fetele și femeile sunt luate în derâdere sau chiar dublu traumatizate de către unii angajați ai instituțiilor. Lipsa programelor de formare, dar și mentalitățile misogine, rasiste, homofobe sau clasiste contribuie la izolarea victimei și la reîntoarcerea ei în relația abuzivă.

În timp ce serviciile publice specializate în domeniul violenței de gen sunt extrem de precare, numărul cazurilor de violență raportate la poliție este în creștere an de an. În prima jumătate a anului 2022 au avut loc peste 40.000 de cazuri de violență domestică în care a intervenit poliția, dintre care peste 9.400 de situații cu risc iminent.

Unii magistrați continuă să minimizeze gravitatea faptelor de violență împotriva femeilor și a fetelor și să găsească scuze agresorilor. Chiar dacă au ordin de protecție emis împotriva lor, agresorii nu sunt monitorizați corespunzător de autorități și continuă să comită actele de violență, în unele cazuri extreme ajung la femicid.

„Femeile care au trecut printr-o agresiune sexuală nu au unde să se ducă pentru a cere ajutor”

“Tragem un semnal de alarmă vis-a-vis de subraportarea masivă a cazurilor de hărțuire și violență sexuală, datorată stigmatului misogin și multiplelor obstacole și retraumatizări cu care se confruntă victimele atunci când vor să ceară ajutor sau să facă o plângere. Accesul  femeilor la servicii de suport trebuie să fie adaptat contextului traumatic și nevoilor lor, să le facă să se simtă în siguranță și să fie tratate cu demnitate.” atrag atenția organizatoarele.

În continuare, femeile care au trecut printr-o agresiune sexuală nu au unde să se ducă pentru a cere ajutor și a primi suportul atât de necesar după asemenea violențe. În timp ce fiecare județ are nevoie urgentă de existența a minim un centru de intervenție specializată pentru victimele violenței sexuale, actualmente nici măcar cele 10 centre promise pe hârtie nu funcționează cu adevărat.

„Cyberbullying-ul și pornografia neconsensuală sunt forme relativ noi de violență”

Școlile și universitățile rămân în urmă în datoria lor de a preveni și combate situațiile de abuz, hărțuire sexuală și bullying. Iar locurile de muncă sunt spații nesigure pentru femei, în care actele de hărțuire sexuală și discriminare au loc frecvent, la fel și mușamalizarea acestor cazuri.

Cyberbullying-ul și pornografia neconsensuală sunt forme relativ noi de violență, cărora le cad victime din ce în ce mai multe persoane, iar autoritățile nu dispun de suficiente instrumente pentru a strânge probe și a acționa în astfel de situații.

În același timp, scena politică a fost acaparată de o agendă conservatoare care își propune încet distrugerea țesutului democratic al drepturilor noastre fundamentale. În timp ce la nivel declarativ autoritățile susțin egalitatea de gen și lupta împotriva violenței de gen, în fapt adoptă propuneri de lege retrograde, precum interzicerea informațiilor despre identitatea de gen în școli, mass-media, instituții medicale.

„Programele de prevenție și serviciile sociale sunt profund subfinanțate”

Guvernul nu a aprobat nici până azi „Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice”, document pus în consultare publică în 9 martie 2021 (la o zi după 8 martie!). Guvernul nu a aprobat nici sistemul de monitorizare a agresorilor cu brățări electronice, pe care l-a anunțat în repetate rânduri.

Dublul limbaj al autorităților duce la o realitate cruntă în care programele de prevenție și serviciile sociale sunt profund subfinanțate, cu personal insuficient și nepregătit pentru gestionarea acestei majore probleme sociale.

“Ieșim în stradă ca să cerem decidenților să lase deoparte discursurile goale și să susțină cu adevărat lupta împotriva violenței de gen. Vrem să fie alocate resurse umane și financiare pentru a combate formele de violență împotriva femeilor, pentru ca dreptul nostru la siguranță să nu rămână doar pe hârtie.”, concluzionează organizatoarele.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax