CULTURA
FOTO. Ana Blandiana la Cluj, despre importanța memoriei istorice și valorile democratice: Libertatea nu este o noțiune statică

Centrul Mathias Corvinus Collegium (MCC) din Cluj-Napoca a găzduit marți seara o conferință despre importanța memoriei istorice colective și rolul acesteia în fortificarea valorilor democratice în societatea contemporană. Evenimentul a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana și pe profesorul universitar dr. Virgiliu Țârău, doi dintre cei mai importanți gânditori contemporani, care au abordat teme esențiale legate de opresiune, libertate și evoluția societății post-comuniste.
Memoria istorică și rolul trecutului în apărarea libertății
În cadrul dialogului, cei doi vorbitori au evidențiat impactul epocii comuniste asupra culturii și istoriei României și au discutat despre cum trecutul ne învață să protejăm libertatea. Ana Blandiana a subliniat cum, în timpul regimului totalitar, literatura și poezia au avut un rol esențial, fiind forme de respirare a libertății și de rezistență prin cuvânt. „Literatura și poezia țineau loc de religie, de istorie, de tot felul de lucruri interzise”, a afirmat aceasta.
Discuțiile au mers nu doar în direcția situației politice istorice a României, dar și a situației actuale, făcându-se referire la alegerile prezidențiale din acest an.
“Eu, personal, aceste alegeri le-am trăit efectiv ca pe o experiență personală. Nu mi-aș fi închipuit așa ceva, eu nu aș fi fost în stare să inventez o asemenea poveste” afirmă Ana Blandiana
Ana Blandiana despre libertate și provocările contemporane
„Libertatea nu este o noțiune statică. Ea trebuie gândită, regândită, inventată și cucerită în fiecare clipă”, a mai spus Ana Blandiana, remarcând cât de ușor libertatea poate deveni „invizibilă” atunci când nu este activ protejată. În același context, aceasta a vorbit despre dificultatea de a trăi într-o societate liberă, comparând perioada post-revoluționară cu regimul comunist: “Cred că este mai greu să fii liber decât să nu fii liber.
Asta am descoperit-o, ca scriitor, destul de repede, după Revoluție, când nu îmi venea să cred cum e posibil să scadă atât de brusc numărul de cititori. Îmi apăreau cărțile în zeci de mii de exemplare, în măsura în care nu erau interzise, pe măsura cererii, în timp ce acum debutanții apar în câteva sute și scriitori cunoscuți în câteva mii.”
Subiectul LGBT și poziția Anei Blandiana
Printre subiectele abordate s-au numărat și provocările contemporane, cum ar fi corectitudinea politică și curentul progresist al cancel culture, despre care Ana Blandiana a subliniat că „reinventează cenzura”.
“Un curent inventat de intelectuali; intelectualii care de o istorie întreagă au luptat să nu fie cenzurați, să fie liberi și care acum inventează în afară toate nebuniile: bărbați care pot naște, schimbarea sexului și altele. Dar inventează cenzura, există liste de scriitori nerecomandabili, interziși nu pot să spună, fiind într-o țară care funcționează după legi libere. O formă de nebunie a apărut!”, spune poeta.
Aceasta a adăugat că unele idei promovate astăzi, cum ar fi schimbarea sexului sau concepte de identitate de gen, sunt „forme anormale de nebunie” care amenință valorile fundamentale ale libertății.
Un dialog despre lecțiile trecutului și viitorul democrației
Virgiliu Țârău a subliniat la rândul său că, în perioada post-comunistă, mulți dintre cei care au trăit Revoluția nu își imaginau cum va evolua societatea democratică, iar alegerile libere nu au dus automat la prosperitate. „Nimeni nu anticipa nimic, toată lumea aștepta să facă alegeri libere, iar totul se va termina. Dar nu a fost așa”, a spus acesta, atrăgând atenția asupra complexității procesului de consolidare a democrației după căderea regimului totalitar.
Reflecții despre democrație și responsabilitatea intelectualilor
Într-o discuție mai amplă despre responsabilitatea intelectualilor, Ana Blandiana a subliniat rolul minorităților gânditoare în progresul societății: „Întotdeauna societățile au fost duse înainte de niște minorități gânditoare. Problema este cum se face legătura între aceste minorități și marea masă. La ce poate să folosească democrația dacă statul de drept nu există?”
De asemenea, invitata a abordat cu o viziune profundă și îngrijorată viitorul tehnologic, având în vedere impactul inteligenței artificiale asupra societății. Afirmând cu sinceritate temerile sale, aceasta a declarat: „Problema este în mod evident: societățile progresează…mă rog, progresează până când o să hotărască inteligența artificială să nu mai progreseze. Personal am o spaimă enormă și tot ce pot să spun este: har Domnului că nu sunt mai tânără!”
Această remarcă reflectă îngrijorările multor gânditori contemporani privind direcția în care ne îndreptăm în era digitală.
Interacțiune cu publicul și autografe de la autoare
La finalul conferinței, participanții au avut ocazia să adreseze întrebări celor doi invitați și să primească autografe de la Ana Blandiana.
Despre Ana Blandiana și Virgiliu Țârău
Ana Blandiana este una dintre cele mai importante poete și eseiste din România, cunoscută pentru profunditatea și curajul scrierilor sale publicate în perioada comunistă. Operele sale au fost traduse în 28 de limbi, iar în ultimii ani a devenit o voce importantă în dezbaterile despre libertate și drepturile omului.
Virgiliu Țârău este un apreciat profesor universitar și istoric, cunoscut pentru reflecțiile sale asupra evoluției politice și sociale a României, în special în contextul tranziției post-comuniste.
Daria Mustea
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

CULTURA
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb

În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.
„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.
Mălaiul, comoara copilăriei
Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.
„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.
Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei
Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.
Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.
Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.
Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.
„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister.
Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.
Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, a avertizat MAI.
Care sunt conturile vizate?
Conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.
„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.
Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, a mai transmis MAI.
EVENIMENT
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”

Un clujean cu un copil mic a fost dat jos din mașină de către un șofer de taxi care, potrivit sesizării depuse pe platforma MyCluj, a refuzat să ofere explicații și a reacționat agresiv verbal.
„O nouă călătorie cu avionul, o nouă aventură la sosire cu taximetriștii. Minunat să îți bată cineva joc de tine când ajungi acasă. De data aceasta, domnul Isidor din câte spunea un coleg de-al dânsului, nu a avut loc să ne puna toate bagajele în portbagaj (au ramas cele 2 ghiozdane pe care le aveam în spate). Fiind cu un copil mic, am pus cele 2 ghiozdane între noi pe bancheta din spate, nu le-am ținut în brațe. Domnul a început să strige la noi să punem bagajele pe jos, iar după ce l-am întrebat de ce să facem asta, a spus că nu e obligat să ne explice de ce și că dacă nu ne convine ne dă jos. Și ne-a dat jos”, relatează pasagerul.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt”
Din păcate, nu este un caz izolat. Situațiile tensionate și atitudinea lipsită de respect a unor taximetriști de la aeroport au fost semnalate și în alte rânduri.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt cu standul plin de taximetriști”, mai spune reclamantul, semnalând că pasagerii evită serviciile taxi din fața aeroportului din cauza comportamentului prestatorilor.
Sesizarea este însoțită și de poze cu indicativul mașinii, iar autorul sesizării subliniază că nu cere altceva decât un serviciu corect pentru banii plătiți: „Mi-aș dori mult ca acest gen de situație să nu mai existe și să pot beneficia de un serviciu corect pentru banii pe care îi plătesc”.
Sesizarea figurează pe platformă ca fiind „în lucru”.
FOTO: Arhivă

Anumiți șoferi vor fi vizați de o nouă taxă auto care va fi introdusă în România. Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a făcut noi precizări.
Este vorba despre taxa auto pentru mașinile poluante, iar printre cei afectați vor fi proprietarii de autoturisme vechi. Măsura taxării autovehiculelor va fi introdusă în urma solicitărilor de la Bruxelles, fiind prevăzută în PNRR, conform Fanatik.
Taxă auto pentru mașinile poluante din România. Vizați, proprietarii de mașini VECHI
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a vorbit despre acest subiect în cadrul ședinței de Guvern de joi, menționând că până acum nu s-a luat o decizie asupra formulei de calcul. Ministrul spune că propunerile vor fi făcute de autoritățile locale.
El a precizat că noua taxă auto va fi „la pachet” cu celelalte schimbări din sistemul fiscal. „Nu s-a stabilit formula de calcul şi nici n-am avut discuţii concrete cu reprezentanţii autorităţilor locale, asociaţia comunelor, asociaţia oraşelor sau municipiilor, pentru că trebuie să vină la pachet cu celelalte modificări ale sistemului fiscal.
Cu siguranţă, la momentul oportun, o să avem o dezbatere şi pe această temă. Şi aici, în principiu, propunerile trebuie să vină din partea acestor asociaţii, pentru că primăriile sunt cele care aplică implementarea, sau implementează aceste colectări de taxe locale şi, în mod normal, primele propuneri trebuie sa vină din partea lor”, a declarat Tanczos Barna, conform Agerpres.
Modificarea impozitării autovehiculelor
În luna februarie, ministrul de finanțe spunea că statul român va trebui să implementeze aceste schimbări privind taxarea autovehiculelor care poluează. România și-a asumat măsură în 2021 prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Tanczos Barna a subliniat atunci că cei care dețin mijloace de transport mai poluante față de alte autovehicule vor fi nevoiți să plătească o taxă mai mare. Cel mai probabil, aceasta va fi stabilită ținându-se cont de nivelul de poluare al fiecărui autoturism.