FOTO. Ana Blandiana la Cluj, despre importanța memoriei istorice și valorile democratice: Libertatea nu este o noțiune statică

Centrul Mathias Corvinus Collegium (MCC) din Cluj-Napoca a găzduit marți seara o conferință despre importanța memoriei istorice colective și rolul acesteia în fortificarea valorilor democratice în societatea contemporană. Evenimentul a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana și pe profesorul universitar dr. Virgiliu Țârău, doi dintre cei mai importanți gânditori contemporani, care au abordat teme esențiale legate de opresiune, libertate și evoluția societății post-comuniste.

Memoria istorică și rolul trecutului în apărarea libertății

În cadrul dialogului, cei doi vorbitori au evidențiat impactul epocii comuniste asupra culturii și istoriei României și au discutat despre cum trecutul ne învață să protejăm libertatea. Ana Blandiana a subliniat cum, în timpul regimului totalitar, literatura și poezia au avut un rol esențial, fiind forme de respirare a libertății și de rezistență prin cuvânt. „Literatura și poezia țineau loc de religie, de istorie, de tot felul de lucruri interzise”, a afirmat aceasta.

Discuțiile au mers nu doar în direcția situației politice istorice a României, dar și a situației actuale, făcându-se referire la alegerile prezidențiale din acest an.

“Eu, personal, aceste alegeri le-am trăit efectiv ca pe o experiență personală. Nu mi-aș fi închipuit așa ceva, eu nu aș fi fost în stare să inventez o asemenea poveste” afirmă Ana Blandiana

Ana Blandiana despre libertate și provocările contemporane

„Libertatea nu este o noțiune statică. Ea trebuie gândită, regândită, inventată și cucerită în fiecare clipă”, a mai spus Ana Blandiana, remarcând cât de ușor libertatea poate deveni „invizibilă” atunci când nu este activ protejată. În același context, aceasta a vorbit despre dificultatea de a trăi într-o societate liberă, comparând perioada post-revoluționară cu regimul comunist: “Cred că este mai greu să fii liber decât să nu fii liber.

Asta am descoperit-o, ca scriitor, destul de repede, după Revoluție, când nu îmi venea să cred cum e posibil să scadă atât de brusc numărul de cititori. Îmi apăreau cărțile în zeci de mii de exemplare, în măsura în care nu erau interzise, pe măsura cererii, în timp ce acum debutanții apar în câteva sute și scriitori cunoscuți în câteva mii.”

Subiectul LGBT și poziția Anei Blandiana

Printre subiectele abordate s-au numărat și provocările contemporane, cum ar fi corectitudinea politică și curentul progresist al cancel culture, despre care Ana Blandiana a subliniat că „reinventează cenzura”.

“Un curent inventat de intelectuali; intelectualii care de o istorie întreagă au luptat să nu fie cenzurați, să fie liberi și care acum inventează în afară toate nebuniile: bărbați care pot naște, schimbarea sexului și altele. Dar inventează cenzura, există liste de scriitori nerecomandabili, interziși nu pot să spună, fiind într-o țară care funcționează după legi libere. O formă de nebunie a apărut!”, spune poeta.

Aceasta a adăugat că unele idei promovate astăzi, cum ar fi schimbarea sexului sau concepte de identitate de gen, sunt „forme anormale de nebunie” care amenință valorile fundamentale ale libertății.

Un dialog despre lecțiile trecutului și viitorul democrației

Virgiliu Țârău a subliniat la rândul său că, în perioada post-comunistă, mulți dintre cei care au trăit Revoluția nu își imaginau cum va evolua societatea democratică, iar alegerile libere nu au dus automat la prosperitate. „Nimeni nu anticipa nimic, toată lumea aștepta să facă alegeri libere, iar totul se va termina. Dar nu a fost așa”, a spus acesta, atrăgând atenția asupra complexității procesului de consolidare a democrației după căderea regimului totalitar.

Reflecții despre democrație și responsabilitatea intelectualilor

Într-o discuție mai amplă despre responsabilitatea intelectualilor, Ana Blandiana a subliniat rolul minorităților gânditoare în progresul societății: „Întotdeauna societățile au fost duse înainte de niște minorități gânditoare. Problema este cum se face legătura între aceste minorități și marea masă. La ce poate să folosească democrația dacă statul de drept nu există?”

De asemenea, invitata a abordat cu o viziune profundă și îngrijorată viitorul tehnologic, având în vedere impactul inteligenței artificiale asupra societății. Afirmând cu sinceritate temerile sale, aceasta a declarat: „Problema este în mod evident: societățile progresează…mă rog, progresează până când o să hotărască inteligența artificială să nu mai progreseze. Personal am o spaimă enormă și tot ce pot să spun este: har Domnului că nu sunt mai tânără!”

Această remarcă reflectă îngrijorările multor gânditori contemporani privind direcția în care ne îndreptăm în era digitală.

Interacțiune cu publicul și autografe de la autoare

La finalul conferinței, participanții au avut ocazia să adreseze întrebări celor doi invitați și să primească autografe de la Ana Blandiana.

Despre Ana Blandiana și Virgiliu Țârău

Ana Blandiana este una dintre cele mai importante poete și eseiste din România, cunoscută pentru profunditatea și curajul scrierilor sale publicate în perioada comunistă. Operele sale au fost traduse în 28 de limbi, iar în ultimii ani a devenit o voce importantă în dezbaterile despre libertate și drepturile omului.

Virgiliu Țârău este un apreciat profesor universitar și istoric, cunoscut pentru reflecțiile sale asupra evoluției politice și sociale a României, în special în contextul tranziției post-comuniste.

Daria Mustea