FOTO 21 de asociații cer culoar verde de-a lungul SOMEȘULUI pentru piste de biciclete și alei. Leagă Cluj-Napoca de Florești

Un număr de 21 de asociații cer Consiliului Județean Cluj realizarea unui culoar verde albastru de-a lungul Someșului care să lege Cluj-Napoca de Florești prin piste de biciclete și alei.

Proiectul prevede traversarea cu pistă pentru biciclete și alee pietonală a terenului din amonte de cartierul Grigorescu, situat între DN1 și baza versantului stâng al văii Someșului Mic, aflat în folosința Companiei de Apă Someș și potențialul de declarare a unei părți din zonă ca arie naturală protejată urbană.

”Susținând conceptul de culoar verde-albastru pe axa Someșului Mic, de la Gilău la Bonțida, sub formă de culoar pietonal și velo integrând secțiunile deja existente sau planificate în intravilanul municipiului Cluj-Napoca și lângă Aeroportul Internațional Avram Iancu și extinzând pe malurile Someșului sau în apropierea lor, în amonte și aval, asemenea infrastructuri de tip pistă pentru biciclete și alei pietonale, cuplate cu zone verzi, arii naturale protejate, perdele forestiere și amenajări și servicii specifice recreative și sportive, deservind în scopuri multiple o populație de aproape 400.000, deci un număr imens de cetățeni potențiali utilizatori, cu un raport excelent între costuri și beneficii”, arată asociațiile.

Acestea consideră că un asemenea culoar verde-albastru pe axa Someșului Mic este o oportună componentă și un proiect-pilot, cu potențial de model la nivel național, pentru o necesară schimbare de paradigmă în domeniul strategiilor de dezvoltare teritorială, de mobilitate și de abordare a interacțiuni om-natură în mediul urban și periurban și pe axul cursurilor de apă și lacurilor, ce necesită asumare de viziuni, politici publice, măsuri instituționale, reglementări, adoptare și ajustare de planuri și programe, planificări și realizare de investiții adecvate, inclusiv pe termen mediu și lung,

”În vara anului 2020 a fost înlăturat un obstacol major din legislație, prin Legea 122/2020 care a introdus completări în art. 25 din Legea 107/1996 – Legea Apelor, astfel încât este acum legal posibil ca autoritățile administrației publice locale să facă lucrări de investiții pe malurile apelor și alte terenuri din domeniul public al apelor chiar dacă nu sunt în proprietatea sau administrarea lor, pe bază de protocol încheiat cu administratorul bunului, astfel că se poate depăși blocajul dat de faptul că Administrația Națională Apele Române, Hidroelectrica SA sau alte asemenea entități nu realizau asemenea amenajări pentru că erau străine de obiectul lor de activitate, iar UAT-urile nu le puteau finanța pentru că nu aveau titlu asupra acelor terenuri”, precizează reprezentanții asociațiilor.

Finanțări europene

Aceștia susțin că sunt șanse ridicate de obținere de finanțări din fonduri publice UE și naționale nerambursabile și alte surse, pentru realizarea culoarului verde-albastru al Someșului Mic în următorul deceniu, cum sunt liniile de finanțare din PNRR, POR și alte asemenea surse, dacă se vor depune proiecte adecvate tehnic și juridic care să creioneze un culoar coerent, funcțional, nu fragmente izolate fără perspectivă de interconectare în viitorul previzibil,

”Având în vedere că pistele pentru biciclete, pentru a fi atractive biciclistic, inclusiv și mai ales pentru mobilitatea de tip navetistic între Florești și Cluj-Napoca, situate la o distanță de numai câțiva kilometri, cu potențial de zeci de mii de utilizatori velo și trotinestistic (dat fiind că faptic Floreștiul are mult peste 60.000 locuitori, dintre care o mare parte circulă cvasi-zilnic spre Cluj-Napoca, și se adaugă tot mai mulți din Gilău, Luna și alte localități din zonă), necesită realizarea la distanță de extrem de aglomeratul DN1 / E60 (din cauza disconfortului major prin noxe și zgomot pe care îl produce acest drum, pentru care valorile de trafic motorizat sunt printre cele mai mari la nivelul întregii Românii), și fără diferențe de nivel semnificative, ceea ce este posibil doar la nivelul luncii Someșului Mic, fără a urca pe terasele și versanții abrupți”, mai precizează cele 21 de asociații.

Cea mai problematică secțiune pentru viitorul culoar verde-albastru al Someșului Mic de la Gilău la Bonțida este traiectul în porțiunea amonte de cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca (zona unde ajunge pe malul Someșului str. Donath) și str. Lacului din Florești, deoarece la sud de DN1 / E60 terenul este ocupat pe toată lățimea luncii Someșului de unități militare, până la baza versantului drept, abrupt, și este și barat de construcții, iar la nord de DN 1 / E60, toată lățimea luncii pe ambele maluri ale Someșului Mic (și anume și cel drept, de la râu pe toată porțiunea plată până la DN1/E60, și cel stâng geografic, pe toată porțiunea plată, de luncă, până la baza versantului stâng, abrupt și râpos), este ocupată de un teren, cel mai probabil în proprietate publică, îngrădit, în folosința Companiei de Apă Someș SA (CAS), la care Consiliul Județean Cluj este acționarul majoritar.

Fâșie de 6 metri lățime

”Nu există alternativă rezonabilă de culoar pentru realizarea unei piste pentru biciclete plus eventual alee pietonală pe axul Someșului Mic între Cluj-Napoca și Florești și deci e tehnic practic inevitabilă o traversare a terenului respectiv, fiind necesară o fâșie cu lățimea de circa 4-6 metri, și lungime totală de circa 2 km,

Având în vedere că această fâșie ar reprezenta, raportat la totalul suprafeței terenului (circa 1 km lățime) sub 1% din suprafață, deci neglijabil raportat la coeficienții de siguranță cu care se calculează suprafețele minime pentru limita zonei de protecție sanitară cu regim sever a puțurilor de captare de pe cele 5 fronturi și celorlalte elemente aferente.

În ultimele decenii Uzina de Apă Gilău nu se mai alimentează doar din Sursa de suprafață Lacul Gilău, și s-au realizat prize succesive și pe Lacul Someșul Cald și apoi și pe Lacul Tarnița, lacuri cu volum de apă mult mai mare decât Lacul Gilău și că existența a trei surse de suprafață diferite a redus extrem de mult riscul unei indisponibilități de durată a apei brute la calitatea și cantitatea necesară pentru tratare în vederea potabilizării în Uzina de Apă Gilău, astfel că rolul de contribuție cantitativă în perioade normale și de sursă de rezervă alternativă surselor de suprafață s-a redus în mod evident mult pentru sursa subterană de apă Florești, de altfel veche de peste un secol”, menționează asociațiile respective.

CJ Cluj să intervină

Acestea apelează la Consiliul Județean Cluj, ca acționar majoritar la Companiei de Apă Someș SA (care are în folosință terenul în cauză și utilizează părți din acesta pentru diversele activități inclusiv prelevarea de apă din subteran), și ca entitate care și-a asumat acest important rol în alimentarea cu apă unui mare număr de localități urbane și rurale, dar și în protecția mediului, promovarea turismului, coordonarea în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului între UAT-uri vecine și promovarea dezvoltării durabile la nivelul județului Cluj.

”Cerem să confirme acceptarea de principiu a implicării în realizarea Culoarului verde-albastru al Someșului Mic, în concordanță cu prevederile PATJ și a celorlalte documente de politică publică elaborate sub egida sa. Să ia măsurile necesare pentru realizarea unui studiu hidrogeologic (de exemplu de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor – INHGA sau altă entitate abilitată) care să analizeze și confirme posibilitatea acordării unei fâșii de teren de circa 4-6 m lățime pe periferia nordică sau pe axul central sau în apropierea cursului Someșului, în zona actualului teren în folosința Companiei de Apă Someș, din zona sediului SGA de pe str. Donath până la str. Lacului din Florești, pentru asigurarea legăturii cu viitoarele piste de bicicletă și alei pietonale de pe malul Someșului din amonte și aval de terenul aflat în folosința CAS”, menționează asociațiile.

De asemenea, se cere CJ Cluj să sprijine instituirea de regim de arie naturală protejată urbană sau, după caz, spațiu verde urban, culoar ecologic și alte asemenea regimuri pe culoarul Someșului Mic  în interiorul și / sau vecinătatea terenului în folosința CAS SA și pe tot parcursul dintre Gilău și Bonțida, unde există la ora actuală suprafețe în stare naturală sau cvasinaturală sau verzi sau cu potențial de amenajare / utilizare în scop ecologic, educațional, recreativ, sportiv sau turistic;

Solicitarea este semnată de organizații active în zona metropolitană Cluj-Napoca:

1. Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S.

prin președinte Adrian Dohotaru

2. Asociația MiniMass / Someș Delivery

prin președinte Marius Moga

3. Asociația Clujul Sustenabil

prin președinte Camelia Gui

4. Asociația Clubul de Cicloturism Napoca

prin director executiv Radu Mititean

5.  Asociația Natura Transilvaniei

prin președinte Mihai Constantinescu

6. Umbrela verde

prin Dana Peca

7. Asociația GO4FUN

Prin președinte Mihai Deneș

Semnează în susținerea prezentului memoriu și următoarele entități din rețeaua Naturii Urbane: Asociația Parcul Natural Văcărești, Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare, Centrul de Ecologie Montană, Funky Citizens, Societatea Ornitologică Română, Bio – Tim, Grupul de Acțiune Locală Ruralis, Asociația Civica, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor (C.A.P.D.D.)

De asemenea, se alătură în susținerea prezentului memoriu și următoarele entități din coaliția Apele Unire ale României: Asociația Unda Verde, Fundația DALA, WWF România, Asociația Ivan Patzaichin – Mila23, Centrul de Cercetări Subacvatice