Connect with us

ADMINISTRAȚIE

FOTO 21 de asociații cer culoar verde de-a lungul SOMEȘULUI pentru piste de biciclete și alei. Leagă Cluj-Napoca de Florești

Publicat


foto somes drona 2

Un număr de 21 de asociații cer Consiliului Județean Cluj realizarea unui culoar verde albastru de-a lungul Someșului care să lege Cluj-Napoca de Florești prin piste de biciclete și alei.

Proiectul prevede traversarea cu pistă pentru biciclete și alee pietonală a terenului din amonte de cartierul Grigorescu, situat între DN1 și baza versantului stâng al văii Someșului Mic, aflat în folosința Companiei de Apă Someș și potențialul de declarare a unei părți din zonă ca arie naturală protejată urbană.

”Susținând conceptul de culoar verde-albastru pe axa Someșului Mic, de la Gilău la Bonțida, sub formă de culoar pietonal și velo integrând secțiunile deja existente sau planificate în intravilanul municipiului Cluj-Napoca și lângă Aeroportul Internațional Avram Iancu și extinzând pe malurile Someșului sau în apropierea lor, în amonte și aval, asemenea infrastructuri de tip pistă pentru biciclete și alei pietonale, cuplate cu zone verzi, arii naturale protejate, perdele forestiere și amenajări și servicii specifice recreative și sportive, deservind în scopuri multiple o populație de aproape 400.000, deci un număr imens de cetățeni potențiali utilizatori, cu un raport excelent între costuri și beneficii”, arată asociațiile.

pista cvasidirecta strlacului parcaresun galben

Acestea consideră că un asemenea culoar verde-albastru pe axa Someșului Mic este o oportună componentă și un proiect-pilot, cu potențial de model la nivel național, pentru o necesară schimbare de paradigmă în domeniul strategiilor de dezvoltare teritorială, de mobilitate și de abordare a interacțiuni om-natură în mediul urban și periurban și pe axul cursurilor de apă și lacurilor, ce necesită asumare de viziuni, politici publice, măsuri instituționale, reglementări, adoptare și ajustare de planuri și programe, planificări și realizare de investiții adecvate, inclusiv pe termen mediu și lung,

”În vara anului 2020 a fost înlăturat un obstacol major din legislație, prin Legea 122/2020 care a introdus completări în art. 25 din Legea 107/1996 – Legea Apelor, astfel încât este acum legal posibil ca autoritățile administrației publice locale să facă lucrări de investiții pe malurile apelor și alte terenuri din domeniul public al apelor chiar dacă nu sunt în proprietatea sau administrarea lor, pe bază de protocol încheiat cu administratorul bunului, astfel că se poate depăși blocajul dat de faptul că Administrația Națională Apele Române, Hidroelectrica SA sau alte asemenea entități nu realizau asemenea amenajări pentru că erau străine de obiectul lor de activitate, iar UAT-urile nu le puteau finanța pentru că nu aveau titlu asupra acelor terenuri”, precizează reprezentanții asociațiilor.

Finanțări europene

Aceștia susțin că sunt șanse ridicate de obținere de finanțări din fonduri publice UE și naționale nerambursabile și alte surse, pentru realizarea culoarului verde-albastru al Someșului Mic în următorul deceniu, cum sunt liniile de finanțare din PNRR, POR și alte asemenea surse, dacă se vor depune proiecte adecvate tehnic și juridic care să creioneze un culoar coerent, funcțional, nu fragmente izolate fără perspectivă de interconectare în viitorul previzibil,

”Având în vedere că pistele pentru biciclete, pentru a fi atractive biciclistic, inclusiv și mai ales pentru mobilitatea de tip navetistic între Florești și Cluj-Napoca, situate la o distanță de numai câțiva kilometri, cu potențial de zeci de mii de utilizatori velo și trotinestistic (dat fiind că faptic Floreștiul are mult peste 60.000 locuitori, dintre care o mare parte circulă cvasi-zilnic spre Cluj-Napoca, și se adaugă tot mai mulți din Gilău, Luna și alte localități din zonă), necesită realizarea la distanță de extrem de aglomeratul DN1 / E60 (din cauza disconfortului major prin noxe și zgomot pe care îl produce acest drum, pentru care valorile de trafic motorizat sunt printre cele mai mari la nivelul întregii Românii), și fără diferențe de nivel semnificative, ceea ce este posibil doar la nivelul luncii Someșului Mic, fără a urca pe terasele și versanții abrupți”, mai precizează cele 21 de asociații.

foto somes drona

Cea mai problematică secțiune pentru viitorul culoar verde-albastru al Someșului Mic de la Gilău la Bonțida este traiectul în porțiunea amonte de cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca (zona unde ajunge pe malul Someșului str. Donath) și str. Lacului din Florești, deoarece la sud de DN1 / E60 terenul este ocupat pe toată lățimea luncii Someșului de unități militare, până la baza versantului drept, abrupt, și este și barat de construcții, iar la nord de DN 1 / E60, toată lățimea luncii pe ambele maluri ale Someșului Mic (și anume și cel drept, de la râu pe toată porțiunea plată până la DN1/E60, și cel stâng geografic, pe toată porțiunea plată, de luncă, până la baza versantului stâng, abrupt și râpos), este ocupată de un teren, cel mai probabil în proprietate publică, îngrădit, în folosința Companiei de Apă Someș SA (CAS), la care Consiliul Județean Cluj este acționarul majoritar.

Fâșie de 6 metri lățime

”Nu există alternativă rezonabilă de culoar pentru realizarea unei piste pentru biciclete plus eventual alee pietonală pe axul Someșului Mic între Cluj-Napoca și Florești și deci e tehnic practic inevitabilă o traversare a terenului respectiv, fiind necesară o fâșie cu lățimea de circa 4-6 metri, și lungime totală de circa 2 km,

Având în vedere că această fâșie ar reprezenta, raportat la totalul suprafeței terenului (circa 1 km lățime) sub 1% din suprafață, deci neglijabil raportat la coeficienții de siguranță cu care se calculează suprafețele minime pentru limita zonei de protecție sanitară cu regim sever a puțurilor de captare de pe cele 5 fronturi și celorlalte elemente aferente.

În ultimele decenii Uzina de Apă Gilău nu se mai alimentează doar din Sursa de suprafață Lacul Gilău, și s-au realizat prize succesive și pe Lacul Someșul Cald și apoi și pe Lacul Tarnița, lacuri cu volum de apă mult mai mare decât Lacul Gilău și că existența a trei surse de suprafață diferite a redus extrem de mult riscul unei indisponibilități de durată a apei brute la calitatea și cantitatea necesară pentru tratare în vederea potabilizării în Uzina de Apă Gilău, astfel că rolul de contribuție cantitativă în perioade normale și de sursă de rezervă alternativă surselor de suprafață s-a redus în mod evident mult pentru sursa subterană de apă Florești, de altfel veche de peste un secol”, menționează asociațiile respective.

CJ Cluj să intervină

Acestea apelează la Consiliul Județean Cluj, ca acționar majoritar la Companiei de Apă Someș SA (care are în folosință terenul în cauză și utilizează părți din acesta pentru diversele activități inclusiv prelevarea de apă din subteran), și ca entitate care și-a asumat acest important rol în alimentarea cu apă unui mare număr de localități urbane și rurale, dar și în protecția mediului, promovarea turismului, coordonarea în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului între UAT-uri vecine și promovarea dezvoltării durabile la nivelul județului Cluj.

”Cerem să confirme acceptarea de principiu a implicării în realizarea Culoarului verde-albastru al Someșului Mic, în concordanță cu prevederile PATJ și a celorlalte documente de politică publică elaborate sub egida sa. Să ia măsurile necesare pentru realizarea unui studiu hidrogeologic (de exemplu de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor – INHGA sau altă entitate abilitată) care să analizeze și confirme posibilitatea acordării unei fâșii de teren de circa 4-6 m lățime pe periferia nordică sau pe axul central sau în apropierea cursului Someșului, în zona actualului teren în folosința Companiei de Apă Someș, din zona sediului SGA de pe str. Donath până la str. Lacului din Florești, pentru asigurarea legăturii cu viitoarele piste de bicicletă și alei pietonale de pe malul Someșului din amonte și aval de terenul aflat în folosința CAS”, menționează asociațiile.

De asemenea, se cere CJ Cluj să sprijine instituirea de regim de arie naturală protejată urbană sau, după caz, spațiu verde urban, culoar ecologic și alte asemenea regimuri pe culoarul Someșului Mic  în interiorul și / sau vecinătatea terenului în folosința CAS SA și pe tot parcursul dintre Gilău și Bonțida, unde există la ora actuală suprafețe în stare naturală sau cvasinaturală sau verzi sau cu potențial de amenajare / utilizare în scop ecologic, educațional, recreativ, sportiv sau turistic;

Solicitarea este semnată de organizații active în zona metropolitană Cluj-Napoca:

  1. Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S.

prin președinte Adrian Dohotaru

  1. Asociația MiniMass / Someș Delivery

prin președinte Marius Moga

  1. Asociația Clujul Sustenabil

prin președinte Camelia Gui

  1. Asociația Clubul de Cicloturism Napoca

prin director executiv Radu Mititean

  1.  Asociația Natura Transilvaniei

prin președinte Mihai Constantinescu

 

  1. Umbrela verde

prin Dana Peca

  1. Asociația GO4FUN

Prin președinte Mihai Deneș

 

Semnează în susținerea prezentului memoriu și următoarele entități din rețeaua Naturii Urbane: Asociația Parcul Natural Văcărești, Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare, Centrul de Ecologie Montană, Funky Citizens, Societatea Ornitologică Română, Bio – Tim, Grupul de Acțiune Locală Ruralis, Asociația Civica, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor (C.A.P.D.D.)

De asemenea, se alătură în susținerea prezentului memoriu și următoarele entități din coaliția Apele Unire ale României: Asociația Unda Verde, Fundația DALA, WWF România, Asociația Ivan Patzaichin – Mila23, Centrul de Cercetări Subacvatice

 

 

 

 

 

 

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



ADMINISTRAȚIE

Un drum nou va lega Floreștiul de Cluj-Napoca. Va avea benzi dedicate pentru autobuz

Publicat

De

Primăria Cluj-Napoca a aprobat, în această săptămână, Planul de Mobilitate Urbană, un document strategic care va avea impact asupra întregii zone metropolitane. Aici figurează și un nou drum de legătură între Florești și municipiu, care urmează oarecum traseul fostei propuneri de centură Sud a Floreștiului.

Lipsește doar legătura între str. Valea Gârbăului și Drumul Sfântul Ioan, care se realizează în prezent printr-un drum pietruit.

Noua legătură s-ar realiza sub forma unui drum de 2 benzi pe sens din care una ar fi dedicată transportului public.

Cele două benzi auto s-ar conecta la DN1 / str. Avram Iancu în zona VIVO, urmând ca legătura cu Drumul Sfântul Ion să fie dedicată exclusiv transportului public.

Pe termen lung, după finalizarea centurii metropolitane se poate avea în vedere inserarea unei benzi dedicate pentru transportul public și pe DN1/str. Avram Iancu, mai adaugă realizatorii studiului.

”La momentul realizării acestui studiu, Centura Metropolitană nu a suferit modificările rezultate după stabilirea certă a traseului metroului. Noi avem prevăzut în buget reactualizarea SF-ului pentru Centura Sud pentru că în acest moment, prin zona prin care ar trebui să treacă, se intersectează cu proiectul metroului. Am spus că e mai bine să fim prevăzători și am cuprins și acest studiu în buget. Momentan Centura Sud o facem să se coreleze cu Centura Metropolitană, care are bandă dedicată de autobuz din zona Spitalului Regional de Urgență și de la noi, care ajunge în zona Sf. Ion și la Colina”, a precizat primarul Bogdan Pivariu pentru Cluj24.

De pe strada Tăuțiului noul drum merge până în spate la VIVO, unde e prevăzută o stație de metrou și accesul Centurii de Sud în Centura Metropolitană.

Documentațiile Centurii metropolitane se vor finaliza în luna martie 2022, iar apoi poate fi actualizat proiectul Centurii de Sud.

”Proiectul prevede un drum nou, dar dorim și îmbunătățirea transportului în comun. Vor fi noi linii de finanțare europeană, inclusiv pentru zona metropolitană, și ne dorim să accesăm aceste fonduri pentru achiziția de autobuze electrice”, a adăugat primarul Bogdan Pivariu.

drum nou floresti legatura cluj napoca autobuz

drum nou Florești – Cluj-Napoca

traseu centura metropolitana

traseu centura metropolitana

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca: Așa-zisa retrocedare a clădirii e cusută cu ață albă. ARANJAMENTE imobiliare

Publicat

De

muzeul de arta aprilie 2021 22
Directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Lucian Năstasă-Kovacs, consideră că este atât de cusută cu ață albă așa-zisa retrocedare a clădiri, fostul Palat Banffy, încât se pune întrebarea care or fi „aranjamentele” imobiliare.
”Vă mai duceți aminte de satul retrocedat din vestul țării? De câțiva ani am atras atenția că sunt numere topo diferite între Palatul Bánffy și un alt imobil din spatele acestui edificiu, care chiar are apartamente; că peticele de hârtie olografe trebuie expertizate (vezi Afacerea Dreyfus); chiar așa fiind – acte vânzare-cumpărare neautentificate -, nu vi se pare ciudat că așa-zisele tranzacții au loc cu doar câteva zile înainte de marea stabilizare monetară, când milioanele de lei abia serveau ca cumpăratul unei cepe digertate?
În fine, sunt multe alte argumente, dar mă abțin, pentru că oricum trăim în țara „prădării naționale”. Acum să-i văd pe „patrioți” la muncă, la activism în folosul societății. (Dar hai să vedem dacă „serviciile” își vor face acum treaba, că au experți cu nemiluita și invocă osteneala în favoarea pensiilor speciale!)
Și ca să vă minunați, trebuie să știți că moștenitoarea este descendentă directă a preotului Ioan Lupaș, miruit „profesor universitar” pentru „merite patriotice” (ca preot, Ioan Lupaş nu a făcut armata, însă în timpul primului război mondial a fost internat lângă lacul Fertő din Ungaria), fost ministru la Sănătate în 1926 1927, la Culte şi Arte în 1937 1938, un veritabil „aviator politic” (trecut pe la Partidul Naţional, formaţiune pe care au părăsit o pentru a trece la „averescani”, iar din 1932 au fost alături de O. Goga, în Partidul Naţional Agrar, rămânând aici şi după fuziunea cu Liga Apărării Naţional Creştine ş.a.m.d.).
Lupaș a fost un model de sinecurist, făcând parte din consiliul de administraţie al Băncii Albina din 1917 până la naţionalizarea acesteia (a fost chiar şi vicepreşedinte), după ce între 1915 1917 fusese cenzor; s-a aflat totodată printre fondatorii Institutului de Arte Grafice şi Editură „Ardealul”, înfiinţat în 1919, fiind apoi şi membru în consiliul de administraţie al acestuia; această ultimă însărcinare a avut-o şi în cadrul Întreprinderilor Forestiere Române, societate pe acţiuni pentru exploatarea pădurilor, întemeiată la Cluj în 1920, la început fiind doar în comisia de cenzori a societăţii; din 1927, Lupaş a figurat şi în consiliul de administraţie al Băncii Agrare din Cluj, iar în 1941 intră şi în consiliul de administraţie al Societăţii Naţionale de Gaz Metan din Bucureşti, în afara acestor însărcinări căpătând de a lungul vremii şi statutul de deputat în Congresul metropolitan din Transilvania, în Congresul Naţional Bisericesc din Bucureşti şi în Sinodul Eparhiei Cluj – din toate aceste locuri primind remuneraţii, dividende etc.
În vremea ministeriatului său la Sănătate şi Ocrotiri Sociale din 1926-1927, I. Lupaş a fost în centrul unor scandaluri de corupţie, îndeosebi legate de chestiunea furniturilor sanitare din Germania, în contul reparaţiilor de război, care i-au şi adus porecla de „Popa Seringă”.
De asemenea, tot din motive financiare, la începutul anilor ’20, Lupaş a fost acuzat că şi-ar fi însuşit bani din fondurile căminelor studenţeşti, în calitatea lui de director al acestora; deşi comisia instituită pentru verificarea gestiunii (în 1923) l-a absolvit de suspiciunea delapidării (fiind totuşi silit să dea o sumă importantă înapoi).
Ioan Lupaş şi-a construit, tot la Cluj, o casă impresionantă, concepută de arhitectul Horia Creangă, acelaşi care a realizat vila lui Petru Groza din Deva şi cea din Bucureşti a lui O. Goga (pe str. Armaşului).
Din cei trei copii ai lui Ioan Lupaş, băiatul, Semproniu (1908-1983) a absolvit facultatea de drept din Lille (1932), pentru ca mai apoi să-şi pregătească doctoratul la Paris, unde îl va şi susţine în 1936 .
A încheiat totodată o căsătorie promiţătoare cu Cornelia Boilă, fiica lui Romul Boilă, profesor la facultatea de drept din Cluj şi membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc (Romul fiind de altfel nepot al lui Iuliu Maniu). Toate aceste atuuri l-au ajutat să devină asistent pe lângă catedra de Drept administrativ din Cluj, iar apoi profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din acelaşi centru universitar, din 1938 până în 1949, când a fost epurat.
Însă cele două fiice ale lui Ioan Lupaş, Hortensia şi Minerva, au absolvit facultatea de litere din Cluj. Cea dintâi, Hortensia (1909-1996), a făcut şi o specializare la Paris în arte şi arheologie, a fost angajată de tată la Institutul de istorie ca preparatoare, totodată măritându-se cu avocatul Mircea Georgescu (1898 1975), originar din Brăila, şi el profesor la Academia de Comerţ şi Industrie din Cluj, şi funcţionar la Banca Naţională.
După 1950, Hortensia a lucrat în cinematografie, ca costumieră la filmele lui Mircea Veroiu, Sergiu Nicolaescu, Gh. Vitanidis, Dinu Cocea şi alţii. Cealaltă fiică, Minerva (1913-1998), a terminat literele la Cluj în 1935, cu o disertaţie despre „Reforma religioasă şi biserica română din Transilvania” (conducător şi referent: Al. Lapedatu), după care a fost bursieră la Şcoala Română din Roma (1936-1937), urmând o specializare şi la Paris în 1937/8, pentru ca la 1 aprilie 1939 să şi susţină doctoratul la universitatea transilvană cu o teză despre „Mitropolitul Sava Brancovici, 1656-1683” (cu referate întocmite de Silviu Dragomir şi Al. Lapedatu, amicii tatălui).
A devenit apoi profesoară la Alba Iulia, s-a căsătorit cu sculptorul şi scriitorul I. Vlasiu, continuând însă preocupările în domeniul istoriei şi devenind din 1943 şef de lucrări la Institutul de Istorie Naţională (unde tatăl era director), publicând bunăoară, în 1945, volumul „Aspecte din istoria Transilvaniei”.
Ce să vă mai spun, ca să nu vă plictisească textul meu? Aaaa, da! A fost în centru a numeroase scandaluri. Printre ultimele: unul de proporţii, a izbucnit în primăvara lui 1941, când Gh. Duzinchevici a acuzat pe I. Lupaş de nepotism, fiind defavorizat în ceea ce priveşte promovarea, comparativ cu fiica celui din urmă, Hortensia Lupaş (căsătorită Georgescu).
De altfel, ancheta ce a urmat a stabilit temeinicia acuzaţiilor formulate de Duzinchevici, însă petentul a primit din partea Ministerului Educaţiei un „avertisment”, fiind mutat la Arhivele Statului din Iaşi, în vreme ce ancheta asupra activităţii Hortensiei Lupaş a mai continuat, fără implicaţii notabile atunci, emiţându se doar o adresă a Ministerului prin care se cerea facultăţilor tabele cu gradul de rudenie (de sânge sau prin alianţă) între membrii corpului didactic şi între aceştia şi personalul ştiinţific şi administrativ. Să ne oprim însă aici! (Există o … genetică socială, adică „ce se naște din pisică șoareci mănâncă”?)”, a spus directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

S-au restituit în natură spații din clădire

Reacția sa vine după ce Consiliul Județean Cluj a aprobat miercuri însușirea unei documentații cadastrale de apartamentare care vizează un imobil aflat în domeniul public al Județului Cluj și în administrarea Muzeului de Artă.

Prin Dispoziția nr. 511/2016 președintele Consiliului Județean Cluj, s-a restituit în natură, d-nei Roșca Paraschiva, în prezent decedată, o cotă-parte din clădirea situată în Cluj-Napoca, în care actualmente funcționează Muzeul de Artă, astfel:- cota de 3/4 parte din încăperile  situate la parterul imobilului

– cota de 2/3 parte din fostul apartament nr. 1, în prezent demolat parțial

– cota de 3/4 parte încăperile  situate la etajul imobilului

– cota de  2380/3287 parte din teren

Prin Sentința civilă nr.518/2018 pronunțată de Tribunalul Cluj, rămasă definitivă prin Decizia nr. 182/2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 6632/117/2017, cotele restituite au fost materializate în suprafețe, instanța de judecată individualizând, la cererea moștenitorilor d-nei Roșca Paraschiva, încăperile care alcătuiesc cotele restituite acesteia.

În vederea întabulării în cartea funciară a dreptului de proprietate al moștenitorilor d-nei Roșca Paraschiva se impune, într-o primă etapă, apartamentarea clădirii în conformitate cu dispozițiile instanței de judecată. În acest scop s-a  întocmit o documentație cadastrală de apartamentare de către dl. Paul Mitrașcă, expert autorizat A.N.C.P.I.

Prin inscrierea în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară a acestor documentații se realizează punerea în executare de bună voie a Sentinței civile nr. 518/2018, definitivă, pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 6632/117/2017, prin care instanța de judecată a dispus individualizarea cotelor restituite sub formă de  apartamente. De asemenea, se exercită prerogativa consiliului județean cu privire administrarea bunurilor din domeniul public al unității administrativ-teritoriale.

Totodată se pun în aplicare prevederile Legii nr. 7/1996, a cadastrului și publicității imobiliare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cadastrul şi cartea funciară fiind un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridicăa tuturor imobilelor. Cadastrul realizează identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea imobilelor în documentele cadastrale şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale iar cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor şi înscrierile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură cu imobilele.

După recepția și înscrierea în cartea funciară a documentației cadastrale propuse se vor deschide cărți funciare noi pentru fiecare apartament în parte, urmând ca dreptul de proprietate să se întabuleze în conformitate cu dispozitivul hotărârii judecătorești.

Care sunt încăperile restituite?

Tribunalul Cluj a decis în 2018 să oblige președintele Consiliului Județean Cluj să emită în favoarea reclamantei Roşca Paraschiva o nouă dispoziţie din care să rezulte identificarea încăperilor restituite din imobilul situat în Piaţa Unirii nr. 30, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. Babotă Gabor, după cum urmează:

1.cota de 3 parte din încăperile situate la parterul imobilului este reprezentată de: ap. 2: P05, P06 şi P07: 3 săli de expoziţie temporară, Acd=181 mp., ap. 3: P04: hol, P08: sală expoziţie temporară, Acd=62 mp., ap. 4: P09: sală expoziţie temporară, Acd=50 mp., ap. 7: P10 şi P11: 2 săli expoziţie temporară, Acd=98 mp. ap. 8: P12 şi P13: 2 săli expoziţie temporară, Acd=95 mp. ap.9: P14 şi P15: 2 săli expoziţie temporară, Acd=129mp., ap. 10: P17, depozit de tranzit şi P18: grup sanitar, Acd=89 mp., ap. 11: P19: sala expoziţie temporară, P20 şi P21: 2 săli contabilitate, Acd=111 mp., plus sala P29: atelier întreţinere, din ap. 14, Acd= cca. 35 mp., total Acd=cca.850 mp. (faţă de 867 mp. cota ideală).

2.cota de 3 din încăperile situate la etajul clădirii este reprezentată de: zona comună de intrare: ap. 16: P01: acces muzeu, E02: foaier şi garderobă (27 mp. din ap.17): Acd=98 mp.+27 mp. = 125 mp., în cote de 73,80% pentru reclamantă (92 mp.), respectiv 26,20% pentru partea pârâtă (33 mp.), ap. 15: E03 şi parţial E04, săli de expoziţie permanentă, Acd=138 mp., ap. 20: E25 şi E26: săli de expoziţie permanentă, Acd=87 mp., ap. 21: E23 şi E24: săli de expoziţie permanentă, Acd=88 mp., ap. 22: E18, E19, E20 şi E21: săli expoziţie permanentă, Acd=207 mp., ap. 23: parţial E15, E16 şi E17: săli de expoziţie permanentă, Acd=206 mp., ap. 24: parţial E13 şi E15, E14: săli expoziţie permanentă, Acd=124 mp., ap. 25: E10, E11, E12, E13: săli expoziţie permanentă, Acd=209 mp., ap. 26: E07, E08 şi E09, săli expoziţie permanentă, Acd=133 mp., ap. 27: parţial E04, E05 si E06, săli expoziţie permanentă, Acd=132 mp., total Acd=1324 mp.+92 mp., cota de la intrarea în muzeu-1416 mp. (faţă de 1438 mp. cota ideală).

3.cota de 2/3 din fostul apartament nr. 1 este reprezentat de: încăperile P36, P37, P38, P40, P41, P42: 6 depozite patrimoniu, P39: garderobă şi grup sanitar: Acd’cca. 342 mp. (faţă de 348 mp. cota ideală)

Nu se pierde Muzeul

Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan, a explicat pentru Cluj24 că nu se va pierde clădirea Muzeului de  Artă, instituție aflată în subordinea CJ, iar timp de 10 ani destinația nu se va schimba.

”Nu trebuie să ne imflamăm. Legea ne obliga să facem apartamentarea, la cererea celor cărora li s-a retrocedat imobilul. Noi am încercat să clarificăm situația juridică a imobilului. Noi mai avem pârghii la îndemână, una fiind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Muzeul este de utilitate publică? Este. Mai este vorba și despre investițiile făcute de stat din 1948 de la naționalizare în această clădire, care este iar o problemă, a evaluării, care trebuie rezolvată”, a spus Vakar.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Liderul UDMR Cluj îi bate obrazul lui BOC: George Simion e un scandalagiu EXTREMIST. A organizat VIOLENȚE antimaghiare

Publicat

De

george simion (2)

Președintele UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, a criticat întâlnirea de miercuri a primarului Emil Boc cu liderul AUR George Simion. 

”Aş dori să-i atrag atenția domnului Boc că acel George Simion, cu care s-a întâlnit la Cluj şi a identificat puncte comune de natură politică, a calificat Holocaustul drept o temă minoră, în acelaşi timp tot el a organizat violențele antimaghiare din Valea Uzului, iar prin activitatea sa din parlament şi cea de pe stradă destabilizează țara.

Orice întâlnire de acest gen reprezintă un câştig în planul legitimității pentru acest scandalagiu extremist. A fost o greşeală, domnule primar!”, a spus Csoma.

Citește și Simion s-a întâlnit cu Emil Boc la Primărie: Mă bucur să văd că lucrurile sunt bine la Cluj

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

ATENȚIE, clujeni. Se redeschide PIAȚA volantă de la Sala Sporturilor

Publicat

De

Sâmbătă se redeschide piața volantă de pe platoul Sălii Sporturilor ”Horia Demian”, care funcționează în intervalul orar 09:00 – 16:00, urmând ca din luna aprilie să funcționeze în intervalul orar 07:00 – 16:00.
Primăria Cluj-Napoca anunță că în organizarea piețelor volante se aplică măsurile care se impun în vederea respectării prevederilor legislative și asigurării unei protecții adecvate a consumatorilor și a utilizatorilor, în contextul social actual generat de Covid-19.
În cadrul pieței își vând produsele agro-alimentare producători autorizați din Cluj nu intermediari.
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate