ADMINISTRAȚIE
FOTO 21 de asociații cer culoar verde de-a lungul SOMEȘULUI pentru piste de biciclete și alei. Leagă Cluj-Napoca de Florești
Un număr de 21 de asociații cer Consiliului Județean Cluj realizarea unui culoar verde albastru de-a lungul Someșului care să lege Cluj-Napoca de Florești prin piste de biciclete și alei.
Proiectul prevede traversarea cu pistă pentru biciclete și alee pietonală a terenului din amonte de cartierul Grigorescu, situat între DN1 și baza versantului stâng al văii Someșului Mic, aflat în folosința Companiei de Apă Someș și potențialul de declarare a unei părți din zonă ca arie naturală protejată urbană.
”Susținând conceptul de culoar verde-albastru pe axa Someșului Mic, de la Gilău la Bonțida, sub formă de culoar pietonal și velo integrând secțiunile deja existente sau planificate în intravilanul municipiului Cluj-Napoca și lângă Aeroportul Internațional Avram Iancu și extinzând pe malurile Someșului sau în apropierea lor, în amonte și aval, asemenea infrastructuri de tip pistă pentru biciclete și alei pietonale, cuplate cu zone verzi, arii naturale protejate, perdele forestiere și amenajări și servicii specifice recreative și sportive, deservind în scopuri multiple o populație de aproape 400.000, deci un număr imens de cetățeni potențiali utilizatori, cu un raport excelent între costuri și beneficii”, arată asociațiile.
Acestea consideră că un asemenea culoar verde-albastru pe axa Someșului Mic este o oportună componentă și un proiect-pilot, cu potențial de model la nivel național, pentru o necesară schimbare de paradigmă în domeniul strategiilor de dezvoltare teritorială, de mobilitate și de abordare a interacțiuni om-natură în mediul urban și periurban și pe axul cursurilor de apă și lacurilor, ce necesită asumare de viziuni, politici publice, măsuri instituționale, reglementări, adoptare și ajustare de planuri și programe, planificări și realizare de investiții adecvate, inclusiv pe termen mediu și lung,
”În vara anului 2020 a fost înlăturat un obstacol major din legislație, prin Legea 122/2020 care a introdus completări în art. 25 din Legea 107/1996 – Legea Apelor, astfel încât este acum legal posibil ca autoritățile administrației publice locale să facă lucrări de investiții pe malurile apelor și alte terenuri din domeniul public al apelor chiar dacă nu sunt în proprietatea sau administrarea lor, pe bază de protocol încheiat cu administratorul bunului, astfel că se poate depăși blocajul dat de faptul că Administrația Națională Apele Române, Hidroelectrica SA sau alte asemenea entități nu realizau asemenea amenajări pentru că erau străine de obiectul lor de activitate, iar UAT-urile nu le puteau finanța pentru că nu aveau titlu asupra acelor terenuri”, precizează reprezentanții asociațiilor.
Finanțări europene
Aceștia susțin că sunt șanse ridicate de obținere de finanțări din fonduri publice UE și naționale nerambursabile și alte surse, pentru realizarea culoarului verde-albastru al Someșului Mic în următorul deceniu, cum sunt liniile de finanțare din PNRR, POR și alte asemenea surse, dacă se vor depune proiecte adecvate tehnic și juridic care să creioneze un culoar coerent, funcțional, nu fragmente izolate fără perspectivă de interconectare în viitorul previzibil,
”Având în vedere că pistele pentru biciclete, pentru a fi atractive biciclistic, inclusiv și mai ales pentru mobilitatea de tip navetistic între Florești și Cluj-Napoca, situate la o distanță de numai câțiva kilometri, cu potențial de zeci de mii de utilizatori velo și trotinestistic (dat fiind că faptic Floreștiul are mult peste 60.000 locuitori, dintre care o mare parte circulă cvasi-zilnic spre Cluj-Napoca, și se adaugă tot mai mulți din Gilău, Luna și alte localități din zonă), necesită realizarea la distanță de extrem de aglomeratul DN1 / E60 (din cauza disconfortului major prin noxe și zgomot pe care îl produce acest drum, pentru care valorile de trafic motorizat sunt printre cele mai mari la nivelul întregii Românii), și fără diferențe de nivel semnificative, ceea ce este posibil doar la nivelul luncii Someșului Mic, fără a urca pe terasele și versanții abrupți”, mai precizează cele 21 de asociații.
Cea mai problematică secțiune pentru viitorul culoar verde-albastru al Someșului Mic de la Gilău la Bonțida este traiectul în porțiunea amonte de cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca (zona unde ajunge pe malul Someșului str. Donath) și str. Lacului din Florești, deoarece la sud de DN1 / E60 terenul este ocupat pe toată lățimea luncii Someșului de unități militare, până la baza versantului drept, abrupt, și este și barat de construcții, iar la nord de DN 1 / E60, toată lățimea luncii pe ambele maluri ale Someșului Mic (și anume și cel drept, de la râu pe toată porțiunea plată până la DN1/E60, și cel stâng geografic, pe toată porțiunea plată, de luncă, până la baza versantului stâng, abrupt și râpos), este ocupată de un teren, cel mai probabil în proprietate publică, îngrădit, în folosința Companiei de Apă Someș SA (CAS), la care Consiliul Județean Cluj este acționarul majoritar.
Fâșie de 6 metri lățime
”Nu există alternativă rezonabilă de culoar pentru realizarea unei piste pentru biciclete plus eventual alee pietonală pe axul Someșului Mic între Cluj-Napoca și Florești și deci e tehnic practic inevitabilă o traversare a terenului respectiv, fiind necesară o fâșie cu lățimea de circa 4-6 metri, și lungime totală de circa 2 km,
Având în vedere că această fâșie ar reprezenta, raportat la totalul suprafeței terenului (circa 1 km lățime) sub 1% din suprafață, deci neglijabil raportat la coeficienții de siguranță cu care se calculează suprafețele minime pentru limita zonei de protecție sanitară cu regim sever a puțurilor de captare de pe cele 5 fronturi și celorlalte elemente aferente.
În ultimele decenii Uzina de Apă Gilău nu se mai alimentează doar din Sursa de suprafață Lacul Gilău, și s-au realizat prize succesive și pe Lacul Someșul Cald și apoi și pe Lacul Tarnița, lacuri cu volum de apă mult mai mare decât Lacul Gilău și că existența a trei surse de suprafață diferite a redus extrem de mult riscul unei indisponibilități de durată a apei brute la calitatea și cantitatea necesară pentru tratare în vederea potabilizării în Uzina de Apă Gilău, astfel că rolul de contribuție cantitativă în perioade normale și de sursă de rezervă alternativă surselor de suprafață s-a redus în mod evident mult pentru sursa subterană de apă Florești, de altfel veche de peste un secol”, menționează asociațiile respective.
CJ Cluj să intervină
Acestea apelează la Consiliul Județean Cluj, ca acționar majoritar la Companiei de Apă Someș SA (care are în folosință terenul în cauză și utilizează părți din acesta pentru diversele activități inclusiv prelevarea de apă din subteran), și ca entitate care și-a asumat acest important rol în alimentarea cu apă unui mare număr de localități urbane și rurale, dar și în protecția mediului, promovarea turismului, coordonarea în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului între UAT-uri vecine și promovarea dezvoltării durabile la nivelul județului Cluj.
”Cerem să confirme acceptarea de principiu a implicării în realizarea Culoarului verde-albastru al Someșului Mic, în concordanță cu prevederile PATJ și a celorlalte documente de politică publică elaborate sub egida sa. Să ia măsurile necesare pentru realizarea unui studiu hidrogeologic (de exemplu de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor – INHGA sau altă entitate abilitată) care să analizeze și confirme posibilitatea acordării unei fâșii de teren de circa 4-6 m lățime pe periferia nordică sau pe axul central sau în apropierea cursului Someșului, în zona actualului teren în folosința Companiei de Apă Someș, din zona sediului SGA de pe str. Donath până la str. Lacului din Florești, pentru asigurarea legăturii cu viitoarele piste de bicicletă și alei pietonale de pe malul Someșului din amonte și aval de terenul aflat în folosința CAS”, menționează asociațiile.
De asemenea, se cere CJ Cluj să sprijine instituirea de regim de arie naturală protejată urbană sau, după caz, spațiu verde urban, culoar ecologic și alte asemenea regimuri pe culoarul Someșului Mic în interiorul și / sau vecinătatea terenului în folosința CAS SA și pe tot parcursul dintre Gilău și Bonțida, unde există la ora actuală suprafețe în stare naturală sau cvasinaturală sau verzi sau cu potențial de amenajare / utilizare în scop ecologic, educațional, recreativ, sportiv sau turistic;
Solicitarea este semnată de organizații active în zona metropolitană Cluj-Napoca:
- Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S.
prin președinte Adrian Dohotaru
- Asociația MiniMass / Someș Delivery
prin președinte Marius Moga
- Asociația Clujul Sustenabil
prin președinte Camelia Gui
- Asociația Clubul de Cicloturism Napoca
prin director executiv Radu Mititean
- Asociația Natura Transilvaniei
prin președinte Mihai Constantinescu
- Umbrela verde
prin Dana Peca
- Asociația GO4FUN
Prin președinte Mihai Deneș
Semnează în susținerea prezentului memoriu și următoarele entități din rețeaua Naturii Urbane: Asociația Parcul Natural Văcărești, Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare, Centrul de Ecologie Montană, Funky Citizens, Societatea Ornitologică Română, Bio – Tim, Grupul de Acțiune Locală Ruralis, Asociația Civica, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor (C.A.P.D.D.)
De asemenea, se alătură în susținerea prezentului memoriu și următoarele entități din coaliția Apele Unire ale României: Asociația Unda Verde, Fundația DALA, WWF România, Asociația Ivan Patzaichin – Mila23, Centrul de Cercetări Subacvatice
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
POLITICA
Marius Lulea (AUR): Intrarea României în Schengen – o victorie a poporului, nu a guvernelor corupte
„Intrarea României în spațiul Schengen reprezintă o victorie a demnității poporului român, dar și o rușine pentru guvernele corupte PSD și PNL. Timp de ani de zile, slugile de la București au acceptat cu obediență umilința impusă de imperialismul european, fără să lupte pentru drepturile fundamentale ale țării.
În loc să acționeze ferm, au preferat să caute aprobarea de la Bruxelles, sacrificând interesele naționale.
În toată această perioadă, România a fost marginalizată, în timp ce politicienii corupți se îngrijeau doar de propriile buzunare. Au lăsat infrastructura la pământ, economia să stagneze și diaspora să sufere la granițe. Intrarea în Schengen nu vine ca o realizare a acestor guverne, ci ca o reacție la presiunea exercitată de românii care au votat pentru suveranismul românesc și pentru schimbare.
Nu acceptă slugărnicia PSD-PNL
Poporul român este demn și a demonstrat prin alegeri că nu mai acceptă slugărnicia PSD-PNL. Fără sprijinul lor, România ar fi rămas în continuare la periferia Europei, într-un joc al intereselor străine. Partidul AUR a fost singura forță politică ce a ridicat vocea împotriva acestor trădători și a cerut, cu fermitate, respectarea drepturilor noastre.
Acum, guvernanții trebuie să-și ceară scuze românilor pentru anii de umilințe și pentru lipsa de viziune. Intrarea în Schengen este doar un prim pas, dar este clar că poporul român are nevoie de o nouă clasă politică, curată și dedicată intereselor naționale. PSD și PNL au demonstrat că nu sunt decât niște obstacole în calea demnității și suveranității României”, a declarat Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR.
EVENIMENT
Descoperă atmosfera de SĂRBĂTORI din Iulius Mall Cluj! Parada lui Moș Crăciun, PREMII la cumpărături și Târg de cadouri
„Colinde, colinde, este vremea colindelor”, iar în Iulius Mall Cluj atmosfera sărbătorilor se resimte din plin, fie că ești doar în trecere sau în căutarea darurilor perfecte pentru cei dragi. Parada lui Moș Crăciun continuă să îi întâmpine pe vizitatori în această perioadă, iar Târgul de Crăciun are o varietate de idei de cadouri speciale. În continuare, în Iulius Mall Cluj primești daruri, dacă ești unul dintre elfii harnici ai Moșului, în cadrul campaniei „No more bad gifts”.
Lasă-te purtat de colinde și magia sărbătorilor în Iulius Mall Cluj! Moș Crăciun va fi prezent alături de elfii săi în zilele de 14, 15, 21 și 22 decembrie 2024, începând cu ora 18.00 și va aduce câte un zâmbet celor care îl vor întâlni. Parada Moșului va colinda prin întreg centrul comercial, așadar, ai toate șansele să te întâlnești cu cel mai simpatic bătrânel în Iulius Mall.
Descoperă atmosfera de SĂRBĂTORI din Iulius Mall Cluj! Parada lui Moș Crăciun, PREMII la cumpărături și Târg de cadouri
Nu uita că în Iulius Mall, cele mai harnice ajutoare ale Moșului sunt premiate. Dacă vii cu cel mult două bonuri (din aceeași zi), de la două magazine diferite, a căror sumă cumulată este de cel puțin 600 de lei, primești pe loc un dar din partea Iulius Mall. Dacă ai un bon de la hipermarketul Auchan, trebuie să știi că este necesar să ai și un alt bon de minimum 200 de lei de la alt magazin din Iulius Mall Cluj. Regulamentul campaniei este disponibil pe site-ul Iulius Mall. Campania „No more bad gifts” are loc până pe 23 decembrie 2024. Poți afla mai multe pe site-ul Iulius Mall Cluj.
Târgul de Crăciun, aflat la parter, în zona H&M, propune produse handmade, ce pot fi cadoul unic pentru cei dragi. Dacă ești în căutarea unor ornamente speciale de sărbători, cu siguranță le vei găsi în cadrul Târgului de Crăciun din Iulius Mall.
Atmosfera de sărbătoare este completată și de spectacolele de dans, care vor avea loc la parterul Iulius Mall sâmbătă și duminică, în intervalul orar 10.00 – 14.00.
Ministerul Finanțelor a inițiat un proiect prin care, de la 1 ianuarie 2025, va crește acciza la carburanți. Acest lucru va genera o majorare a prețului benzinei cu 17 bani și al motorinei cu 16 bani pe litru.
Concret, la un plin de 50 de litri, un șofer va plăti mai mult cu 8,5 lei, scrie Alba24.
Pentru a atenua impactul asupra transportatorilor, proiectul prevede prelungirea ajutorului de stat de 20 de bani pe litru pentru motorina achiziționată, până la 30 iulie 2025.
CREȘTE acciza la carburanți de la 1 ianuarie 2025
În nota de fundamentare a proiectului, Ministerul Finanțelor explică faptul că măsura este necesară pentru a evita creșterea prețurilor la transportul de mărfuri și persoane și, implicit, a altor produse și servicii.
Totodată, se urmărește menținerea competitivității transportatorilor români și prevenirea alimentării cu carburant în alte state.
În acest an, acciza s-a majorat în două etape: 1 ianuarie și 1 iulie. Cumulat, acciza a crescut cu 72 bani la benzină și 65 bani la motorină.
Ce este acciza la carburanți
Acciza la carburanți în România reprezintă un impozit indirect aplicat asupra combustibililor (benzină, motorină, LPG, etc.), care este inclusă în prețul de vânzare al acestora.
Acest impozit este reglementat de legislația europeană și națională și are scopul de a contribui la veniturile bugetului de stat, dar și de a încuraja utilizarea mai eficientă a energiei și de a reduce emisiile de carbon.
În România, acciza la carburanți este reglementată de Codul Fiscal și este calculată pe litru de combustibil.
Sumele percepute variază în funcție de tipul de carburant. În general, accizele sunt ajustate periodic, fie pentru a ține cont de inflație, fie pentru a se conforma reglementărilor europene.
Care este valoarea accizei în România (2024):
Benzina fără plumb: aproximativ 2,6 lei pe litru.
Motorina: aproximativ 2,4 lei pe litru.
GPL: aproximativ 1,2 lei pe litru.
Pe lângă acciză, la prețul final al carburanților se adaugă și TVA-ul (19%), care se aplică la suma totală, inclusiv acciza.
Astfel, prețul final al carburantului pentru consumatorii finali este influențat de acciză și TVA, dar și de alți factori de piață (precum prețul internațional al petrolului și costurile de distribuție).
Acciza este percepută de autoritățile fiscale și este inclusă în prețul carburanților vânduți de stațiile de alimentare.
EVENIMENT
FOTO. Incendiu la un depozit cu fân din Cătina. Pompierii, ajutați de localnici, au reușit să reducă dezastrul
50 de baloți de fân au ars într-un incendiu care a cuprins un depozit din localitatea clujeană Cătina.
Din fericire nu au fost victime.
Incendiu la un depozit cu fân din Cătina. Pompierii, ajutați de localnici, au reușit să reducă dezastrul
Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit pentru a stinge un incendiu care a cuprins un depozit cu fân situat în localitatea Cătina.
Flăcările se manifestau pe o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați, iar prima intervenție a fost asigurată de către echipajul de la Punctul de Lucru Mociu.
În sprijin au fost trimise două autospeciale de la Dej, respectiv Punctul de Lucru Gherla. Nu au sunt persoane care să solicite îngrijiri medicale.
Pompierii au reușit să localizeze incendiul
Intervenția este încă în desfășurare și a început ân urmă cu aproape 3 ore. Potrivit ISU Cluj, flăcările au cuprins aproximativ 50 de baloți de fân, dar incendiul a fost localizat.
De asemenea, pompierii, ajutați de către persoanele aflate la fața locului, au reușit să evite propagarea focului la alți 100 de baloți de fân.
Cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza unei scântei produse de către o drujbă, în timpul utilizării, au transmis pompierii clujeni.
Foto: ISU Cluj