În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Marcel Ciolacu, candidatul PSD la Președinția României, pledează pentru o abordare nouă în politica externă a României, astfel încât coloana vertebrală a politicii externe va fi reprezentată de diplomația economică.

Candidatul social-democrat a arătat în proiectul său de țară că va întări această dimensiune a acțiunii diplomatice prin consolidarea instituțiilor cu competențe în domeniu și printr-o prezență mai vizibilă, mai aplicată la nivel internațional.

”O dublă acțiune este necesară, aceea de a atrage în România investitori străini, pentru a contribui la reindustrializarea țării, la crearea de locuri de muncă și la infuzia de capital, dar și proiectarea capitalului românesc în afara granițelor, astfel încât antreprenorii români să dezvolte afaceri în străinătate și să devină veritabili ambasadori ai țării noastre, dar și vectori ai profilului nostru de țară.

Așa cum am susținut pe parcursul întregului meu mandat de prim-ministru, aderarea la Organizația pentru Cooperarea și Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2026 este un proiect de țară. OCDE reunește cele mai dezvoltate economii ale lumii. Aderarea la această organizație înseamnă dezvoltare, prosperitate, politici mai bune și un nivel de viață mai bun pentru toți românii”, a explicat Marcel Ciolacu, candidatul care este calea sigură pentru România.

România, un profil tot mai important în UE

Aderarea la Uniunea Europeană a adus României o dezvoltare accelerată și o creștere a PIB-ului de la 97 miliarde de euro în 2006 la 325 miliarde de euro în 2023.

”Vom susține adâncirea proiectului de integrare europeană în beneficiul cetățenilor și vom avea o voce mai activă în procesul de luare a deciziilor la nivel european.

În timpul mandatului meu de prim-ministru, în mai puțin de doi ani, am înregistrat deja câteva victorii importante pentru creșterea profilului României în UE.

Avem pentru prima dată un Vice-președinte executiv al Comisiei Europene, doi Vice-președinți ai Parlamentului European, Președinte al uneia dintre cele mai importante comisii din PE – Comisia REGIO, de dezvoltare regională, iar prezența românească în instituțiile europene este din ce în ce mai numeroasă.

Am semnat recent acordul prin care găzduim în România prima agenție europeană, Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică”, a subliniat Marcel Ciolacu.

Potrivit acestuia, realizările menționate reprezintă direcții esențiale pentru acțiunile viitoare. Scopul acestora este transformarea priorităților României în priorități europene. Printre acestea se numără dezvoltarea industrială, care ar aduce mai multe locuri de muncă bine plătite.

La fel de importantă este consolidarea politicii de coeziune. Aceasta vizează reducerea disparităților dintre regiunile cele mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate din Europa. De asemenea, o altă proritate este întărirea politicii agricole comune, scopul acesteia fiind asigurarea unor prețuri corecte pentru produsele agricole și a unui trai decent pentru fermieri.

CMF 31240010

Cazul unei femei fără adăpost, cunoscută în zona gării din Cluj-Napoca, scoate la iveală o serie de limite ale sistemului de asistență socială în ajutorarea celor vulnerabili.

În zona gării din Cluj-Napoca, o femeie trăiește de mai multă vreme sub cerul liber, dormind pe peroane sau pe băncile din jur. Conform informațiilor clujenilor care s-au interesat de situația sa, femeia provine din orașul Beclean, însă nu se știe dacă aparținători care ar putea avea grijă de ea.

„Este vorba despre o doamnă fără adăpost care trăiește și doarme în gară sau pe băncile din jur. Din cercetările făcute, este din Beclean, dar nu știu dacă are aparținători sau cum o cheamă pentru că cei de la poliția locală sau doamnele de la centrul de îngrijire nu vor să îmi zică mai multe detalii”, a povestit un clujean.

Poliția Locală a ridicat-o de pe străzi de zeci de ori

Situația femeii este binecunoscută și autorităților. Într-un răspuns oficial trimis de Primărie către Cluj24, se menționează că femeia a fost transportată de mai multe ori la Centrul Social de Urgență de pe strada Dragoș Vodă, în perioada 2022-2024: de 9 ori în 2022, de 15 ori în 2023 și de 41 ori în 2024.

În total, în cursul celor trei ani, aceasta a fost dusă la centrul de urgență de 65 de ori, ultima oară chiar în 28 octombrie 2024, însă ar fi refuzat să rămână în mod repetat.

Femeia, cunoscută cu afecțiuni fizice și psihice

Femeia are o stare de sănătate precară, prezentând semne atât de afecțiuni fizice, cât și de tulburări psihice. Aspectul neîngrijit și condițiile de viață nesanitare atrag atenția trecătorilor.

„Din păcate cei de la poliția locală și doamnele de la centrele de îngrijire sunt iritate de acest subiect și sătule de acest caz și am primit răspuns de genul «mai lăsați-ne cu ea că nu avem ce îi face». Este o problemă cu grave probleme fizice, cât și cu probleme psihice.

Săraca tremură extrem de tare, miroase foarte urât și cei de la locală au zis că dacă ea nu merge de bună voie să se spele, ei nu au ce face și o pot duce cu forța. Păi cum oare o persoană cu probleme ar putea merge singură când nici nu știe pe ce lume trăiește????”, mai arată clujeanul.

„La insistențele personalului de a se igieniza, aceasta a devenit agresivă”

Autoritățile locale arată însă că intervențiile lor sunt limitate, în condițiile în care femeia se opune ajutorului oferit. Femeia ar fi refuzat de mai multe ori să accepte sprijinul oferit, inclusiv igienizarea, devenind recalcitrantă și agresivă cu personalul instituției.

„În anul 2024, când această persoană a fost identificată de către echipaje ale Direcției Generale Poliția Locală și transportată la Centrul Social de Urgență, aceasta a refuzat serviciile oferite în cadrul centrului de fiecare dată. La încercările personalului Centrului Social de Urgență de a o ajuta să se igienizeze, doamna a refuzat de cele mai multe ori; mai mult de atât, la insistențele personalului de a se igieniza, aceasta a devenit agresivă, atât verbal cât și fizic, amenințând infirmiera cu diferite obiecte”, se arată în răspunsul Primăriei Cluj-Napoca.

„De ce oare cu mine este caldă și îmi mulțumește mereu?”

Clujeanul se întreabă de ce femeia, despre care autoritățile ar arăta că are ieșiri agresive, este totuși calmă și recunoscătoare în interacțiunile cu el.

„Pe acest suflet o cunoaște toată lumea din gară, s-au făcut zeci de sesizări și nu se face nimic altceva decât o dată la ceva timp o spală și o lasă iar pe stradă că cică nu vrea să stea. Și cică este violentă și mă întreb de ce oare cu mine este caldă și îmi mulțumește mereu și cu poliția locală și cu doamnele de la centrul de îngrijire e violentă? Doar întreb”, se mai întreabă clujeanul care ne-a semnalat cazul femeii.

Femeia nu ar fi eligibilă pentru cazare în centrele Primăriei

Conform regulamentului de funcționare al centrului social, cazarea este permisă doar persoanelor apte din punct de vedere fizic și psihic să rămână în colectivitate și să respecte anumite reguli. În plus, legislația în vigoare exclude de la cazare persoanele care prezintă episoade psihotice active sau cunoscute pentru comportament violent, iar centrul poate găzdui doar persoane care solicită în mod voluntar serviciile oferite, a mai arătat Primăria.

„Toată lumea dă din umeri și zice că nu are ce să îi facă”

Problema este că, în cazurile complexe, precum cel al femeii în discuție, există provocări pentru acordarea asistenței sociale. Dacă femeia are un diagnostic psihiatric, acest lucru poate deschide posibilitatea unui tratament corespunzător în cadrul unui spital de specialitate, urmat de un transfer într-o unitate de îngrijire pe termen lung. Totuși, până în prezent, intervențiile par să se limiteze la măsuri temporare, fără un plan clar de reabilitare sau de asistență specializată continuă.

„Toată lumea dă din umeri și zice că nu are ce să îi facă și totuși există soluție și nimeni nu face nimic și anume să fie internată la un spital de psihiatrie din Cluj, să îi dea tratament și după să o ducă la Spitalul din Borșa dar clar dacă nimănui nu îi pasă nu se va întâmpla. Cei de la centrul de îngrijire mi-au spus că doamna este pe liste la Borșa. Păi dacă este, asta înseamnă că are certificat că este bolnavă psihică, dacă nu are înseamnă că am fost mințit”, a conchis acesta.

Primăria caută soluții pe termen lung în acest caz

Primăria a dat asigurări că Direcția de Asistență Socială și Medicală, Serviciul Asistența Persoanelor Vârstnice a fost informată în mod corespunzător și că se iau măsuri pentru a găsi soluții pe termen lung.

„În data de 29.10.2024 a fost sesizată Direcția de Asistență Socială și Medicală, Serviciul Asistența Persoanelor Vârstnice pentru a se lua măsurile legale în conformitate cu prevederile Legii 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale și a Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, să nu mai locuiască sub cerul liber, având în vedere starea de sănătate și igienă a acesteia dar și pentru faptul că urmează sezonul rece”, se mai arată în răspunsul municipalității.

Dezvoltarea a 40 de localități din județul Cluj va fi susținută prin strategia națională a Zonei Montane, anunță Alexandru Cordoș.

Alexandru Cordoș: Oamenii de la munte știu că PSD nu i-a uitat niciodată

Dezvoltarea a circa 40 de localități montane din județul Cluj ar urma să fie susținută prin Strategia de Dezvoltare a Zonei Montane, a cărei elaborare ar urma să fie finalizată până la mijlocul anului următor, a anunțat Alexandru Cordoș, candidatul PSD Cluj pentru Senatul României.

Parlamentul României a aprobat în iulie 2018, Legea Muntelui (Legea 197/2018) prin care se reglementează modalitățile de protecție și dezvoltare durabilă a zonei montane.

România este una dintre puținele țări europene care a reușit să elaboreze și să dezvolte un cadru legislativ și instituțional dedicat sprijinirii, dezvoltării și creșterii rezilienței comunităților din Carpați.

”Prin Forumul Montan din România, organizație de utilitate publică cu 30 de ani de experiență în promovarea dezvoltării durabile a zonelor montane am contribuit la elaborarea Legii Muntelui.

Zona montană este considerată ca defavorizată din multe puncte de vedere, dar este și un spațiu cu un potențial imens, ce oferă foarte multe oportunități”, a declarat Alexandru Cordoș, candidatul PSD Cluj pentru Senatul României.

Până acum la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost elaborată, cu susținerea specialiștilor Băncii Mondiale, o schiță de proiect a Strategiei de Dezvoltare Integrată a Zonei Montane care a fost supusă procedurii de dezbatere publică în vara anului 2024.

Zona montană are nevoie de politici publice adecvate

Partidul Social Democrat susține dezvoltarea durabilă a zonei montane prin șapte piloni de bază: punerea în valoare a resurselor naturale și umane, creșterea nivelului de trai, stabilizarea populației, menținerea identității culturale, creșterea puterii economice la nivel local și național, în condițiile păstrării echilibrului ecologic și protecției mediului natural.

PSD consideră că zona montană are nevoie de politici publice adecvate căci este vorba de circa 38% din suprafața țării, cu o populație de 4,89 milioane de locuitori, adică peste 25% din populația României. Sunt peste 900 de localități montane cu un specific aparte.

În județul Cluj, sunt 40 de localități montane, reprezentând jumătate din numărul total de localități ale județului. Subiectul dezvoltării durabile și integrate a acestor comunități este important pentru candidații PSD Cluj.

”Oamenii de la munte știu că PSD nu i-a uitat niciodată”, a subliniat Alexandru Cordoș, care a adăugat că va susține în Parlamentul României creșterea calității vieții și a bunăstării locuitorilor de la munte.

”Voi susține punerea în practică a tuturor prevederilor Legii Muntelui, dezvoltarea cadrului instituțional existent, sprijinirea cercetării și inovării în zonele montane, și voi propune înființarea în Parlamentul României a unui Grup de sprijin pentru zona montană, după modelul celor existente în Franța, Austria și Italia (“Gruppo Parlamentari Amici della Montagna / Grupul Parlamentar Prietenii Munților”)”, a mai arătat liderul social democrat clujean.

CMF: 11240017

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca găzduiește una dintre cele mai semnificative expoziții ale sale, prezentând tezaure unice la nivel mondial ale comorilor barbarilor care includ bijuterii, medalioane, vase din aur și argint, împrumutate din colecțiile a peste zece muzee din țară și din străinătate. Cele mai valoroase piese ale colecției fac parte din tezaurul de la Șimleu Silvaniei- o descoperire fundamentală din perioada migrațiilor popoarelor germanice numite barbare.

În afară de fibula imperială de onix- unică în lume, acesta mai conține alte zece care fac parte din vestimentația feminină gepidă din Câmpia Tisei și Transilvania, alături de 15 medalioane și un lanț unic de aur cu 52 de amulete.

Teritoriul Transilvaniei ascunde o colecție impresionantă de artefacte

Agnes Găzdac, muzeograf în cadrul cabinetului numismatic al MNIT, menționează că cercetătorii au ajuns la concluzia că tezaurul din regiunea Transilvaniei a fost acumulat de-a lungul a peste 150 de ani. E vorba de bijuterii, piese vestimentare, vase și cazane hunice și oseminte, descoperite în diverse județe ale regiunii.

De exemplu, în județul Bihor, la Valea lui Mihai, a fost descoperit mormântul unui bărbat echipat cu un coif și o spadă de pe timpurile Regatului Gepidic. În județul Mureș au fost descoperite peste 70 de morminte care formează cimitirul de la Ernei- cea mai mare necropolă din a doua jumătate a secolului V.

În Turda, județul Cluj, au fost descoperite morminte care datează din perioada gepidică timpurie ce conțin cranii deformate artificial. Tot la Cluj, în Florești, a fost dezgropată o piesă unică – un colier compus din nouă pandantive, caracteristic pentru aristocrația gepidă care și-a dezvoltat centrul de putere în valea Someșului Mic.

În principal, piesele reprezentau moșteniri de familie. Ultimele artefacte descoperite datează de la mijlocul sec al V-lea.Arheologii consideră că tezaurul ar fi fost îngropat pentru a-l proteja, în contextul expansiunii hunilor.

Au venit la plantat cartofi, dar în schimb au găsit o comoară

Totuși, adevăratele comori arheologice sunt cele descoperite în urma săpăturilor din Șimleu Silvanie. De facto, specialiștii vorbesc de două tezaure din această zonă: unul descoperit la finalul secolului al XVIII-lea păstrat în colecția vieneză, iar celălalt descoperit la final de secol XIX care se află în Muzeul Național din Budapesta. Ambele se datorează unor descoperiri întâmplătoare și par să provină din același loc: dealul Măgura.

Prima comoară a fost descoperită întâmplător la 3 august 1797 de către doi băieți ciobani, Petru Borcea și Simion Bocor. Ea constă dintr-o serie de 15 medalioane (dintre care unul e pierdut), un lanț unic de aur cu 52 de amulete pandantiv, precum și 24 de inele din folie de aur, un pandantiv în formă de disc, un inel, un fragment de brățară și un pandantiv în formă de figură umană.

Cea de-a doua comoară a fost găsită la 20 aprilie 1889 de mai mulți zilieri care plantau cartofi. Ulterior, ea a fost însușită de primarul Șimleului. Aceasta constă dintr-o magnifică fibulă de onix, alte zece fibule prețioase decorate cu aur și bijuterii, un inel de depunere a jurământului și trei boluri de aur. Întotal, sunt 73 de obiecte magnifice de aur și argint. Ele mărturisesc relațiile dintre romani și teutonii răsăriteni, adică gepizii, în timpul secolelor al IV-lea și al V-lea d.Hr.

Setul de medalioane de la Șimleu Silvaniei- piese unice în lume

Descoperite în 1797, cele 15 medalioane cu reprezentări ale împăraților romani fac parte din tezaurul nr.1 de la Șimleu Silvaniei. Paisprezece dintre ele au ajuns la „Cabinetul Imperial de Monede și Antichități” de la Viena. În funcție de modul și locul de producție medalioanele se împart în 2 grupuri: 12 emise de monetăriile oficiale ale Imperiului Roman și trei imitații,  confecționate în Barbaricum- teritorii la nord de Dunăreși est de Rin.

Dintre ele, cel mai important e „Imitația lui Valens – multiplum de 36 soldi care reprezintă, totodată, și cel mai greu medalion care s-a păstrat din antichitate până astăzi. Alte două medalioane de acest gen sunt păstrate la Viena și Berlin.

Găsirea acestor medalioane furnizează o informație istorică importantă și anume, că populația barbara din zonă era condusă de un lider care își asuma titulatura de rege. Reprezentanții elitelor barbare, în încercarea de a se asemăna împăraților romani, purtau aceste medalioane ca pe niște însemne imperiale. Ele erau folosite ca mijloc de legitimare politică, conferind purtătorului protecție și putere.

Cum de au ajuns medalioanele la barbari? Cu ele, Imperiul Roman târziu cumpăra pacea și loialitatea popoarelor barbare aliate (foederati), printre care se numără și popoarele est-germanice care au ocupat zona Transilvaniei la sf. sec. IV- înc. sec. V.  Astfel, acestea erau trimise liderilor barbari ca daruri sau tribute anual.

Fibula cu onix- o piesă unicat în lume

Fibula cu onix de la Șimleu Silvaniei e o dovadă vie a relațiilor complexe dintre elitele barbare și Imperiul Roman târziu. Ea reprezintă o agrafă de metal folosită în antichitate pentru a prinde haina pe umăr sau pe piept. Privită în ansamblu, forma ei imită un opaiț roman, iar elementul decorativ central e o piatră de onix perfect fațetată. Ea servea la prinderea mantiei, fiind un accesoriu important al veșmântului de paradă al împăratului.

De ce a fost organizată expoziția?

Prin intermediul expoziției ”Războinici uitați și podoabe eterne – Barbari migratori în timpul crizei imperiului roman (secolele V-VI d.H.), organizatorii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca au dorit să accentueze importanța epocii migrațiilor care a influențat tranziția de la societatea antică la cea medievală, subliniind, totodată, diversitatea culturală a bazinului carpatic, o zonă de importanță strategică din antichitate.

„Prin acest demers, MNIT continuă colaborarea cu instituții culturale de talie mondială, cele mai importante artefacte ale expoziției făcând parte din tezaurul de la Șimleu Silvaniei, descoperit în două etape (1797, 1889) și aflat în colecțiile Muzeului de Istoria Artei (Kunsthistorisches Museum) din Viena și ale Muzeului Național Maghiar (Magyar Nemzeti Múzeum) din Budapesta.

Acest tezaur este considerat una dintre cele mai importante descoperiri din perioada migrațiilor, atât la nivel regional, cât și european, iar artefacte din cele două tezaure sunt expuse pentru prima dată în Transilvania, locul lor de descoperire”, a afirmat Felix Marcu, manager MNIT.

Expoziția- un spațiu imersiv

Organizatorii au încercat să se ridice la standardele secolului al XXI-lea, oferind publicului o adevărată experiență imersivă. Astfel, expoziția conține diverse animații, videoclipuri informative, scanări 3D și chiar un ghid audio.Cu acest scop a fost gândită o platformă pe care vizitatorii o pot utiliza pentru a asculta mici prezentări despre fiecare artefact.

Tezaurul se va afla la Cluj-Napoca până în martie 2025 și poate fi vizitat în cadrul expoziției de la MNIT de marți până duminică de la 10 la 18, prețul unui bilet variind între 5 și 40 de lei.

Paula Mariuța