Florin Cîțu: România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma de 29,2 miliarde de euro

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată de Comisia Europeană, respectiv 29,2 miliarde de euro, a anunțat premierul Florin Cîţu, după vizita pe care a făcut-o la Bruxelles.

Prim-ministrul a precizat că, la finalul şedinţei de Guvern, au fost purtate discuţii despre vizita la Bruxelles referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență – PNNR – şi obiectivele pentru miniştri în următoarele câteva săptămâni, astfel încât să rezulte cel mai bun plan, care să fie prezentat Comisiei Europene pentru aprobare.

„Despre ce s-a discutat la Bruxelles? În primul rând, am fost acolo ca să ne asigurăm că suntem pe drumul cel bun cu PNRR, vreau să fie un program care să fie aprobat din momentul în care este depus.

Am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre în ceea ce priveşte reforma, obiectivele noastre în ceea ce priveşte economia şi modul în care PNRR va susţine în următoarea perioadă creşterea economică şi reformele”, a explicat Cîţu după şedinţa Executivului.

„Avem nevoie de un plan care să susțină reformele”

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

„De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. Câteva dintre obiective, unele dintre ele mai uşor de atins, creştere economică peste media UE, reducem deficitele bugetare şi aici am avut discuţii şi cu domnul vicepreşedinte Dombrovskis, pe care l-am asigurat că rămânem pe traiectoria din strategia fiscal-bugetară, reducerea deficitului.

Am primit susţinere din partea domnului vicepreşedinte şi vom vedea când va fi publicată analiza pe deficit excesiv. În acelaşi timp, important este ca această componentă PNRR să fi inclusă în strategia noastră şi să nu afecteze deficitul bugetar”, a declarat Florin Cîţu.

„Avem capacitatea să folosim toți banii”

Şeful Executivului a mai spus că o altă componentă importantă a PNRR este partea de împrumuturi, pe care România şi-o va asuma.

„Alt element important pe care l-am discutat – are o componentă de împrumuturi acest PNRR, o componentă importantă de împrumuturi, componentă pe care foarte multe ţări nu şi-au asumat-o în întregime, şi-au asumat doar părţi din ea.

Şi rolul meu a fost acela de a convinge partenerii europeni că avem capacitatea să folosim toţi banii, toţi cei 29,2 miliarde, şi că putem să folosim aceşti bani fără să punem în pericol sustenabilitatea sau stabilitatea fiscală a României.

Deci, rămânem pe aceeaşi traiectorie fiscală, cu acest prag de 29,2 miliarde. Răspunsul este clar, ferm: România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro la Bruxelles „, a completat Florin Cîţu.

Reformele propuse, bine primite la Bruxelles

El a menţionat şi câteva dintre reformele asumate de Guvern.

„Câteva dintre reformele la care ne-am angajat prin programul de guvernare, prin strategia fiscal-bugetară, prin programul de convergenţă şi prin PNRR: una o ştiţi foarte bine – reforma pensiilor, care va fi adoptată în perioada următoare şi care are rolul de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii în România.

Este reforma fiscală despre care am tot vorbit, care să asigure creşterea veniturilor bugetare, şi să facem o optimizare a cheltuielilor bugetului în anii următori. Aici am spus din nou obiectivul meu clar de a nu introduce şi a nu creşte taxe.

Obiectivul este acela de a avea o legătură directă între performanţă şi venit şi să eliminăm partea subiectivă, reforma administraţiei publice (…), dezvoltarea sau implementarea Băncii Naţionale de Dezvoltare şi, bineînţeles, reforme în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energie verde şi aşa mai departe.

Toate acestea au fost prezentate şi au fost primite bine, pentru că pentru prima oară România prezintă un plan credibil, un plan care poate să fie aplicat”, a declarat Cîţu.

Proiectele trebuie să fie avizate pozitiv

Premierul a subliniat că principala provocare pentru miniştri în următoarele două săptămâni este aceea de a veni cu proiecte tehnice detaliate, care să fie „avizate pozitiv” de Comisia Europeană.

„În acest moment discuţiile au fost pe reforme, suma mare, 29,2 miliarde, şi cum împărţim împrumuturile în perioada 2022-2026 şi pe priorităţile pe care le avem în România – infrastructură, gaze, spitale şi aşa mai departe.

După aceea, miniştrii, în următoarele 2 săptămâni, trebuie să vină cu susţinerea tehnică a proiectelor”, a mai declarat Cîţu.

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook