Connect with us

ACTUALITATE

„Firmele care vor face angajări vor primi ajutor de stat”, spune Ludovic Orban

Publicat



România ar putea primi între 3 şi 5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană ca măsuri de sprijin pentru angajaţii şi firmele afectate de criză, iar şomajul tehnic va fi în continuare plătit. Cei care s-au întors la muncă vor primi şi ei sprijinul Guvernului, a declarat premierul Ludovic Orban.

Conform declarației sale, Consiliul Uniunii Europene a a aprobat un program prin care Uniunea Europeană ajută statele membre pentru a finanţa măsurile active de ocupare a forţei de muncă, astfel că România are garanţia că va beneficia de finanţare pentru a putea pune în practică măsurile de ocupare gândite de Guvern, pentru angajaţi şi angajatori.

„Prin intermediul acestui program ţările membre pot să acceseze sume importante de bani cu condiţia oferirii unor garanţii. În ceea ce priveşte România, ţara noastră trebuie să ofere o garanţie de până la 4 milioane de euro şi va beneficia, conform calculelor noastre – sigur în funcţie de mecanismul de repartiţie a fondurilor respective – de o sumă între 3 şi 5 miliarde de euro, suma totală care va fi folosită în acest program fiind de 100 de miliarde”, a spus premierul.

Va continua plata șomajului tehnic și după 1 iunie

Ludovic Orban a spus că Guvernul a prevăzut un set de măsuri de susţinere a angajaţilor şi a angajatorilor în perioada care va urma.

„În primul rând pentru acele domenii în care se vor menţine restricţiile după data de 1 iunie vom continua plata şomajului tehnic. Pentru toate domeniile care îşi vor relua activitatea ca urmare a relaxării restricţiilor, şomajul tehnic va fi înlocuit de o măsură activă de susţinere a reluării activităţii de către angajaţi, prin alocarea unui procent din salariul brut al angajatului de până la 41,5 la sută”, a anunţat premierul.

Potrivit datelor Guvernului, există aproape 600.000 de români care s-au aflat în şomaj tehnic şi până la 700.000 de români care vor fi în căutarea unui loc de muncă. La aproape 350.000 de români li s-a încheiat contractul de muncă, iar între 300.000 şi 350.000 de români s-au întors în ţară şi vor fi în căutarea unui loc de muncă.

„ Vom acorda o un procent de până la 30% din salariul brut companiilor care vor angaja oameni aflaţi în căutarea unui loc de muncă, care vor oferi locuri de muncă cetăţenilor români care sunt în căutarea unui loc de muncă pe o perioadă de cel puţin trei luni de zile”, a afirmat premierul.

Acesta a anunţat că pentru aceste categorii vor fi dezvoltate instrumente de susţinere a angajărilor mult mai generoase, practic urmând ca Guvernul să susţină un procent semnificativ din salariul brut o perioadă de timp mai lungă. Pentru aceste cazuri, Orban a spus că executivul va pune anumite condiţii, una dintre ele fiind ca după încetarea perioadei de plată a sumei în cadrul măsurilor active, o perioadă de timp compania să menţină angajaţii care au beneficiat de aceste măsuri.

Cristian Lungu

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Cluj24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Cu cât a crescut prețul unei acțiuni Banca Transilvania, după anunțul #Goodvibesonly

Publicat

Banca Transilvania (Simbol bursier TLV) este una dintre cele mai mari bănci care operează în România. Luni, aceasta a anunțat o reducere masivă a dobânzilor prin campania #Goodvibesonly. Această măsură are efecte nu doar în buzunarele românilor, dar și în modalitatea de cumpărare a investitorilor. Ca urmare, o acțiune a Băncii Transilvania valorează astăzi cu aproximativ 10% mai mult față de sfârșitul săptămânii trecute.

10% în două zile

De la prețul de 2,03 lei, acțiunea TLV a crescut la prețul de 2,23 lei. Asta înseamnă o creștere de 10%. Ca urmare, un investitor care ar fi cumpărat vineri acțiuni de 1000 de lei la Banca Transilvania, ar fi avut astăzi 1100 lei. Investițiile bursiere rămân cea mai ușoară modalitate din România de a investi economiile. Asta fără să punem la socoteală dividendul.

Ce dividende oferă TLV

Banca Transilvania oferă dividende cu randament de aproximativ 5% (la prețul din articol). Totuși, acționarii primesc în data plății o acțiune în plus la 10 deținute. Ceea ce înseamnă că randamentul real al dividendelor oferite de Banca Transilvania este de aproximativ 15%.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Coșul minim de consum a fost votat la suma de 7.000 de lei de către Parlament

Publicat

Parlamentul afirmă că o familie cu doi copii ar trebui să trăiască decent cu 7.000 de lei pe lună. Coşul minim de consum înseamnă, de fapt, cât ar costa toate nevoile biologice şi sociale ale unei familii. Aceste nevoi sunt însumate de la mâncare, medicamente şi cheltuieli de transport, până la plata unor cursuri sau bilete la teatru. Calcului a fost făcut orientativ pentru stabilirea salariului minim brut.

Adrian Dohotaru, deputat independent, iniţiatorul legii declară: „Acest coș minim pentru un trai decent presupune să avem un coș de peste 7.000 de lei în momentul de față. Este vorba de o familie cu doi copii. Un salariu minim spre care trebuie să tindem pentru a ajunge la un stat social adevărat, e de peste 2.700 de lei, lucru care este foarte relevant în condițiile în care avem spre 50% dintre contracte pe salariul minim. De aceea, pentru a construi acest stat social, este bine să avem acest coș calculat anual de INS”.

Cristian Seidler, deputat USR își expune părerea: „Orice politician care a participat la actul de guvernare cel puțin 4 ani în ultimii 30 de ani și care folosește cuvintele <>, comite un act de indecență, după părerea mea. Pentru că ideea de trai decent nu se măsoară doar în produsele și serviciile consumate într-o lună de o familie, ci și în numărul de km de autostradă, în hectare de pădure, în școli și spitale decente”, declară acesta.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cercetătorii UBB au studiat evoluția mobilității populației din România în perioada stării de urgență

Publicat

Cercetătorii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB-FSEGA) au analizat, în cadrul proiectului de cercetare COVID-19 – Romanian Economic Impact Monitor (COVID-19 RoEIM), evoluția mobilității populației din România pe perioada stării de urgență decretată în urma pandemiei de coronavirus.

Cum funcționează, mai exact

Utilizând datele Google Mobility din perioada 16 martie – 15 mai 2020, cercetătorii au dezvoltat un indice de mobilitate națională pe baza deplasărilor tuturor persoanelor care dețin un cont de utilizator Google cu funcțiunea de istoric al locațiilor în mod activat. Proiectul de cercetare este coordonat de prof. univ. dr. Szász Levente, prodecan responsabil pentru cercetarea științifică din cadrul FSEGA.

Care sunt rezultatele preliminarii

,,Rezultatele cercetării arată că reducerea generală a mobilității a început deja cu 10 zile înaintea instaurării stării de urgență, aceasta atingând un nivel minim de -52% la sfârșitul primelor 10 zile ale acestei perioade comparativ cu valoarea medie a mobilității la nivel național din perioada 15 februarie – 1 martie 2020.

Recordul minim absolut s-a înregistrat în perioada Sărbătorilor Pascale, când mobilitatea populației din România s-a redus cu 67% față de aceeași perioadă de referință. Valoarea medie pe întreaga durată a stării de urgență la nivel național a fost de -41%.

În ceea ce privește componentele indicelui de mobilitate, cele mai importante scăderi s-au înregistrat în categoriile de comerț cu amănuntul și activități de recreere (valoare medie de -59%), respectiv cele aferente stațiilor de transport public (valoare medie de -56%).

Cele mai importante creșteri imediat după perioada de urgență s-au înregistrat în activitățile legate de parcuri și spații verzi (14 mai: -24%, 15 mai: +3%, 16 mai: +13%). În același timp, conform datelor furnizate de Poliția de Frontieră Română, trecerile de frontieră s-au redus în medie cu 84% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cele mai importane zone

În privința diferențelor dintre județe, cercetătorii UBB au constatat, pe perioada stării de urgență, că scăderile cele mai semnificative ale mobilității s-au înregistrat în București (valoare medie de -52%), Brașov (-47%) și Cluj (-47%), toate aceste cifre fiind sub media națională de -41%. În aceeași perioadă, scăderile medii cele mai mici s-au înregistrat în județele Giurgiu (-22%), Teleorman (-22%) și Călărași (-28%), cu cifre mult peste valoarea medie națională.

Pe parcursul perioadei stării de urgență aceste liste de „top” au arătat mici variații, în rândul județelor cu cele mai mari scăderi intrând și județul Iași, iar lista județelor cu cele mai mici scăderi fiind completat și de județul Ialomița.

Rezultatele proiectului de cercetare pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina de Facebook a proiectului (https://www.facebook.com/covid19.roeim/)“, conform Direcţiei Comunicare şi PR a UBB.

*Intertitlurile aparțin redacției

Citește mai departe

ACTUALITATE

Pescarii au ripostat, iar Guvernul s-a conformat. Se poate face grătar și masca nu este obligatorie

Publicat

În urmă cu câteva zile, Ministerul Agriculturii a publicat un document în Monitorul Oficial în care erau precizate noile regule ce trebuie respectate de pescari. În urma acelor reguli, pescarii din toată România s-au înfuriat și au ripostat. În acest sens, Ministerul Agriculturii a pregătit un nou ordin cu reguli actualizate.

Cluj24 a publicat acum câteva zile regulile inițiale pe care guvernul le-a impus. Vezi știrea aici.

Vestea bună este că, de această dată, reguile au fost stabilite împreună cu un mai mulți administratori de bălți din țară.

,,Pentru că s-au strecurat în vechea formă a Ordinului – pentru că azi discutăm de un alt ordin care a plecat de la minister spre avizare la Ministerul Sănătăţii – am reformulat şi am scos câteva dintre articolele vechiului ordin, şi anume: s-a scos obligativitatea ca administratorii să impună interzicea socializării. Apoi, administratorii vor permite prezenţa vizitatorilor prin perimetrul locului de pescuit. De asemenea, din obligaţiile pescarilor recreativi, s-au scos acele articole care se refereau la evitarea socializării cu alţi pescari, purtarea măştilor până la momentul accesului în perimetrul locului de pescuit şi a rămas ca pescarii să aibă obligativitatea de a lăsa perimetrul de pescuit curat şi să respecte cu stricteţe regulamentul amenajării piscicole, urmând ca cei care gestionează amenajările piscicole să-şi stabilească prin regulament care sunt regulile în interior”, a anunţat joi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

Citește mai departe