În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Ministru Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că registrul naţional de transplant este aproape finalizat şi va oferi transparenţă şi predictibilitate oamenilor, informează Agerpres.

„Registrul naţional de transplant (…), care permite, în primul rând, cunoaşterea situaţiei celor care au nevoie de transplant, pe de o parte şi situaţia ofertei pentru aceşti oameni (…) este aproape finalizat şi lucrul ăsta este extrem de important, pentru că (…) oferă, în primul rând, transparenţă şi predictibilitate pentru oameni.

Ştiu despre ce este vorba, ştiu că sunt acolo şi că nu există înţelegeri oculte”, a spus Rafila la Reuniunea Naţională a coordonatorilor de transplant şi KDP, organizată de către Agenţia Naţională de Transplant.

Donarea de țesuturi și organe

În opinia sa, informarea şi educarea opiniei publice cu privire la donarea de ţesuturi şi organe este „esenţială” pentru a creşte numărul donatorilor.

„Dacă va fi nevoie să facem modificări legislative, le vom face, dar în primul rând lumea trebuie să fie informată apropo de transplant, de utilitatea donării, (…) iar numărul de donatori trebuie să fie mai mare decât cel care este acum”, a afirmat Rafila.

300 de transplanturi

Ministrul a punctat că s-au efectuat circa 300 de transplanturi anul acesta.

„Cred că avem suficient spaţiu să schimbăm lucrurile cu voinţă administrativă, politică, dacă vreţi, cu participarea dumneavoastră profesională şi cu parteneriate solide cu agenţii similare”, a spus Alexandru Rafila.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a luat o serie de măsuri după fuga din țară a primarului municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, o serie de polițiști din diverse structuri fiind demiși.

Adjunctul șefului IPJ Cluj, Constantin Ilea, numit șef al IPJ Maramureș după fuga lui Cherecheș. Alte demiteri în Poliție

Astfel, Inspectorul General al Poliţiei de Frontieră, Victor Ştefan Ivaşcu, a fost eliberat din funcţie, cu acordul acestuia, iar continuitatea conducerii va fi asigurată de Inspectorul General Adjunct al Poliţiei de Frontieră, Cornel Laurian Stoica.

De asemenea, Corpul de Control al Ministrului Afacerilor Interne va efectua un control la Inspectoratul Teritorial Sighetul Marmaţiei al Poliţiei de Frontieră, inclusiv la Punctul de Trecere a Frontierei Petea.

În urma unor şedinţe de analiză managerială desfăşurate împreună cu şefi de structuri şi la nivelul conducerii MAI, s-a mai decis retragerea împuternicirii Inspectorului General Adjunct al IGPF responsabil cu supravegherea frontierei şi a Inspectorului General Adjunct al IGPF responsabil cu suportul administrativ – logistic.

Totodată, a fost demis şi şeful IPJ Maramureş. Astfel, potrivit MAI, s-a decis „încetarea măsurii asigurării conducerii de către ofiţerul desemnat la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş şi împuternicirea în funcţia de Inspector Şef a comisarului şef Constantin Ilea”.

Ilea a deținut până acum funcția de adjunct al șefului IPJ Cluj, Mihai Rus.

Inspectoratul General al Poliţiei Române va efectua un control la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş.

A fost demis șeful Biroului de Operațiuni Speciale Cluj

Conducerea MAI şi şefii de structuri au cerut o evaluare, până pe 6 decembrie 2023, a managementului Direcţiei de Investigaţii Criminale din Inspectoratul General al Poliţiei Române, structură cu responsabilităţi de coordonare a activităţii de supraveghere judiciară.

În cadrul şedinţelor de analiză managerială s-a hotărât şi înlocuirea conducerii Brigăzii de Operaţiuni Speciale Cluj, „pentru consolidarea capacităţii instituţionale a structurilor de suport operativ de pe raza Curţii de Apel Cluj”, dar şi înlocuirea conducerii Serviciului Judeţean de Protecţie (Direcţia Generală de Protecţie Internă) Maramureş.

Pe de altă parte conducerea, Ministerului Afacerilor Interne l-a împuternicit pe generalul de brigadă Liviu Uzlău în funcţia de comandant (rector) al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.

Conform sursei citate, aceste decizii au fost luate „având în vedere o serie de evenimente desfăşurate recent la Academia de Poliţie ‘Alexandru Ioan Cuza’, precum şi pe liniile de muncă ale unor structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, înregistrate pe fondul desfăşurării cu superficialitate sau cu lipsă de pro-activitate a actului profesional şi managerial”.

Fostul rector, Claudiu Chindriș, a fost numit director al Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca.

Citește și Fostul rector al Academiei de Poliției, ”parașutat” șef la Școala de Agenți de Poliție Cluj-Napoca

Motivația MAI

Potrivit MAI, evenimentele respective „au fost de natură a afecta drepturile cetăţenilor”, „au produs consecinţe cu privire la aplicarea legii române în mod egal tuturor cetăţenilor” şi „au adus atingere protecţiei intereselor statului şi credibilităţii unor instituţii şi structuri din cadrul MAI”, iar deciziile luate au fost motivate de „restabilirea unui nivel înalt de eficienţă managerială şi profesională, precum şi a încrederii cetăţenilor în lege şi autorităţi”.

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru luare de mită de Curtea de Apel Cluj, a fugit din ţară, vineri, prin punctul de trecere a frontierei Petea, cu Ungaria, folosindu-se de un act de identitate al unei rude.

Citește și Sentință definitivă. Cătălin Cherecheș, condamnat la 5 ani de închisoare cu EXECUTARE de Curtea de Apel Cluj

Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu”, organizeaza în data de 30 noiembrie 2023 la Cluj-Napoca  manifestarea omagială “Marșul recunoștinței” dedicată personalităților care au contribuit la realizarea Marii Uniri, personalități care au monumente ridicate în municipiu.

Cu această ocazie Societatea ”Avram Iancu” va depune coroane de flori la monumentele unor personalități ale istoriei românilor care au contribuit prin lupta lor la făurirea Marii Uniri de la 1918.

”Inițiat în anul aniversării Centenarului Marii Uniri, “Marșul Recunoștinței” doreste să strîngă alături organizații cultural-patriotice, asociații culturale,  reprezentanti ai scolilor si universitatilor din Cluj Napoca, reprezentanți ai asociatiei cadrelor militare in rezerva si retragere, personalitățti ale orașului și locuitori ai municipiului”, arată organizatorii.

Care este traseul marșului

Manifestarea constind in parada si depuneri de coroane la monumentele și statuile următoarelor mari personalități: Mihai Viteazul – P-ța MihaiViteazul, Alexandru Ioan Cuza – str. Cuza Vodă nr. 2, Mitropolit Nicolae Ivan și Avram Iancu – P-ța Avram Iancu, Alexandru Vaida-Voievod, Iuliu Maniu – Piața Ștefan cel Mare, Andrei Mureșanu – Piața Cipariu, Școala Ardeleană – strada Kogălniceanu, Monumentul Memorandiștilor și Cardinal Iuliu Hosu – Bulevardul Eroilor, va debuta în Piața Mihai Viteazul, la statuia primului intregitor de neam, în  data de 30 noiembrie 2023, la ora 12.

Aceste manifestări se vor desfășura în cadrul proiectului “Moții – făuritori de istorie națională” proiect cofinanțat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca.

Majorarea ofertei de valută din partea companiilor, care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat, a asigurat rezistență leului la creșterea aversiunii față de risc dar și la atenționările marilor agenții de rating după votarea în Parlament a noii legii a pensiilor.

Moody’s și Fitch au semnalat faptul că implementarea noii legi a pensiilor va avea impact negativ pentru finanțele publice, prin creșterea deficitului bugetar. Această evoluție va afecta ratingul României în următorii ani și pune în pericol atragerea de fonduri europene prin PNRR, care necesită o scădere a deficitului sub 4%.

Raportul euro/leu a avut o evoluție stabilă. Cursul monedei unice s-a înghesuit între 4,9703 lei, media stabilită vineri, și 4,9710 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat zilnic în culoarul 4,969 – 4,973 lei.

CFA România a prezentat sondajul realizat în octombrie în rândul membrilor săi. Eforturile BNR de a stabiliza cursul euro/leu și de a-l utiliza drept principală armă împotriva inflației, au coborât nivelul anticipărilor pentru următoarele luni.

Euro la 5 lei

Pentru orizontul de șase luni (mai 2024) se anticipează o valoare medie a euro de 5,0097 lei, iar pentru noiembrie viitor valoarea medie a cursului anticipat este 5,0541 lei. La începutul acestui an, membrii CFA România prognozau pentru decembrie un curs al euro de 5,0636 lei.

Creșterea cererii de lei, din partea companiilor, a întrerupt scăderea dobânzilor interbancare, care s-au menținut la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,31%, iar cel la 12 luni la 6,39%.

În perioada analizată, Trezoreria s-a împrumutat până în aprilie 2030 cu 496 milioane lei la un cost mediu anual de 6,96% și cu 409,1 milioane lei prin titluri scadente în iulie 2034 cu un randament mediu anual de 7,22%. Lunea aceasta, Finanțele intenționează să atragă 690 milioane lei printr-o emisiune cu obligațiuni scadente în mai 2027.

Încetinire economică în SUA

Redeschiderea pieței americane, după ce joi a fost sărbătorită Ziua Recunoștinței (Thanksgiving), a fost pozitivă în prima parte a zilei, iar euro a atins un minim de 1,0895 dolari.

Publicarea datelor referitoare la ocuparea forței de muncă din sectorul privat din SUA, semn a unei încetinirii a economiei în ultima parte a acestui an, a apreciat moneda unică la 1,0949 dolari.

Euro a profitat și de faptul că indicele IFO care măsoară climatul de afaceri din Germania a crescut luna aceasta de la 86,9 la 87,3 puncte.

În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,5402 la 4,5603 lei, media de vineri fiind stabilită la 4,5559 lei.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 5,1383 și 5,1572 lei și a încheiat săptămâna la 5,1562 lei. Media lirei sterline a crescut de la 5,6749 lei, în ședința de luni, la 5,7252 lei, în cea de vineri.

Prețul gramului de aur a urcat vineri la 292,3096 lei, evoluție datorată aprecierii monedei americane și a unciei la 1.992 – 2.004 dolari.

Vineri, bitcoin a crescut la aproape 38.420 dolari, cel mai înalt nivel începând cu mai 2022, dar se tranzacționa la finalul săptămânii 37.650 și 37.850 dolari. Ethereum s-a apropiat de 2.150 dolari și s-a mișcat apoi între 2.071 și 2.097 dolari.