Filipii de toamnă, apărătorii familiei și a turmelor de oi. Cum se „lega gura lupului” în satele din Transilvania

Între numeroasele sărbători ținute în lumea satului tradițional se numărau și cele închinate sfinților apărători ai turmelor. Astfel, la jumătatea lunii noiembrie și a lunii februarie se țineau zilele Filipilor, Filipii de Toamnă, respectiv Filipii de Iarnă.

Filipii de Toamnă sunt între 12 și 14 noiembrie. Oamenii satelor credeau că „paza contra lupilor stă în puterea Filipilor, iar apoi, spre Capul Iernii, doar Sântandrei îi stăpânește”, arată cercetătorii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Filipii de toamnă, apărătorii familiei și a turmelor de oi. Cum se „lega gura lupului” în satele din Transilvania

Sărbătoarea era ținută în special de femei, pentru ca gospodăria și familia să fie ferită de primejdii.
Astfel, se obișnuia ca fiecare familie să respecte o anumită zi de Filipi. Acea zi, mama „o lăsa moștenire” fiicelor sale, pentru a o prăznui toată viața și astfel se atrăgea protecția asupra familiei, asupra gospodăriei, a animalelor și a turmelor de oi.

Filipii de toamnă: Ce obiecte nu puteau fi folosite

„În ajunul acestei zile se îndătina să se lege foarfecele, pieptenii cu dinții de fier cu care se pieptănau fuioarele <<ca astfel să fie încleștată gura fiarelor>>.

Tot în aceste zile era interzis să se folosească unele obiecte casnice: foarfeci, pieptene, acul și fusele de tors erau legate cu ață, pentru <<a lega gura lupului>> și să nu poată să facă stricăciuni în staulul animalelor”, se arată în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania – Sărbători, credințe, rituri, mituri”, scris de etnologul Maria Bocșe.

În zona Someșului, în aceste zile „se lega gura hornului”, în pod, „ca răul” să nu se apropie de case și de familii.

Magia cuvântului

O altă credință general răspândită era aceea de a nu pomeni la masă numele lupului.

Această interdicție reflectă o practică legată de „magia cuvântului”, crezându-se că răul poate fi atras și prin pomenirea lui.

În același context, în zilele de Filipi, se îndătina „să se ungă cu usturoi vetrele de foc, gura cuptorului și borțile din pereți, ca să se astupe și gura lupului și să se ungă ochii lui, ca să nu vadă prada”, mai arată cei de la (CJCPCT) Cluj.

Totodată, turmele de oi erau stropite cu apă sfințită, ca să fie ferite „de primejdia lupilor”.

Foto: Turmă de oi, Orman, jud. Cluj/Arhiva CJCPCT Cluj