CULTURA
File de istorie/ Procesul ziariștilor „criminali de război și vinovați de dezastrul țării” – 30 mai 1945
La 30 mai 1945 începea, în București, procesul ziariștilor „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”, așa cum a fost el intitulat de autoritățile comuniste. Printre cei 12 acuzați se aflau poeții Radu Gyr și Nichifor Crainic, jurnaliștii Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu, Ilie Rădulescu și mulți alții. Aceștia erau acuzați că susţinuseră propaganda regimului Ion Antonescu, instigând la ură rasială, la declanşarea războiului în răsărit și contribuind la dezvoltarea fascismului în România. În realitate, acest proces se înscria în amplul proces de lichidare a elitelor intelectuale și adversarilor comunismului, inițiat de ocupația sovietică prin puterea politică instaurată de aceasta.
Procesul a fost judecat de așa numitul Tribunal al Poporului, în realitate o formă hibridă de justiție, ilegitimă, înființată de ocupantul sovietic cu încălcarea celor mai elementare principii ale dreptului, cu scopul evident de eliminare a opozanților politici. Acuzatorii publici au fost Constantin Vicol, Alexandra Sidorovici (soţia lui Silviu Brucan), Ion D. Ioan şi Avram Bunaciu. Desfășurat după modelul proceselor politice sovietice, procesul ziariștilor a fost însoțit de demonstrații ale „oamenilor muncii” din Bucureşti, care cereau condamnarea la moarte a acuzaților.
„Poetul Radu Gyr a fost condamnat la 12 ani de detenţie politică”
S-au remarcat cu acest prilej, prin lașitate și oportunism, scriitorii N. D. Cocea, Eugen Jebeleanu și Cezar Petrescu, care alături de alți reprezentanți ai Sindicatului Ziariştilor Profesionişti, anunțau că au „luat act cu satisfacţie de trimiterea în judecata Tribunalului Poporului a primului lot de ziarişti trădători ai intereselor populare şi de stat”.
Procesul s-a încheiat la 4 iunie 1945, cu sentințe cumplite: Pamfil Şeicaru şi Grigore Manoilescu, fugiţi din ţară, au primit pedeapsa cu moartea, Nichifor Crainic (dispărut la acel moment) şi Stelian Popescu au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, iar ceilalţi au primit condamnări între 12 şi 20 de ani. Poetul Radu Gyr a fost condamnat la 12 ani de detenţie politică.
„Operele acestor oameni au fost interzise în România de până în 1989”
După o detenție dură la închisoarea Aiud, a revenit acasă în 1956, în urma unui decret de grațiere, fiind din nou arestat în 1958 și condamnat la moarte pentru poezia-manifest „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane”, considerată de autorităţi drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. După comutarea pedepsei la 25 de ani inchisoare, Radu Gyr a executat 6 ani de detenţie, până la eliberarea generală a deținuților politici din 1964, ca urmare a presiunilor Occidentului asupra României comuniste.
Operele acestor oameni au fost interzise în România de până în 1989, după 1990 înregistrându-se o deschidere, creațiile lor fiind din nou tipărite și apreciate. După 2015, prin Legea 217, redactată de conducerea Institutului Național pentru Studiul Holocaustului în România “Elie Wiesel”, susținută de toată clasa politică românească în urma presiunilor exercitate din SUA și Israel, lege care practic reabilitează aberantele sentințe ale tribunalelor poporului din anii 1945-1946, memoria lor a început să fie din nou prigonită.
În urmă cu o lună, a avut loc un nou scandal, prin intervenția intempestivă a Institutului Elie Wiesel în activitatea Teatrului Național din Iași, care a anulat un program de poezie din temnițele comuniste, printre autori figurând și Radu Gyr și Nichifor Crainic. (Florin Dobrescu)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Candidații Călin Georgescu și George Simion – naționaliști, extremiști, suveraniști, votați la Cluj în comune cu primari UDMR
Cei doi candidați la prezidențiale, considerați naționaliști, extremiști și suveraniști, cu accente legionare, Călin Georgescu și George Simion, au obținut voturi, și nu puține, inclusive în comunele din județul Cluj cu primari UDMR și unele, cu populație majoritar maghiară.
Astfel, în comuna Sic, unde candidatul UDMR, Kelemen Hunor, a obținut 580 de voturi (88,01%), candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe locul secund și a primit 24 de voturi (3,64%, iar liderul AUR, George Simion, 9 voturi (1,37%), clasându-se pe locul 5.
În comuna Buza, George Simion ocupă locul 3, cu 55 de voturi (14,78%), în fața lui Georgescu, care a primit 42 de voturi (11,29%).
De asemenea, în comuna Moldovenești, independentul Călin Georgescu s-a clasat pe locul secund, după Kelemen Hunor, cu 243 de voturi (19,1%) , urmat de George Simion, cu 152 de voturi (11,95%).
În Izvorul Crișului, candidatul AUR, George Simion, s-a clasat pe locul 2, după Kelemen Hunor, cu 45 de voturi (6,48%), în timp ce candidatul independent Călin Georgescu ocupă locul 4 cu 40 de voturi (5,76%).
În altă comună, Săvădisla, Călin Georgescu ocupă tot locul secund după candidatul UDMR, primind 319 voturi (14,89%), în timp ce George Simion s-a clasat pe locul 5, cu 153 de voturi (7,14%).
În Suatu, George Simion s-a clasat pe locul 2 după candidatul UDMR, cu 96 de voturi (14,68%), podiumul fiind completat de Călin Georgescu, cu 72 de voturi (11,01%).
În comuna Baciu, Călin Georgescu a ocupat locul 3, cu 915 voturi (15,35%), urmat pe 4 de George Simion, cu 535 de voturi ( 8,98%).
În fine, în comuna Sâncraiu, George Simion a înregistrat 62 de voturi (6,29%) și s-a clasat pe locul 2 după Kelemen Hunor, iar Georgescu 19 voturi (1,93%).
La alegerile locale din iunie 2024, UDMR a câștigat în județul Cluj 7 primării de comune: Baciu, Buza, Moldovenești, Săvădisla, Suatu, Sâncraiu și Izvoru Crișului, iar la Sic este primar independent susținut de UDMR.
EVENIMENT
FOTO. Diana Șoșoacă, ”votată” la Cluj deși nu figura pe buletinul de vot. Mii de voturi nule înregistrate
Președintele Partidului S.O.S România, Diana Iovanovici Șoșoacă, a fost ”votată” la Cluj deși nu figura pe buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale.
Astfel, duminică, după închiderea urnelor, la multe secții de votare cei care au numărat voturile au avut surpriza să constate că pe buletine de vot a apărut un chenar desenat cu pixul în interiorul căruia era trecut numele Dianei Șoșoacă și numele partidului și ștampila ”votat”.
De asemenea, cei 14 candidați aflați pe buletinul tipărit erau tăiați, voturile acestea fiind anulate.
Alți clujeni nemulțumiți au pus ștampila pe mai mulți candidați, astfel că și aceste voturi au fost considerate nule.
CCR a decis interzicerea candidaturii la Președinția României a Dianei Șoșoacă, astfel încât aceasta nu a figurat pe buletinele de vot.
Un bărbat de 48 de ani din Poieni, jud. Cluj, a fost amendat cu 2.000 de lei pentru ruperea unor afișe electorale.
„Potrivit celei mai recente centralizări a incidentelor electorale, de la debutul procesului de votare au fost înregistrate 11 sesizări privind posibile contravenții sau infracțiuni legate de alegeri. Dintre acestea, 3 sesizări nu s-au confirmat, iar alte 3 sunt în curs de verificare.
Bărbat de 48 de ani din Poieni, Cluj, AMENDAT pentru ruperea unor afișe electorale
Până în prezent, a fost înregistrat un dosar penal și au fost aplicate 4 sancțiuni contravenționale: un avertisment și 3 amenzi, însumând peste 5.000 de lei.
Polițiștii Secției 8 Poliție Rurală Huedin au fost sesizați în legătură cu distrugerea unor afișe electorale din apropierea secției de votare nr. 589 din localitatea Poieni.
În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că un bărbat, de 48 de ani, din comuna menționată mai sus, ar fi distrus prin rupere aproximativ 13 afișe electorale tipărite, amplasate pe panoul din proximitatea secției de votare.
Afișele respective aparțineau mai multor formațiuni politice și candidați înscriși pentru Alegerile Parlamentare din 1 decembrie 2024.
Bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 2.000 de lei, conform prevederilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și desfășurarea activităților electorale”, a transmis IPJ Cluj.
EVENIMENT
VIDEO FOTO. Agitație și suspans la AUR Cluj în seara alegerilor. Cum au fost primite rezultatele exit-poll-urilor?
Reprezentanții și susținătorii AUR Cluj au trăit momente de tensiune maximă, duminică seară, în așteptarea primelor sondaje ale alegerilor prezidențiale.
Potrivit rezultatelor exit-poll, candidatul AUR la Președinție, George Simion, este creditat cu locul al patrulea în preferințele românilor care și-au exprimat duminică votul, cu 15% din voturile românilor.
Reporterii Cluj24 s-au aflat, la momentul anunțării rezultatelor exit-poll, la sediul AUR Cluj, unde câteva zeci de membri ai partidului și susținători ai lui George Simion au așteptat împreună rezultatele. Ultimele minute ale votului au fost marcate de agitație și nerăbdare. În sediu, videoclipuri cu liderul partidului au rulat pe ecranele telefoanelor, iar forfota generalizată reflecta emoția momentului.
Șoc și emoție în fața rezultatelor exit-poll
Rezultatele exit-poll-urilor, asa cum surprind si imaginile video, au produs reacții variate printre susținătorii AUR Cluj. Deși au apărut exclamații și suspine de surprindere, liderii locali au încercat să păstreze o atitudine reținută până la confirmarea oficială a voturilor.
Reprezentanții filialei au refuzat să susțină o conferință de presă, pe de o parte din lipsa reprezentanților mass-media la sediul AUR. Mai mulți dintre ei au părăsit sediul după aflarea rezultatelor exit-poll.
„Așteptăm numărătoarea finală a voturilor”
Pentru Cluj24, Alexandru Curea, consilier județean și reprezentant al filialei AUR Cluj, a făcut o serie de declarații:
„Noi, Alianța pentru Unirea Românilor filiala Cluj suntem mândri de rezultatul obținut, dorim să mulțumim fiecărui român care și-a exprimat dreptul constituțional și a mers la vot, indiferent de opțiunea avută și cu atât mai mult le mulțumim celor care ne-au votat și ne-au susținut. De azi înainte, noi, AUR, am început să scriem istorie, iar această mișcare de trezire națională s-a văzut și în sondaje, și acum, la exit-poll. Dorința de schimbare a românilor nu mai poate fi oprită și abia am început să facem treabă, să ne luptăm cu adevărat pentru țară. Vom fi o forță care vom reprezenta cu demnitate și mândrie fiecare român, indiferent de opțiunea acestuia, în Parlamentul European, în Parlamentul României. Așteptăm numărătoarea finală a voturilor și sperăm să îi reprezentăm pe români și în turul II.
Avem informații de la toți colegii din țară și de la colegii filialei Cluj că au fost tentative de fraudă, în anumite comune s-a lăsat chiar și cu dosare penale, chiar și pentru președinții secției de votare, o să revenim ulterior cu toate informațiile pe care le avem. Așteptăm numărătoarea finală, suntem optimiști. Legat de rezultatele celorlalți candidați, ni se pare că nu sunt cele reale”, a declarat acesta.
Deși rezultatele exit-poll-urilor nu au fost cele așteptate, reprezentnții AUR Cluj rămân optimiști în așteptarea a numărătorii finale a voturilor.