Connect with us

ACTUALITATE

EXCLUSIV / Tyukodi Antal, „Pistruiatul” în varianta maghiară. Băiatul din Gruia a fost omorât în bătaie în beciurile Siguranței

Publicat


Probabil puțini știu cine este Tyukodi Antal. Și, cu siguranță, mai puțini știu că între adolescentul Tyukodi Antal și „Pistruiatul” regizat de Francisc Munteanu sunt multe asemănări. Dar și o deosebire uriașă. Redăm mai jos.

Tyukodi Antal, luptător comunist la 15 ani

Povestea pe care cluj24.ro o relatează se bazează pe fapte reale petrecute în perioda interbelică și descrise de Ioan Ciorca în volumul „Cimitirul Central, spaţiul eternităţii personalităţilor clujene”.

„În 1936, muncitorii de la fabrica de încălţăminte Dermata, viitoarea Clujana, aflaţi în grevă, şi-au înscris revendicările pe nişte afişe realizate la o tipografie clandestină.

Adolescentul Tyukodi Antal a trebuit să transporte manifestele de la tipografie la organizatorii mişcării de protest. Din nefericire, copilul nu a ajuns la destinaţie, ci în beciurile Siguranţei, care nu a ţinut cont de faptul că are în faţă doar un copil de 15 ani. Bătut crunt, băiatul a murit în câteva zile”, spune autorul cărţii.

Tyukodi Antal este înmormântat în Cimitirul Central (Hajongard) din Cluj, iar o stradă din cartierul Gruia îi poartă numele.

 

Tyukodi Antal, asemănări cu „Pistruiatul”

În „Pistruiatul”, un serial românesc de propagandă, realizat în 1973, adolescentul Mihai Pleșa (Costel Băloiu) este implicat în sprijinirea mișcării ilegaliste comuniste din anii ’40.

Filmul este propagandistic și pueril, dar a prins extraordinar în anii ’70 – ’80, când filmele de aventură românești erau puține, iar accesul la producțiile occidentale lipsea.

În serial, membrii Mișcării ilegaliste comuniste pregătesc cu înflăcărare ziua Eliberării. Pistruiatul, un simpatic băiețandru de 13 ani, devine eroul acestor evenimente conduse din umbră de însuși prietenul și tovarășul său, Andrei (Sergiu Nicolaescu).

„Pistruiatul” s-a filmat la Cluj și Oradea

În film, Pistruiatul este ajutat de fidelul său prieten patruped, câinele Calu. În realitate, acesta era un câine de misiune, dresat, iar numele lui adevărat era Kaloz (Pirat, în limba maghiară – n.r.).

„Pistruiatul” s-a filmat la Cluj și Oradea, scrie site-ul istoriafilmului.ro. Locurile în care s-a filmat în Cluj atrag atenția prin armonia pe care o conferă poveștii.

Cazinoul, BCU și Cetățuia în filmul „Pistruiatul”

Apar Cazinoul și fântâna din Parcul Central, dar și străzile Bolyai și Victor Babeș, Cetățuia, câteva case ale hoștezenilor din cartierul Mărăști.

S-a mai filmat în alte locuri precum Biblioteca Centrală Universitară (întruchipând un tribunal, de unde ilegalistul Andrei este scos după ce a fost condamnat la moarte), Fabrica de Cărămidă ori Canalul Morii.

Asemenări și o deosebire importantă Tyukodi Antal vs Pistruiatul

Revenind la asemenări, și Tyukodi Antal în 1936, și Pistruiatul împart manifeste provenite (tot) dintr-o tipografie ilegală, ajutând o mișcare (muncitorească ori comunistă).

Însă asemenările se opresc aici. Tyukodi Antal moare omorât în bătaie în beciurile Siguranței, dar Pistruiatul scapă cu viață după cele zece episoade ale serialului.

Ce spune istoricul despre posibilele asemănări Tyukodi Antal și Pistruiatul

cluj24.ro a stat de vorbă cu istoricul clujean Lukács József, întrebându-l dacă filmul „Pistruiatul” a preluat imaginea lui Tyukodi Antal.

„Nu pot spune că filmul <Pistruiatul> este povestea lui Tyukodi. Pot spune, însă, că filmul <Pistruiatul> este despre un copil care colaborează și ajută pe comuniștii din Cluj.

Filmul s-a turnat în parte în Cluj, iar clujenii l-au considerat pe adolescentul Pistruiatul drept clujean de-al lor. Evident, nu este așa.

Putem face, însă, legătura între această veche poveste a adolescentului Tyukodi din anii ’30, care colabora cu comuniștii, și Pistruiatul, care, nu-i așa?, a fost considerat clujean de-al nostru și colabora cu Sergiu Nicolaescu aka comuniștii”, a explicat Lukács József, pentru cluj24.ro.

Lukács József (foto sus, 51 de ani) a absolvit Facultatea de Litere a UBB Cluj, specializarea Teatrologie, și este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.

Este autorul cărții Povestea oraşului-comoară – Scurtă istorie a Clujului şi a monumentelor salepentru care a luat premiul Nicolae Drăganu al Uniunii Scriitorilor Filiala Cluj;
autor al volumelor Călăuza văii Arieşului – Aranyos-völgyi kalauz (2006), Clujul gotic și co-autor al volumului Povești despre Cluj III.
Lukács József are și o teză de doctorat la UBB Cluj cu titlul: Clujul Renascentist. Aspecte privind viaţa cotidiană în Cluj, în secolele XVI şi XVII. Alimentaţia şi gastronomia.

 

 

 

 

 




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate