EXCLUSIV. Premiera „MIRACOL” la Cluj. Ce spun realizatorii FILMULUI și ce părere au ACTORII despre PERSONAJE

Premiera filmului „Miracol” a avut loc la Cinema City din Iulius Mall, miercuri, 2 februarie, la ora 19:30. La sfârșitul acesteia, s-a desfășurat o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A), în prezența regizorului Bogdan George Apetri, a producătoarei Oana Iancu și a actorilor Ioana Bugarin, Emanuel Pârvu și Ovidiu Crișan.

„Pentru mine, un film vorbește despre niște ascunzișuri ale naturii umane. În noiembrie, când a avut loc premiera filmului la Cairo, spectatorii care au participat la Q&A, spre surprinderea mea, au spus că aceleași probleme le au și ei în Egipt, deși filmul e despre o măicuță din județul Neamț”, a precizat regizorul.

miracol 2022

În introducerea Q&A-ului, el a făcut o scurtă prezentare a felului în care s-a lucrat la „Miracol”. Filmările au avut loc atât în Piatra Neamț, cât și în București, simultan cu cele pentru „Neidentificat”. Acestea fac parte dintr-o trilogie, ce va fi completă odată cu lansarea unui alt produs cinematografic.

Potrivit lui Apetri, meritele nu sunt doar ale sale, ci ale întregii echipe cu care a rezonat. Actorul Emanuel Pârvu, care l-a interpretat pe inspectorul Marius Preda, a fost de altă părere.

„Ca regizor, dacă vrei să te răzbuni pe un actor, nu trebuie decât să iei primele duble din fiecare secvență, să vezi cât de bun ești. Ar fi un film la care nu v-ați putea uita. Noi încercăm să ne apropiem de dorințele lui și de ce a avut în minte. Încercăm să facem cât putem de bine un personaj care e pe o foaie, pentru a-l transforma în om”, a punctat acesta.

Cei trei actori au răspuns, în sesiunea de Q&A, la câteva curiozități, pentru Cluj24.

Emanuel Pârvu, despre rolul său

Cum ați defini relația dintre inspector și Cristina Tofan, personajul principal?

Dumneavoastră v-a plăcut de inspector? Vă întreb pentru că mie nu mi-a plăcut. Ca actor ești foarte bucuros să primești un rol de dimensiune generoasă cu care să te poți lupta. Pe de altă parte, ce ai de jucat nu te poate bucura întotdeauna.

E foarte greu să te atașezi de un om care își lasă familia, își riscă profesia, iar dintr-un sentiment de vinovăție să compenseze un lucru greșit pe care tot el l-a provocat, făcând ilegalități. Nu poți să spui că mori de moralitatea lui, de minunea sufletească.

Tocmai asta cred că face filmul atât de frumos: faptul că miracolul i se întâmplă tot acestui dobitoc, nu acelei minunății. El primește această minune datorită frumuseții ei. Așa văd relația.

Ioana Bugarin, despre protagonistă

Pentru Ioana Bugarin, care a fost în rolul principal, al măicuței Cristina Tofan, personajul a venit ca o bucurie, dar și ca o provocare, dat fiind că însumate, avea aproximativ 10 replici, ceea ce a declanșat teama că nu va putea transmite atât de multă emoție.

„Datoria actorului e să își învețe replicile, iar la filmări făceam glume despre textul Ioanei, o întrebam dacă l-a învățat”, a spus Apetri, referitor la numărul mic de replici.

Pregătirea sa pentru rol a fost foarte importantă, în acest sens.

„Am stat într-o mănăstire și, pentru că am crescut cu o educație creștin-ortodoxă, deja aveam o atitudine față de spiritualitate”, a precizat Bugarin, adăugând că sfaturile regizorului au ajutat-o să treacă peste această temere.

Ținând cont că multe femei se confruntă cu problemele întâmpinate de Cristina Tofan, tânăra de 19 ani, cum se raportează omul Ioana Bugarin la acest personaj? Scena din pădure, de exemplu, a avut un puternic impact emoțional, cum a fost pentru dumneavoastră?

Cred că e parte din meserie să înveți să te cureți, să disociezi. E prea mare saltul emoțional. Nu poți să țopăi după filmările unei scene dramatice. Cred că actorul trebuie să învețe cum să scoată anumite emoții la exterior, emoții pe care le conține.

E o realitate atroce și cred că doar că educația consistentă și longitudinală ar putea să rezolve astfel de probleme. E foarte complicat când începem să acuzăm victimele că fac ceva greșit, îndemnându-le să aibă grijă ce fac, cum merg, cum se îmbracă sau cum să vorbească. Trebuie să educăm și bărbații ca să nu mai simtă că au dreptul să facă astfel de lucruri unei femei.

De curând, chiar am avut o cunoștință, un om foarte apropiat care a trecut prin asta. E ceva îngrozitor. Ai avea impresia că e o poveste, ceva foarte îndepărtat care nu se poate întâmpla în apropierea noastră, dar, din păcate, statisticile sunt covârșitoare în ceea ce privește traumele sexuale ale femeilor.

Adică sperați ca filmul să fie, totodată, educativ?

Da, sper să poată porni o polemică pe tema asta.

Impresiile lui Ovidiu Crișan despre rolul interpretat

Cum vă simțiți legat de agentul Mișu Macarie?

Mie mi-a plăcut personajul. A fost un contrapunct. Lumea crede că aceste tipologii nu sunt extrem de ofertante, fiindcă rolurile în forță sunt cele cu impact. Asta este corect, dar cred că și ceea ce am încercat eu să creez este la fel de ofertant.

Personajul e un om bun. Macarie are frică de Dumnezeu, e un om moral. Pentru că trăim niște vremuri complicate, e din ce în ce mai greu să fii bun și empatic cu cei din jur. Macarie vede oamenii ca fiind oameni, empatizează cu ei. De aceea, cred că e o tipologie din ce în ce mai ofertantă.

Muzică și cadre, ce importanță au detaliile tehnice

Bogdan George Apetri a susținut că a folosit efecte sonore cu ciripit de păsări care se regăsesc și în filmul „Neindentificat”, alături de alte elemente menite să creeze o legătură subtilă între cele două proiecte cinematografice distincte.

Referitor la muzică, acesta a argumentat că melodiile vechi, care s-au putut auzi în scenele din mașină, în care personajele ascultau radio sau casete cu piese din deceniile trecute, au fost folosite pentru a crea un univers care să ridice niște semne de întrebare: Este un univers real, sau ficțional?

Cântărețe precum Mihaela Runceanu sau Laura Stoica sunt cunoscute și pentru sfârșitul tragic, aspect de care Apetri a ținut cont, pentru a crea motive anticipative, prevestind destinul nefericit al personajului principal.

Ați vorbit despre coloana sonoră, dar cum justificați componenta vizuală? Majoritatea cadrelor au în centru fețele personajelor, care acoperă aproape tot ecranul, în timp ce alte cadre sunt omise, precum cel în care se puteau arăta fotografiile de pe telefon.

E foarte simplu, pentru mine nu e nimic mai interesant decât chipul omului. Un peisaj, sau poza de pe telefon nu mi s-au părut importante. Fotografia e un element mic narativ, publicul își poate imagina, dar cineva care trece printr-o anumită stare merită să fie în prim plan.

La început, Ioana dă un telefon și nu i se răspunde, iar camera începe să se miște abia la al doilea apel. Asta iubesc la cinema, toate mijloacele care contribuie la transmiterea unei emoții. Sunt complementare. De aceea, chiar cred că se pot filma gânduri.

Avocatul devenit regizor

Bogdan George Apetri a fost, inițial, avocat, ca ulterior să se orienteze spre film. Un spectator a fost curios despre alegerile sale profesionale.

Apetri a povestit că Dreptul a fost ușor pentru el, însă la vârsta 18 ani, după cum spun și studiile în domeniu, nu e tocmai potrivit ca un tânăr să aleagă ce va face pentru tot restul vieții.

De aceea, în jurul vârstei de 25 de ani, s-a reprofilat, devenind regizor, însă experiența profesională anterioară l-a ajutat în proiectele artistice la care a luat parte, după cum reiese și din filmul nou lansat, antrenat de elementele întâlnite în cariera sa de avocat.

„Miracol” este un thriller psihologic românesc, apărut în 2021. Prima parte a poveștii o are în prim plan pe Cristina Tofan, o tânără de 19 ani care este în perioada de probă la o mănăstire, dorind să fie măicuță. În a doua jumătate a filmului,  inspectorul Marius Preda investighează crima petrecută pe drumul de întoarcere al Cristinei, plecată pentru a rezolva o problemă personală. Desfășurarea acțiunii relevă indicii și confesiuni, făcând adevărul să fie greu de înțeles, dar atrăgând după sine și un posibil miracol.