ACTUALITATE
EXCLUSIV Ovidiu, studentul-babysitter, are grijă de COPIII clujenilor. ”Cea mai mare provocare e să rămâi calm când fac boacăne”

Ovidiu Vreme este un tânăr de 19 ani, student la Publicitate, în cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) venit la Cluj-Napoca tocmai din comuna Mileanca, județul Botoșani, pentru a începe un nou capitol din viața lui. Povestea lui trece de granițele a ceea ce mulți ar considera ca fiind normal, pentru că are experiența de viață a unui om în vârstă, deși e abia în primul an de facultate.
De obicei, babysiterii sunt fete, însă Ovidiu a dovedit că și băieții pot avea grijă de copii, dacă pun suflet și se implică în ceea ce fac. A cochetat cu meseria aceasta încă de mic, când avea grijă de nepoții din partea fraților mai mari, sau de copiii vecinilor.
„Întotdeauna mi-am dorit să am frați mai mici, mi-ar fi plăcut să le dau de mâncare, să mă joc cu ei, să îi pun la somn, dar ironia sorții a făcut ca eu să fiu mezinul familiei”, spune Ovidiu.
Odată a avut grijă de un nepot timp de 2 săptămâni. Părinții au fost plecați, iar perioada l-a ajutat să înțeleagă multe lucruri despre psihologia copiilor.
„Am învățat cum reacționează când vor ceva sau când sunt supărați. În general, cred că dedicăm prea puțin timp în a ne cunoaște copiii. Eu lucrez cu ei de când mă știu și cred că voi fi un tată priceput”, crede studentul.
Mickey Mouse pe ceas

Ovidiu este atât de pasionat de babysitting, încât are o aplicație pe smartwatch cu Mickey Mouse care indică ora, iar copiii sunt foarte încântați când aud vocea personajului din desene animate.
„Trebuie să știi și cum să îi distragi. Ceasul ăsta face minuni”, susține tânărul.
Ovidiu Vreme se adaptează în funcție de ”vreme” și e de părere că flexibilitatea este esențială când vine vorba de babysitting, aspect care, din fericire, e și punctul lui forte.
“Mă pliez întotdeauna pe educația oferită de părinți pentru că nu sunt în măsură să educ copiii altora. Nu mă pot opune dorinței părinților. Le analizez comportamentul față de copii, urmând ca eu să mă îngrijesc de siguranța și sănătatea lor.
Cea mai mare provocare e să rămâi calm când fac boacăne, dar am reușit de fiecare dată să gestionez situațiile rațional. Copiii nu înțeleg întotdeauna, uneori trebuie să le spui ceva de 5 ori și tot nu te ascultă, dar soluția nu e niciodată bătaia. Cel mai bine e să îi atenționezi și să le explici de ce nu este bine ceea ce fac”, a menționat Ovidiu.
Contează sufletul și implicarea

De curând a avut grijă de un băiețel, dar pentru că a reînceput grădinița, a fost nevoit să se retragă.
„Nu pot lucra doar 2 ore pe zi, am nevoie de un program mai extins pentru a mă putea susține financiar. Știu că sunt începător dar știu că e loc și de progres. Îmi place să învăț și caut întotdeauna să devin cea mai bună versiune a mea”, mai spune acesta.
Din fericire, părinții au înțeles situația, Ovidiu a reînceput căutările, iar la scurt timp, a fost contactat de mai multe persoane, demonstrând că nu contează dacă ești fată sau băiat, contează sufletul și implicarea pentru a fi babysitter.
Tăria de caracter îl descrie cel mai bine, astfel că nu e de mirare că îi lasă pe părinți să se convingă de faptul că poate avea grijă de copilul lor.
Despre familie și educație
“Să încep cu începutul. Am crescut într-o comună aflată la 60 de km de Botoșani, unde am fost la școală până în clasa a VI-a, după care am început să fac naveta la Havârna, o altă localitate din județ, fiindcă oferta educațională de acolo era mai bună, iar părinții au căutat întotdeauna să ne ofere ce-i mai bun. Vin dintr-o familie cu 11 copii, iar cu excepția a trei dintre frați, toți au studii superioare”, începe Ovidiu.

Tânărul e mezinul familiei, cea mai în vârstă fiind sora sa de 33 de ani. Este foarte fericit că a crescut într-un mediu iubitor. Se înțelege bine cu toți frații și le duce lipsa de fiecare dată când nu-i are alături.
A urmat un colegiu tehnic, la specializarea „tehnician mecatronist”, până să se transfere, în clasa a XI-a, la Liceul ”Alexandru cel Bun” din Botoșani, ca urmare a intereselor sale în domeniul umanist.
După examenul de Bacalaureat, s-a înscris atât la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași, cât și la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din Cluj-Napoca.
„Nu am știut că o singură taxă putea acoperi înscrierea la mai multe specializări din cadrul FSPAC, iar eu am aplicat la două, plătind dublu. Dar mă bucur că am fost admis. Am ales să merg la Publicitate, pentru că, de ceva vreme, mă promovez singur ca solist și am o pagină de Facebook activă, https://www.facebook.com/ovidiu.vreme, unde postez despre fel și fel de subiecte”, explică tânărul.
Gătitul, printre pasiunile sale
Muzica nu e singurul hobby al lui Ovidiu. Are interese și în domeniul sportiv, îi place să se plimbe cu bicicleta, cu rolele, iar înotul îl fascinează de mic: „În copilărie, obișnuiam să mă joc în apa de la burlan și cred că de atunci am pasiunea pentru înotat. Fotbalul nu mă atrage, spre deosebire de una dintre surorile mele, care e as pe teren. Eu prefer să stau în poartă, dacă e neapărat să particip”.
În plus, îi place să și gătească: “În familia mea, treburile casei nu au fost niciodată neglijate. Sâmbăta e zi de curățenie generală, iar când venea vorba de făcut mâncare, îmi plăcea în mod deosebit să ajut”.
Ovidiu era atât de mic încât nici nu își amintește când a avut pentru prima dată inițiativa de a găti.
„Mama mi-a zis că abia mă vedeam de după aragaz când am rugat-o să mă lase să prăjesc niște ouă. Treptat, am ajuns să-mi fac singur de mâncare, cu atât mai mult cu cât m-a învățat și nevoia de a mă descurca pe cont propriu la liceu, când nu stăteam cu părinții. În prezent, îmi gătesc după poftă, cu ce-mi pune la dispoziție garsoniera în care stau la Cluj. Nu e atât de bine dotată, dar mă descurc”, a adăugat studentul.
Discriminarea religioasă
Perioada liceului nu a fost singura marcată de singurătate. În clasa a VIII-a, înaintea examenului de capacitate, Ovidiu a trecut printr-un episod depresiv.
„Puneam staniol la geamuri să nu intre lumina, pentru că o vreme, părinții și frații au fost plecați de acasă și le duceam dorul. Am fost atât de stresat cu examenul încât mi-am ars toate materialele de pe care învățasem după ce am terminat. Atunci cred că mi-am ars, din greșeală, și buletinul, pentru că nu l-am mai găsit și a trebuit să-mi fac altul”, mai spune acesta.
Ajuns la liceu, Ovidiu nu s-a putut integra social, și era strigat “pocăitul” de către colegi.
„Religia mea a fost motivul pentru care am fost agresat nu numai verbal, ci și fizic. Un coleg a fost exmatriculat pentru că m-a lovit, dar în afara acestei situații, niciodată nu am fost susținut de cei care ar fi trebuit să prevină astfel de conflicte la nivelul colectivului.
Odată, o profesoară a luat legătura cu mama prietenului cu care stăteam în bancă pentru a mă muta în altă parte. Nu știu de ce, nu am deranjat cu nimic, dar s-a întâmplat de mai multe ori ca profesorii să-i întoarcă pe colegi împotriva mea. Disputele constante fondate pe opinii religioase au reprezentat un alt motiv pentru care m-am mutat, pe lângă faptul că nu mi-a plăcut mecatronica”, a mai precizat Ovidiu Vreme.
Noi speranțe pentru viitor
Pentru a trece mai ușor de perioadele dificile din viață, Ovidiu prefera să chiulească și mergea la biserică fiindcă acest lucru îl liniștea. El crede că prezența constantă la biserică a fost salvarea sa, iar absențele i le spunea mamei care a înțeles că problemele de la școală erau motivul pentru care evita să mai meargă la cursuri.
Viața i s-a schimbat după transferul la alt liceu iar fără o astfel de schimbare, nu ar fi reușit să ajungă la facultate, cu atât mai mult cu cât noua dirigintă l-a susținut, încurajându-l să-și urmeze visurile.
„Doamna Nicoleta Foltea ține foarte mult la elevii ei. Mi-a spus că aș fi un bun educator deoarece am răbdare cu copiii. Datorită ei am devenit motivat să fac ceva cu viața mea”, completează tânărul, care e determinat să devină independent financiar.
„În viitor, sper să pot fi eu patronul, pentru că am lucrat mult pentru străini. Vreau să investesc într-o afacere, mă gândeam la un restaurant pentru că am lucrat în domeniu. E o provocare, pentru că voi începe de la zero”, spune băiatul.
Prima meserie, la 15 ani
Istoria joburilor lui Ovidiu e mai stufoasă decât pare. Prima meserie a avut-o la 15 ani, într-un abator de bovine, când lucra în sala de tranșare.
O vară mai târziu, a lucrat la negru ca barman și ospătar, urmând ca la începutul pandemiei să activeze pe șantierele de construcții în Timișoara, timp de jumătate de an.
În vara anului 2021, a fost plecat în Austria, în orașul Sankt Veit an der Glan, lucrând tot în construcții, unde tânărul s-a simțit ca într-o vacanță, mai ales că era cu câțiva dintre frații săi.
Mai mult de atât, Ovidiu e deschis la nou și caută să preia câte ceva din fiecare filosofie pentru a deveni o persoană mai bună. E donator de sânge și speră la o lume mai sănătoasă, la o societate mai puțin toxică și la comuniune între oameni.
„În vremurile grele în care trăim, e bine să ne ajutăm unii pe alții, pentru că, la sfârșitul zilei, toți suntem oameni, toți avem suflet, și e păcat să ne lăsăm înconjurați de ură”, a conchis babysitterul din Cluj.
Amalia Oprescu
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Nouă transporturi agabaritice pe drumurile din Cluj. Vehiculele transportă componente eoliene

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj anunță că, în perioada 25 martie – 3 aprilie 2025, vor avea loc nouă transporturi agabaritice ce conțin componente eoliene pe traseul Nădlac 2 – Cluj-Napoca – Suceava – Iași – Albița PTF.
Vehiculele cu depășiri vor circula cu o viteză maximă de 70 km/h. Etapele desfășurării transporturilor vor fi stabilite de poliția rutieră, iar convoiul va fi însoțit de autovehicule autorizate și echipaje de poliție.
„În perioada 25.03.2025 – 03.04.2025 se vor efectua 9 transporturi agabaritice , care contin componente eoliene, pe traseul Nadlac 2- Cluj-Napoca- Suceava-Iasi-Albita PTF. Menționăm că în conformitate OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice viteza maximă de deplasare a vehiculelor cu depășiri este de 70 km/oră.
Etapele de desfășurare ale transporturilor sunt stabilite de poliția rutieră. Vehiculele vor fi însoțite de autovehicule autorizate și de echipaje ale poliției rutiere. Transporturile nu se vor desfășura în perioadele și pe sectoarele de drum pe care sunt semnalate fenomene meteorologice periculoase, prin codurile galben, portocaliu sau roșu.
Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale și autostrăzi pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 sau accesând pe prima pagina în caseta din stânga: www.cnadnr.ro – DISPECERAT – Situația Drumurilor Naţionale, dar și pagina de FB https://www.facebook.com/cnadnr/”, a transmis DRDP Cluj.
ECONOMIE
NTT Data România, amendă de 25.000 de euro, în urma unui atac cibernetic. Hackerii au accesat date personale

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a amendat NTT Data România cu suma de 25.000 euro după o investigație care a depistat că datele personale ale unui „număr semnificativ” de persoane fizice au fost accesate neautorizat în urma unui atac cibernetic.
NTT Data România a fost amendată cu suma de 25.000 de euro în urma unui atac cibernetic pe care nu l-a semnalat în termen legal Autorității de supraveghere. Hackerii au accesat copii de pe acte de identitate, certificate de căsătorie și pașapoarte ale unui „număr semnificativ de persoane fizice”.
„Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a finalizat, în luna februarie 2025, o investigație la operatorul NTT DATA ROMÂNIA S.A. și a constatat încălcarea art. 32 alin. (1) lit. b) și d), alin. (2) și art. 33 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.
Ca atare, operatorul a fost sancționat cu:
- amendă în cuantum de 124.432,50 lei, echivalentul sumei de 25.000 euro, pentru încălcarea dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. b) și d), alin. (2) din Regulamentul (UE) 2016/679.
- avertisment pentru încălcărea dispozițiilor art. 33 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.
Investigația a fost demarată ca urmare a transmiterii de către operatorul NTT DATA ROMÂNIA S.A. a unei notificări de încălcare a securității datelor cu caracter personal, potrivit dispozițiilor art. 33 din Regulamentul (UE) 2016/679”, a transmis marți instituția.
Datele personale ale unui „număr semnificativ” de persoane fizice, accesate neautorizat
În cadrul investigației, s-a constatat că, în urma unui atac cibernetic, a fost accesată infrastructura informatică a operatorului și astfel au fost extrase în mod neautorizat date cu caracter personal.
„În acest context, precizăm că această situație a condus la accesul neautorizat la date cu caracter personal ale unui număr semnificativ de persoane fizice vizate, precum: nume, prenume, semnătură, adresă, număr de telefon, adresă de e-mail, sexul, naționalitatea, copii de pe acte de identitate, certificate de căsătorie, pașapoarte, certificate de naștere, informații privind ocuparea forței de muncă și informații financiare: facturi, contracte, planuri de buget, informații educaționale (înregistrări ale unor cursuri de formare, participarea la cursuri de formare, CV-uri, diplome de studii), date sensibile privind sănătatea angajaților”, mai arată instituția.
Operatorul nu a notificat incidentul în termenul legal
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal spune că furnizorul de soluții IT nu a pus în aplicare măsuri tehnice adecvate pentru protecția datelor personale și nici nu a notificat incidentul în termenul legal.
„S-a constatat că operatorul nu a pus în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate și nu a realizat testarea, evaluarea și aprecierea periodică a eficacității măsurilor tehnice și organizatorice pentru garantarea securitatății prelucrării datelor, incluzând capacitatea de a asigura confidențialitatea, integritatea, disponibilitatea și rezistența continue ale sistemelor și serviciilor de prelucrare. (…)
De asemenea, în cadrul investigației s-a constatat că operatorul nu a notificat Autoritatea de supraveghere în termen de 72 de ore de la data la care a luat cunoștință de incidentul de încălcare a securității datelor cu caracter personal, încălcând astfel dispozițiile art. 33 alin. (1) din RGPD.
Operatorul a achitat amenda contravențională stabilită, mai arată ANSPDCP.
Reacția NTT Data România
NTT Data România a precizat, într-o reacție transmisă HotNews.ro, că a întărit măsurile de securitate după atacul cibernetic care a avut loc în vara anului 2024.
„Referitor la incidentul petrecut în urmă cu 9 luni, precizăm că accesul la sistemul compromis a fost restricționat de către experții noștri în securitate cibernetică, la foarte scurt timp după detectarea intruziunii. Acțiunea rapidă a condus la o limitare majoră a cantității și calității de date afectate, raportată la totalitatea datelor disponibile în sistem.
Izolarea sistemului afectat a împiedicat extinderea amenințării în alte zone. Angajamentul NTT DATA Romania de a proteja datele gestionate este confirmat de un set de măsuri tehnice pe care departamentele responsabile le-au aplicat pentru a crește rezistența la orice eventuală acțiune ostilă”, au precizat reprezentanții NTT Data România.
EVENIMENT
FOTO. Sute de pacienți tratați într-o singură lună la noul Spital de Psihiatrie Pediatrică Cluj. Are 10 paturi pentru toxicomani

Clinica de Psihiatrie Pediatrică din cadrul Spitalului de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca, singura cu acest profil din Transilvania, a devenit pe deplin funcțională.
Primul spital public construit de la 0 în România în ultimii 35 de ani a fost ridicat de Consiliul Județran Cluj, prin intermediul unui proiect european în valoare totală de aproaore 38,9 milioane de lei.
Sute de pacienți tratați într-o singură lună în noul Spital de Psihiatrie Pediatrică Cluj
În ultima lună, mai precis începând cu data de 24 februarie și până în prezent, în cadrul Clinicii au fost înregistrate 127 de cazuri pe spitalizare de zi, 143 de internări în regim de spitalizare continuă, iar în ambulator au fost consultați 407 pacienți.
„Importanța acestei investiții majore, din fonduri europene, e dovedită, printre altele, de numărul mare al pacienților examinați și tratați. Beneficiile proiectului sunt semnificative, dat fiind faptul că vorbim despre singura Clinică de Psihiatrie Pediatrică din Transilvania și una dintre cele două-trei din țară, unde sunt asigurate servicii medicale de specialitate la cele mai înalte standarde”, spune Alin Tișe, președintele CJ Cluj.
Noua clădire are trei etaje, cu funcțiuni distincte. Parterul spitalului medical găzduiește recepția, secretariatul, serviciul de primire-internare, dar și compartimentul de spitalizare „de o zi”, cu o capacitate de 15 paturi. Tot la parter este și spațiul ambulator, pentru un acces cât mai facil al pacienților și al aparținătorilor.
La primul etaj este compartimentul de spitalizare permanentă, care are 30 de paturi, împărțit în nuclee de îngrijire în funcție de vârstă. La acest nivel sunt și încăperi destinate activităților medicale, dar și sala de ergoterapie pentru activități creațional-educative.
La etajul doi se află compartimentul de toxicomani, cu o capacitate de 10 paturi, serviciul de terapie acută, zona activităților medicale, precum și o curte interioară.
Cel de-al treilea etaj cuprinde atât spații destinate învățământului – amfiteatru, două laboratoare și o sală de lucrări practice pentru studenți, o bibliotecă media, dar și o sală de școlarizare a copiilor internați și una de kinetoterapie.

Dacă Dumnezeu mi-ar oferi viața ca dar, mi-ar face cadou o bucățică din infinit, aș trăi fiecare clipă ca și cum ar fi ultima picătură. Aș învăța să respir adânc, să-mi umplu plămânii nu doar cu aer, ci cu fiecare parfum al zilei, cu mirosul pământului după ploaie, sau al florilor răsărite în zori și al pielii copilului care râde fără grijă.
Dacă aș avea șansa de a privi cerul încă o dată, n-aș mai număra stelele, ci le-aș învăța povestea. Fiecare ar deveni un vis pe care nu l-am avut curajul să-l împlinesc, o promisiune pe care nu am apucat s-o rostesc.
Dacă aș putea să-mi deschid sufletul ca pe o carte, aș lăsa oamenii să citească tot ce am ascuns vreodată. N-aș mai păstra nimic pentru mine: nici lacrimile care mi-au udat obrajii, nici dorințele care m-au ars pe dinăuntru. Le-aș arăta că sunt mai mult decât greșelile mele, că în fiecare eșec a fost o fărâmă de speranță și în fiecare rană a fost un strop de lumină.
Ce aș face într-o ultima zi a vieții, fără orice regrete?
Doamne, dacă aș ști că asta este ultima mea zi, n-aș lăsa nicio rană deschisă. M-aș întoarce la toți cei pe care i-am rănit și le-aș spune: “poate ca nu aș merita să mă iertați, dar sufletul meu are nevoie să știe că voi sunteți liniștiți și împăcați”. Mi-aș îmbrățișa părinții, prietenii, pe toți cei pe care i-am iubit în tăcere, și le-aș mărturisi că dragostea mea n-a fost niciodată de-ajuns, dar a fost adevărată.
Viața nu ne este datornică
Dacă ar fi să plec din acesta lume, n-aș mai risipi nicio clipă pe lucruri care nu contează. Nu mi-aș mai face griji pentru ce nu pot controla, pentru ce n-am reușit sau pentru ce aș fi putut fi. M-aș agăța doar de ce contează: un zâmbet împărțit, o îmbrățișare oferită, un „te iubesc” care nu mai poate aștepta. As asculta lecțiile primite de la viață…
Am învățat că viața nu ne este datornică. Ea nu ne oferă nimic din ceea ce nu cerem. Dacă aș mai avea timp, l-aș petrece cerând ceea ce contează cu adevărat: o zi liniștită cu cei dragi, o poveste împărtășită în taină, o noapte în care tăcerea să spună tot ce cuvintele nu pot rosti.
Am învățat că oamenii nu-și amintesc de ce ai făcut pentru ei, ci de cum i-ai făcut să se simtă. Dacă aș mai avea timp, mi l-aș petrece oferind bucurie, nu sfaturi; mângâiere, nu judecată; iubire, nu așteptări.
Am învățat că fericirea nu este o destinație, ci o călătorie făcută cu ochii deschiși. Dacă aș mai avea timp, mi-aș trăi fiecare pas pe acest drum cu recunoștință, știind că orice peisaj, oricât de umil, își are frumusețea sa. Iar moartea, moartea, mi-ar plăcea să o primesc ca pe o șoaptă…
Ce aș cere morții
Dacă aș ști că moartea mă așteaptă, n-aș privi-o ca pe un sfârșit, ci ca pe o șoaptă care îmi amintește că am trăit. As pleca împăcat, știind că am iubit cum am știut, că am râs cu tot sufletul, că am plâns fără să mă ascund. Moartea n-ar fi decât un semn că povestea mea a fost scrisă până la capăt.
Dar, dacă moartea m-ar lăsa să aleg, aș cere un singur lucru: să nu mă uit. Să fiu în contact cu mine pentru vecie. Să păstrez vie amintirea celor pe care i-am iubit, a lucrurilor simple care mi-au luminat viața, primul răsărit, ultimul apus, vocea cuiva care m-a chemat acasă.
În cele din urmă, dacă Dumnezeu mi-ar mai oferi o clipă, aș învăța să iubesc fără teamă, să sper fără rezerve și să trăiesc fără regrete. As dărui tot ce sunt, fără să aștept nimic în schimb, pentru că doar așa pot simți adevărata libertate. Și dacă acea clipă ar fi tot ce mi-a mai rămas, atunci aș pleca știind că am trăit cu adevărat.
Viața trebuie trăită
Dacă timpul de trăit, mi-ar mai da o șansă… Aș aduna fiecare fir de lumină din viața și l-aș păstra ca pe o rugăciune pentru ziua care începe. Aș căuta în ochii oamenilor nu chipuri, ci suflete, și în cuvintele lor, tăcerea care spune mai mult decât orice.
Dacă aș mai avea doar o clipă, aș lua-o ca pe un dans cu eternitatea. M-aș lăsa purtat de fiecare bătaie a inimii, simțindu-i ritmul ca pe un cântec care se cântă o singură dată. Aș lăsa în urma mea nu regrete, ci amintiri. Nu vorbe goale, ci iubire în gesturi mărunte: o mână strânsă, o privire caldă, un surâs care vindecă.
Și, dacă Dumnezeu mi-ar cere să plec, i-aș spune doar atât: „mulțumesc pentru darul de a fi simțit. Pentru tot ce a durut, pentru tot ce m-a înălțat. Plec nu cu tristețe, ci cu inima plină, pentru că am înțeles: viața nu trebuie să fie lungă, ci trăită.”.
Viața mea este finalul unui vis. Dacă acesta ar fi sfârșitul, mi-aș ridica ochii spre cer și aș lăsa tăcerea să vorbească.
Aș pleca zâmbind
N-aș rosti nicio rugăciune, pentru că însăși viața mea a fost o rugăciune, cu căderi și ridicări, cu iubire și dor, cu lacrimi și râs. Aș întinde brațele către infinit, nu ca să-l cuprind, ci ca să-i mulțumesc. Pentru fiecare răsărit care m-a găsit visând. Pentru fiecare noapte care m-a învățat să caut lumina.
Pentru fiecare om pe care l-am iubit, chiar dacă uneori iubirea mea n-a fost înțeleasă. Și în ultima mea respirație, aș simți nu sfârșitul, ci începutul. M-aș preface într-un fir de lumină, o picătură de ploaie, un cântec care răsună de undeva, dincolo de timp. Pentru că viața nu se încheie, ci continuă în amintiri, în iubire, în tot ce am lăsat în urmă. În voi toți pe care v-am iubit și în sufletele care m-ati iubit.
Iar eu? Eu aș pleca zâmbind, știind că am trăit așa cum mi-a fost dat, cu inima deschisă, ca o fereastră spre Dumnezeu.