EXCLUSIV/ Manager Spital Județean Cluj: Nu este dorința noastră ca ICUTR să devină secție a SCJU. Nu am făcut niciun demers

Claudia Gherman, noul manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Cluj-Napoca, a acordat un interviu pentru Cluj24 în care spune care sunt prioritățile mandatului său și care sunt ”punctele fierbinți” care necesită intervenții de urgență. De asemenea, aceasta înlătură orice suspiciune privind intenția de transformare a ICUTR în secție a spitalului.

Contractul cu CJAS semnat în această perioadă

Rep: Cum ați preluat spitalul, din punct de vedere financiar și uman, dacă s-au ocupat cele peste 200 de posturi scoase la concurs în ultima perioadă?

C.G.: SCJU Cluj-Napoca este una dintre cele mai mari unități medicale din țară, la 1.542 de paturi suntem printre primele ca și amploare și activitate.

Colectivul care deservește spitalul este unul extrem de calificat, care prestează servicii medicale de calitate. Suntem o unitate în care atât personalul medical cât și cel auxiliar își desfășoară activitatea cu devotament.

Pandemia ne-a dat o lecție în plus și am constatat că suntem perfectibili și deficitari pe anumite capitole de personal. La pachet, am avea nevoie și de o mai mare resursă financiară care trebuie să ne vină în urma noului contract cu CJAS Cluj care se va semna în aceste zile.

Pentru că nu am avut buget decât târziu, ne-am menținut pe linia de plutire și nu am putut face investiții majore.

Am organizat concursuri pentru personal iar acestea s-au încheiat cu ocuparea a 235 de posturi din cele aproape 800 de posturi vacante, pentru că nu aveam acoperire bugetară pentru mai multe.

Pentru cele 235 de posturi am avut peste 700 de candidați care au dorit să lucreze la SCJU, ceea ce înseamnă că suntem atractivi ca și ofertă de servicii.

Mai avem lipsuri pe care le vom completa, atât ca resursă de personal cât și din punct de vedere financiar.

Rep: Cât va fi noul buget al SCJU Cluj-Napoca în urma aprobării de către CJAS?

C.G.: Sunt mulțumită de relația de colaborare cu CJAS Cluj pentru că am colaborat permanent pe durata pandemiei și a fost un eform comun în urma căruia am reușit să supraviețuim. Nu pot da detalii legate de sumă pentru că suntem în faza depunerii documentelor, apoi acestea vor fi evaluate.

Avem nevoie de aparatură medicală performantă

Rep: Cum stă spitalul în ceea ce privește dotarea cu aparatură medicală performantă? Preconizați investiții și în acest domeniu?

C.G.: Avem nevoie de aparatură performantă pentru că tehnologia evoluează iar oferta de servicii medicale trebuie diversificată. O mare parte a aparaturii noastre este deja învechită și perimată, dar, totuși, funcțională.

Pe durata pandemiei am fost sprijiniți, mai ales pe partea de ventilatoare, dar acestea nu sunt sinonime cu aparatele de anestezie sau de monitoare pentru funcții vitale, de exemplu. După pandemie, aceste ventilatoare vor fi relocate.

Am mai beneficiat de un sprijin prin granturi europene cu o investiție de aproape 10 milioane de euro, iar o parte din nou aparatură este sosită. Mai avem un proiect care se va încheia la sfârșitul anului în care am dotat o parte din ambulatoriile SCJU cu aparatură de aproape 13 milioane de lei.

Cu toate acestea, la 1.542 de paturi, 50 de secții și 33 de clădiri încă mai avem lipsuri pentru care suntem obligați să găsim soluții.

Tranziția spre Spitalul Regional de Urgență

Rep: Care sunt prioritățile pentru reabilitarea unor clădiri ale spitalului, ce planuri de investiții aveți din noul buget?

C.G.: Noi am avea menirea, de fapt, să pregătim tranziția către viitorul Spital Regional de Urgență Cluj. Este utopic să promit că voi reabilita cele 33 de clădiri deoarece vorbim de unele clădiri din 1890 încoace care au rezistat, dar nu mai corespund din punct de vedere al normativelor sanitare, nu mai au structuri de rezistență conforme.

Și dacă am avea, printr-o minune, fonduri, toate clădirile aparțin patrimoniului național iar legile ne interzic să modificăm arhitectura exterioară.

Astfel că noi trebuie doar să asigurăm condiții de muncă optime angajaților iar pacienților siguranță și confort. O reabilitare a tuturor clădirilor este imposibilă, pe când un spital regional este imperativ necesar.

Investiții în blocurile operatorii

Rep: Care ar fi ”punctele fierbinți” în ceea ce privește clădirile de tip pavilionar, unde s-ar impune intervenții imediate pentru a nu se degrada și mai mult?

C.G.: Ar fi partea de blocuri operatorii și terapii intensive care nu au fost reabilitate și unde condițiile de muncă și sistemele de ventilație, aer condiționat sunt absente.

Ar trebui o reevaluare și investiții în blocurile operatorii, aici ar trebui să ne concentrăm atenția, pentru a fi în beneficiul medicilor și al pacienților. În egală măsură trebuie să ne preocupe starea saloanelor, a condițiilor hoteliere și de alimentație pentru pacienți, care sunt partenerii noștri.

Am trecut de perioada în care doctoral era un zeu, iar pacientul era obligat să vină la doctor. Acum pacientul își alege doctorul și ca să avem în acești pacienți niște parteneri, trebuie să le oferim condiții îmbunătățite – saloane igienizate, cu grupuri sanitare proprii, cu mobilier, paturi, saltele, lenjerie.

Se pierd tinere talente

Rep: Spuneați că așteptați spitalul regional…

C.G: Dacă s-ar face un plan pe termen mediu, un spital regional înseamnă câțiva ani, dar dacă am fi cu toții informați prin cifre clare și să ni se spună clar că se relocă fondurile de aceea nu ni se dau, am înțelege situația.

Sunt fonduri în sănătate, facem cu toții un sacrificiu doi ani pentru a păstra această resursă umană extrem de capabilă în condițiile în care nu vom putea inventa una nouă.

Mare parte din secțiile de vârf din SCJU și personalul aferent vor funcționa în acest spital regional de 840 de paturi și fiecare ar putea să își facă niște planuri. Tinerii ar știi să aleagă între niște oferte de locuri de muncă.

De ce să plece în străinătate dacă ar știi că în doi ani am putea să îi angajăm pe o secție de chirurgie cardiacă sau pe una de chirurgie toracică…

De ce să pierdem aceste talente tinere în care am investit dacă le promitem că în doi sau trei ani se scot posturi la concurs? Ei vor învăța în străinătate niște tehnici focusate pe ceea ce vor lucra acasă, pe pacienții de aici.

Măsuri contra infecțiilor nosocomiale

Rep: Ce măsuri vă gândiți să întreprindeți pe linia prevenirii infecțiilor nosocomiale, un alt punct critic al sistemului medical?

C.G: În perioada pandemiei COVID, când majoritatea secțiilor erau secții tampon sau COVID, a scăzut rata infecțiilor nosocomiale, lucru explicabil pentru că am avut pacienți puțini și norme exigente, în care personalul se dezinfecta des și nu se atingea de nimic.

Acum, pentru că revenim treptat la normal, iar pacienții vor trebui tratați în limita paturilor disponibile, va trebui să fim mult mai energici pe măsurile de prevenție, tocmai în condițiile în care suntem deficitari pe condițiile hoteliere.

Dacă nu reușim să reabilităm, vom încerca să igienizăm astfel încât să menținem rata scăzută a infecțiilor nosocomiale.

Nicăieri în lumea acestea, nici măcar în SUA, nu am fost complet eradicate și nici nu cred că vor putea fi vreodată. Trebuie să investim măcar în igienizare, pentru că și de acolo poate să scadă rata infecțiilor.

Nu va dispărea transplantul renal de la Cluj

Rep: La ICUTR Cluj-Napoca a fost recent un protest al personalului care reclama faptul că se intenționează desființarea unității și transformarea în secție a SCJU. Ne oferiți câteva detalii? Ce beneficii ați avea dacă ICUTR ar deveni secție a spitalului județean?

C.G.: Vorbim despre o altă instituție sanitară iar singurul numitor comun între dânșii și noi este faptul că ambele unități sunt subordonate direct Ministerului Sănătății.

Ei au personalitatea lor juridică, cu propria activitate și propria structură organizatorică, administrativă și medicală. Practic, nu este o preocupare a noastră în ce măsură dânșii își acoperă cheltuielile sau își realizează indicatorii.

Nu sunt în măsură să spun dacă ICUTR este o unitate performantă sau nu, dar ce pot să spun este că sunt necesari ca și specialiști și ca furnizori de servicii prin care se salvează viața pacienților prin transplant renal.

Cu siguranță acest lucru nu va dispărea din oferta Clujului iar pacientul nu trebuie să aibă de suferit indiferent cine este la conducere.

Din punctul nostru de vedere ca și spital clinic județean nu este nici intenția noastră, nu este nici dorința noastră ca ICUTR să devină secție a SCJU.

Nu am făcut niciun demers în acest sens. Nu este dreptul nostru să putem să accesăm astfel de pârghii, încât noi să fim o balenă care să înghită un peștișor care îi iese în cale… Nu este nici decizia noastră. Până în anul 2000, ei au funcționat ca și secție clinică a SCJU și au funcționat în aceeași clădire în care se află și acum, a UMF, cedată în comodat SCJU.

Nu avem nevoie de ICUTR pentru reacreditare

ICUTR a dobândit personalitatea juridică în anul 2000, rămânând în același spațiu al UMF și din acest motiv nu s-au putut dezvolta ca și spațiu pentru că nu au condiții proprii, într-o mansardă. Ei ar trebui să își găsească un spațiu nou ca să poată funcționa, dacă restul indicatorilor tehnico-financiari și medicali sunt îndepliniți.

A apărut ipoteza că noi am avea nevoie de această secție pentru acreditare, ceea ce nu este real. Noi suntem un spital acreditat și suntem în curs de reacreditare care se va încheia în decembrie 2021 și nu avem nicio problemă să ne reacredităm întrucât îndeplinim toate condițiile.