EVENIMENT
EXCLUSIV INTERVIU. Chirurgul Horațiu Coman s-a întors la Cluj după 11 ani în Germania: Pun la dispoziție toată experiența mea
Doctorul Horațiu Coman, chirurg vascular, a lucrat 11 ani în Germania la diverse spitale și clinici, iar acum s-a întors la Cluj-Napoca să profeseze la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU).
Medicul a povestit pentru Cluj24 care sunt diferențele dintre sistemele medicale și spitalele din Germania și România, cum s-a acomodat în străinătate și de ce a decis să se întoarcă la Cluj.
Rep: Ați absolvit UMF Cluj-Napoca. Cum ați ales specializarea?
H.C: Am făcut Facultatea de Medicină din cadrul UMF Cluj-Napoca din 2000 până în 2006, medicină generală cu licență, iar apoi am început doctoratul. În paralel, făceam rezidențiat de chirurgie generală și eram anul V în momentul în care am primit oferte de a lucra în Germania, pe chirurgie generală, ce făceam la momentul respectiv, sau pe chirurgie vasculară.
La recomandarea unor prieteni buni, am mers pe partea de chirurgie vasculară în Germania și nu m-am mai întors la chirurgie generală. Mi-am înghețat o perioadă rezidențiatul aici, după care am renunțat la el pentru că mergea cariera înainte acolo și am decis că rămân pe partea de vasculară până în ziua de astăzi.
A profesat în 4 spitale din Germania
Rep: De ce ați ales Germania?
H.C: Germania a fost o conjunctură favorabilă. Mă orientam mai degrabă spre Anglia sau Franța, îmi erau mai la îndemână cu limba, dar activam în cadrul Clinicii de Chirurgie 2 și aveam și doctorat la profesorul Andercou, el practica atât chirurgie generală cât și vasculară.
A organizat o conferință aici, sub egida Societății de Chirurgie Vasculară, în cadrul căreia am cunoscut un medic din Germania, de origine română, care mi-a mai povestit mai multe despre sistemul medical de acolo și am zis că voi lua în calcul și Germania.
Am păstrat legătura cu el, iar mai târziu mi-a oferit șansa de a merge acolo.
Rep: În câte spitale din Germania ați profesat?
H.C: În patru spitale, ca și chirurg de chirurgie vasculară. Rezidențiatul l-am făcut în Duisburg, după care am continuat în Neuss, ambele spitale mari. După ce mi-am terminat specialitatea, am devenit Oberartz, în Bochum unde am profesat din 2016 până acum.
În ultimul an am activat și într-o clinică privată, operând și într-un spital în Mönchengladbach, deci a fost așa o chestiune hibrid, pregătindu-mi revenirea în România, la Cluj.
Diferențe dintre sistemele medicale din cele două țări
Rep: Care este diferența dintre sistemul medical german și cel românesc după cei 11 ani petrecuți în Germania?
H.C: Sunt multe diferențe, pornind de la nivel de asigurări. Aici este, practic, esența lucrurilor. În Germania sunt mai multe case de asigurări, de stat și private, de ordinul zecilor, care sunt implicate pe domeniul medical. Tipul de asigurare pe care îl are fiecare persoană este dat și de venitul persoanei respective, deci nu poți fi asigurat privat dacă nu ai un anumit venit.
Dar orice persoană înregistrată oficial în Germania trebuie să fie și asigurată medical și atunci toți cei care lucrează, au obligatoriu și asigurare medicală. Există asigurarea de bază, pe care oricine trebuie să o aibă, după cum există o asigurare privată de la un anumit venit în sus. Ambele acoperă toate manoperele medico-chirurgicale care se efectuează pacientului în regim ambulator sau în regim de internare.
Și mai există varianta intermediară, cu o asigurare privată doar pentru perioada de internare, când însă pacientul este în ambulator, adică nu este internat, este tratat ca un pacient absolut normal, la internare are asigurarea privată.
Pornind de la acest lucru, finanțarea sistemului este făcută de către aceste case de asigurări. Asta înseamnă că noi generăm, pe manoperele pe care le facem și pe diagnosticul pacientului, un punctaj pe cazul respectiv și fiecare punct este cuantificat cu o anumită valoare.
De exemplu, în landul unde am activat eu, Nordrhein – Westfalen, punctul valora undeva la 3.500-3.800 de euro.
Interesul era să obții cât mai mult punctaj pentru a-ți deconta toate manoperele.
Nu există programe naționale ca aici, deoarece sistemul funcționează eficient, adică asta am cheltuit, asta am decontat. Toate sunt documentate frumos iar casa plătește.
Rare sunt situațiile în care nu ai ce-ți trebuie. În momentul în care pacientul a intrat în spital, indiferent că este un spital micuț într-o comună sau că este un spital universitar de top, tot ce se poate se face pentru pacient, fără a se face rabat.
Dacă se depășește competența regională, atunci se merge la nivelul următor, că este spital regional, că este spital universitar.
Apoi, medicii sunt împărțiți în medici rezidenți, specialiști, apoi vin cei care primesc și funcții în spital (Oberarzt, Chefarzt). Practic, gărzile sunt făcute de rezidenți, iar Oberartz-ul nu stă neapărat în spital, ci are gardă la domiciliu și se deplasează în caz de nevoie și totul funcționează bine.
Toate cazurile se discută, rezidentul sau medicul specialist vede pacienții, iar când se depășește competența celui din spital vine cel de acasă, se operează în echipă foarte bine. Funcționează această interdisciplinaritate.
Pacientul primează întotdeauna. Când a venit, trece prin toate manoperele care îi sunt necesare și indicate, nu există această problemă logistică de transfer dintr-o parte într-alta, pe cine suni, cine îl primește și așa mai departe.
Există telefoane de spital și cineva tot timpul răspunde și preia pacienții.
O altă diferență de bază este că pacienții sunt ai spitalului, nu ai medicului. Adică s-a internat la spitalul respectiv și echipa stabilește cine merge astăzi în ambulator, cine face intervențiile, cine se ocupă de secție.
Dacă ești pacient privat, ai această opțiune să îți exprimi dorința de a fi operat de doctorul X. Sigur că și ceilalți, neasigurați privați, dacă își doreau un anumit medic să opereze, pe măsura posibilităților încercam să îndeplinim și această cerință.
Dar pacienții vin la spital pentru că ei știu că spitalul respectiv este bun în domeniul respectiv, deci renumele clinicii contează.
Cam asta este diferența față de noi.
La noi, din ce am văzut eu acum când mă readaptez la sistem, sistemul este destul de restrictiv în a dezvolta genul acesta de tratament și de abordare a pacientului, deoarece fiecare pacient se internează pe un medic anume.
Și atunci, ceilalți medici care sunt în secție nu se implică în mod automat, pentru că este parafa ta, este pacientul tău, tu decizi ce se întâmplă cu pacientul. Dacă nu ești tu acolo, pacientul stă așa cumva și așteaptă medicul său.
Dar dacă există o colaborare și înțelegere bună cu colegii, sigur că nu ne lăsăm unii pe alții la greu.
”Atențiile” în plic lipsesc cu desăvârșire
Rep: O altă diferență majoră este, cred, și în ceea ce privește ”atențiile” date în plic medicilor care încă se mai practică în România. Cum este acest fenomen în Germania, lipsește cu desăvârșire?
H.C: Acesta este un aspect care lipsește cu desăvârșire din sistemul medical german, nimeni nu concepe așa ceva. Sunt pacienți care scriu scrisori de mulțumire după ce sunt externați, fără însă a fi vorba de diverse atenții.
Rep: Cum v-ați integrat în Germania ca medic român? Ce părere aveau colegii dumneavoastră medici germani, asistentele, conducerea spitalelor la care ați lucrat despre faptul că erați medic din România? Dar pacienții pe care i-ați operat, cu care ați interacționat?
H.C: Nu a fost o problemă faptul că sunt român, ci faptul că par destul de tânăr. La un moment dat, am primit întrebări de la pacienți de genul << Dumneavoastră mă operați? >>. Eu păream, așa, ca proaspăt absolvent.
Cred că totul ține de persoană. Se tot spune că nemții sunt reci, dar eu nu am simțit acest lucru. Ei sunt foarte exacți și corecți. Asta ai de făcut, îți faci treaba, e ok, nu ți-o faci, discutăm să vedem din ce cauză nu ți-ai făcut treaba. Lucrurile trebuie să funcționeze.
Poți să fii din România sau din Africa, din Asia, din America, de unde vrei, nu contează. Eu nu am avut, cel puțin cât am stat acolo, vreo astfel de problemă.
Eu știu că am de făcut treaba asta, am înțeles că, fiind străin, aveam niște dificultăți de limbă, inevitabile la început, că există o cultură și o societate pe care nu o cunosc și că trebuie să mă adaptez la ea. Știam că munca mea care necesită a fi depusă era dublă față de ceilalți pentru a putea ajunge la nivelul lor.
După ce atingi acel nivel, dacă poți să-i depășești, foarte bine. Eu am reușit și am făcut pași mari în față, dar la început a fost un pic mai dificil, însă nu am văzut ca pe o piedică originea fiecăruia.
Cu pacienții, în schimb, era altceva. Eu vorbeam foarte mult cu ei pentru că, la început, vedeam aceste discuții și ca un exercițiu de limbă pentru mine, explicându-le mereu ce li se întâmplă.
Erau foarte încântați pentru că erau permanent la curent cu toate procedurile medicale care li se fac și atunci am creat o relație foarte bună cu ei.
Mii de pacienți operați în Germania
Rep: Cam câți pacienți ați operat în Germania în cei 11 ani de activitate?
H.C: Câteva mii în orice caz. Pentru a putea susține examenul de specialitate, trebuie să ai cumulat, cel puțin 500 de intervenții efectuate de diverse categorii, pe aortă, pe carotidă, bypass-uri și așa mai departe. Eu am socotit la un moment dat, prin anul 2016, că trecusem de 2.000 de intervenții și de atunci nu am mai ținut cont.
Dădusem specialitatea și trebuia să iau postul de Oberartz și mi-au cerut o statistică cu ce aveam la momentul acela. Câteva sute de intervenții pe an făceam fără nici niciun efort, fără să mai fac gardă și așa mai departe.
Plus că activam și într-un centru venos unde efectuam 25 de cazuri într-o săptămână, garantat.
Rep: Ce înseamnă chirurgia vasculară, ce tipuri de cazuri ați operat?
H.C: Chirurgia vasculară abordează toată patologia vasculară – artere, vene și vase limfatice, cu excepția cordului. Sigur că există porțiunea de aortă toracică ascendentă, care pornește de la inimă și descrie crosa aortei și merge în jos până la nivel diafragmatic, deci, practic tot segmentul din torace care ține de chirurgia cardiacă.
În rest, aorta de la ieșirea din torace și intrarea în abdomen până jos, la periferie, la picioare, precum și segmentul supra-aortal (carotide, jugulare) și tot ce înseamnă membrele superioare ține de de chirurgie vasculară.
Lumea asociază chirurgia vasculară frecvent cu varicele, care este cea mai frecventă boală vasculară operată, dar realitatea și patologia este mai complexă (fistule arteriovenoase, carotide, anevrisme aortice, boala arterială periferică, tromboze, camere implantabile pentru chimioterapie, etc).
Aparatură medicală
Rep: Ca aparatură medicală, ce ați găsit în spitalele din Germania față de ce era în România când ați plecat?
H.C: La momentul plecării în Germania, în 2011, tratamentul endo-vascular era în fază incipentă la Cluj, se făcea la Institutul Inimii și angiografii la Medicală 1.
În Germania am intrat direct în foc, unde se făceau dilatări, se făceau stentări, se implantau endoproteze pentru anevrisme de aortă.
De atunci, în Germania s-a văzut evoluția la nivel de materiale, s-au perfecționat materialele folosite, dar tehnologia exista deja.
Noi acum, la Cluj, încercăm să facem pașii pe care i-am învățat eu în urmă cu 11 ani în Germania, dar este bine că se face.
Problema rămâne la cum dotăm. Adică putem să cumpărăm un Mercedes, dar dacă nu avem bani de benzină degeaba, pentru că stăm și ne uităm la el. Avem aparatură în țară, pe ici pe colo, bună, foarte bună, de top, dar nu avem materiale, consumabile, care să ne ajute zilnic să facem intervențiile.
Vorbim de tifon, vorbim de fire de sutură, vorbim de catetere, care sunt ieftine și unde se înregistrează lipsuri.
”Clujul e ceva deosebit”
Rep: De ce ați revenit în România? În general, la noi a fost un exod al medicilor, foarte mulți au plecat să lucreze în străinătate, dar dvs sunteți un exemplu contrar, vă întoarceți acasă după ce ați profesat 11 ani în Germania la 4 spitale.
H.C: Eu n-am plecat cu gândul neapărat de a rămâne. Mi-am construit însă toată viața acolo de așa natură, ca și cum aș rămâne. Copiii mei s-au născut acolo, am dobândit cetățenia germană, dar am lăsat lucrurile să meargă de la sine.
Astfel că, după o anumită perioadă, când am început să mă simt stăpân pe meserie și să fiu confortabil și după ce am participat la congrese, conferințe, în Germania și în altă parte, am încercat să văd ce se întâmplă în România.
Am păstrat legătura cu colegii mei și am văzut că există o nevoie majoră de experiență în domeniul chirurgiei vasculare moderne.
Fiind absolvent de Cluj mi-am zis că dacă am o oportunitate să revin în România, la Cluj, da, mă întorc.
Am avut oportunități la București, la Târgu Mureș, la Suceava, la Sibiu, la Alba Iulia, dar nu am ales niciuna.
Mă simțeam foarte bine acolo și mă simțeam acasă acolo, dar Clujul este ceva deosebit.
Am absolvit aici, este un oraș universitar, sunt oportunități, se poate face treabă și mă doare, profesional vorbind, că nu beneficiază Clujul, încă, de o chirurgie vasculară, cum a fost înainte.
Se făcea chirurgie vasculară bună înainte să plec eu, la începuturile anilor 2000, când eram student, după care a intrat într-o stagnare.
Și chiar vreau să pot să ajut. Este sincer sentimentul ăsta, să putem dezvolta aici partea de chirurgie vasculară și tot ce știu eu, toată experiența mea acumulată, să o pun la dispoziție.
Deschidere spre chirurgia vasculară
Rep: Și ceea ce ați găsit aici, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca vă ajută? Adică din punct de vedere al aparaturii medicale, al colegilor?
H.C: Simt o deschidere spre chirurgia vasculară, o dorință de a face chirurgie vasculară și asta este foarte important.
Cu actualii colegi ne știm, am fost colegi și înainte.
Sigur că avem niște piedici de natură logistică. Faptul că este un spital modular și a transporta un pacient între două secții pentru investigații cu ambulanța, în zilele de astăzi este o aventură. Este foarte dificil și sunt multe piedici din punctul acesta de vedere.
Pe de altă parte, sunt lipsuri de natură materială în tot sistemul medical, instrumentar simplu, banal, de care avem nevoie în practica de zi cu zi, nu doar pe partea endo vasculară, ci și pe partea chirurgicală clasică, cum am spus – fire de sutură, proteze etc.
Trebuie să fi chibzuit, dar eram chibzuit și în Germania, doar așa poți fi eficient și profitabil ca spital.
Aici sunt niște probleme de bază care lipsesc de gen apă, pâine și sare. Astea dacă reușim să le trecem și să le organizăm va fi mult mai bine. Sigur, facem totul pas cu pas, începem cu alfabetul de la A și sper ca, în următoarea perioadă, să rezolvăm toate lipsurile.
Pe mine nu mă descurajează, este o provocare, când întâmpin o problemă încerc să o rezolv și îmi pun mintea la contribuție cum să procedez.
Sigur că ne limitează perioada asta pandemie, care, din punct de vedere logistic, este foarte dificilă, mai ales în ceea ce privește gestionarea pacienților cu circuite separate, cu terapie intensivă.
Pacienții vasculari sunt pacienți multi-tarați, au mai multe afecțiuni, mulți au nevoie de terapie intensivă în perioada post-operatorie.
De exemplu, dacă revascularizezi un membru care a fost ischemic, pacientul poate să evolueze în perioada imediat post-operatorie foarte rău și dacă nu ai o terapie intensivă bună, e greu de gestionat un asemenea pacient.
Avem noroc, colegii anesteziști sunt foarte buni, colaborăm foarte bine și asta ne ajută.
Deci, sunt lipsuri, sunt probleme, le știm, le identificăm zi cu zi, achizițiile sunt, uneori, destul de dificile, prin licitații, prin toate mecanismele respective și până livrează firmele respective trece timp.
Avem, însă, susținerea spitalului și asta ne ajută enorm.
Angiograf de top
Rep: Și ca aparatură medicală ce ați găsit la SCJU? A fost adus un angiograf nou…
H.C: Angiograful este nou, este chiar foarte bun, unul de top. Am primit și câteva materiale care ne ajută să ne putem începe și desfășura activitatea la un anumit nivel, deocamdată, să putem face intervenții standard care se fac în vest.
Nu putem face, de exemplu, deocamdată, endo-protezare de aortă în caz de anevrism, nu putem face anumite dilatări mai complicate, dar sperăm.
Ar fi mai de rezolvat și cuantumul fiecărui punct pe proceduri care se decontează de CJAS, care este foarte mic raportat la valoarea reală a cheltuielilor.
Al doilea aspect este că trebuie accesate programele naționale prin care se completează cumva finanțarea lipsă de la Casa de Sănătate și care ne ajută și pe noi să achiziționăm anumite materiale.
Și acolo sunt niște piedici, niște opreliști, niște referate pe care trebuie să le faci bazându-te pe ce ai consumat, de exemplu.
E un cerc vicios.
Sunt anumite lucruri pe care, din punct de vedere juridic, încerc să le înțeleg acum, să vedem unde sunt problemele, dar întâi trebuie să demonstrăm că facem, că putem, pentru ca, apoi, să cerem să ni se suplimenteze finanțarea.
Rep: Din punct de vedere financiar postul de medic în Germania vă oferea un confort fără probleme. Revenind în țară, se simte o mare diferență? Ați făcut acest pas, al revenirii acasă, în ciuda venitului mai redus?
H.C: Partea financiară nu a fost primordială și cred că nicio persoană nu alege de bună voie și nesilit de nimeni să meargă la un venit mai mic. Sigur că diferența este semnificativă, mai mult de 50%, dar există și alte posibilități de completarea veniturilor.
Deocamdată am atât de mult de lucru, încât uneori plec și la ora 18, la 19, la 23 din spital, în funcție de cât este nevoie. Nu am făcut rabat și stau pentru pacienți cât este nevoie.
În Germania eram plătit pentru orele suplimentare, aveam un salariu de bază de cu totul alt nivel, gărzile erau plătite altfel.
Confortul de aici este un confort mai mic față de cel pe care îl aveam acolo, dar sunt convins că se așează și lucrurile astea în timp.
Există și alte posibilități de completare a veniturilor, dar, repet, nu asta a fost principalul factor care m-a adus acasă, ci și altele, de natură sentimentală, să zic așa, ești în Cluj, mă simt în Cluj ca acasă, sunt cu familia, cu copiii.
”Ofer o medicină sinceră”
Rep: Ce oferiți dumneavoastră Clujului medical?
H:C: O medicină sinceră, în care explic pacientului exact ce i se întâmplă, când se întâmplă, cum se întâmplă, vorbind direct cu el și spunându-i asta.
Bazat, desigur, pe toată experiența pe care am acumulat-o. Deci tot ce știu și pot pun la dispoziția pacienților.
Am reușit să stabilim colaborări cu colegii de la Nefrologie pentru dezvoltarea de fistule arterio venoase, pentru dializă, am avut și colaborări cu cei de la Neurologie, sper să le dezvoltăm mai departe pentru partea de patologie carotidiană, lucruri care se făceau prea puțin sau deloc până în momentul de față.
Încercăm să dezvoltăm și anumite intervenții chirurgicale mai dificile, care nu s-au făcut până acum, cum ar făcut ischemii mezenterice, dilatări care nu se făceau de către chirurgia vasculară, le făceau colegii de la Cardiologie, stentări periferice, deci, practic, tot spectrul de chirurgie vasculară pe care l-am făcut și îl știu îl punem la dispoziție din toate punctele de vedere.
Managerul SCJU Cluj-Napoca despre Horațiu Coman
”Intrarea dr. Coman în colectivul spitalului reprezintă un motiv de mândrie pentru noi, dar și o obligație.
Atunci când un medic cu o experiență profesională bogată în străinătate alege să profeseze în Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca înseamnă, în primul rând, faptul că spitalul corespunde criteriilor domniei sale și a fost identificat ca locul în care s-ar putea dezvolta în continuare, având și avantajul cooperării strânse cu UMF pe linie de învățământ și cercetare.
Vom face tot ce ne stă în putință să-i demonstrăm doctorului Coman faptul că alegerea dumnealui a fost una corectă”, a declarat managerul SCJU Cluj-Napoca, Claudia Gherman.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
În vară, presa prelua o informație din mass-media europeană legată de faptul că de la 1 octombrie 2024, așa numitele anvelope all-season vor fi interzise.
„Începând cu 1 octombrie 2024, șoferii se pot confrunta cu amenzi dacă nu respectă noile reglementări referitoare la anvelope. O regulă importantă este schimbarea cauciucurilor de două ori pe an. Deși anvelopele all-season oferă o opțiune convenabilă pentru a evita aceste schimbări, o nouă reglementare interzice anumite tipuri de anvelope începând cu aceeași dată”, scria Capital.
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
„Anvelopele de tip all-season nu sunt foarte sigure pe timpul sezonului rece, sunt de părere specialiștii. O serie de studii arată că șoferii aflați la volanul unor vehicule astfel echipate au produs mai multe accidente. Conform statisticilor, anvelopele de tip all-season reprezintă un compromis”, scria Evenimentul Zilei.
Cu alte cuvinte, anvelopele all-season nu că ar fi bune și vara și iarna, ele n-ar fi bune nici vara, nici iarna.
Conform presei, sursa acestei informații ar fi chiar Uniunea Europeană, care consideră că majoritatea accidentelor ar fi fost provocate din cauza echipării mașinilor cu acest tip de anvelope.
„Nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă”
Cluj24 a solicitat un răspuns singurului for din România abilitat să ia o asemenea decizie, și anume RAR:
„Primele ninsori aduc și primele întrebări despre ce pneuri trebuie montate pe autovehicule în sezonul rece, despre marcajele de pe anvelope sau despre data de la care acestea devin obligatorii. Vă înțelegem nelămuririle, pentru că în fiecare an sunteți bombardați cu informații nereale, menite să genereze panică printre cei care se tem că au omis să citească modificările legislative. Din acest motiv vă spunem noi tot ce trebuie să știți despre anvelopele de iarnă.
Pe scurt, dacă nu vreți să citiți până la capăt (deși vă recomandăm să o faceți), trebuie să știți că legislația din România nu s-a modificat! TOATE anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi <<mud>> și zăpadă <<snow>>), sub forma M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia națională. Totodată, nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă, acestea fiind obligatorii atunci când autovehiculul circulă pe un drum public acoperit cu gheață, zăpadă sau polei.
Acum, mai în detaliu, reamintim că legea din România nu merge dincolo de marcajul format din literele M și S, respectiv dincolo de definiția anvelopelor de iarnă/zăpadă din legislația de omologare a anvelopelor. Textul OG nr. 5/2011, prin care se modifică OG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, utilizează termenul „anvelope de iarnă”, anvelope care se identifică prin utilizarea literelor M şi S.
Denumirea de anvelopă “all-season” este o denumire comercială care nu defineşte cu exactitate tipul de anvelopă omologată pentru utilizarea pe timp de iarnă conform OG nr. 5/2011.
„Nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece”
Singurul criteriu care certifică faptul că anvelopa este omologată în acest sens este inscripţia literelor M şi S, sub una dintre formele menționate.
Prin urmare, dacă posesorii de autovehicule respectă legislația în vigoare și folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, anvelopele marcate cu literele M și S nu se aplică sancțiuni!
Registrul Auto Român vă recomandă să nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece, deoarece acestea sunt concepute ca la o temperatură de sub 7-8 grade Celsius să rămână moi, spre deosebire de cele de vară, pentru a păstra aderența la carosabil.
Înainte de a monta anvelopele, vă recomandăm să verificați anul fabricației (DOT) și adâncimea profilului. Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitați părerea unui specialist, care să observe dacă există urme specifice de uzură.
Este important de știut că o anvelopă de iarnă, aflată în condiții optime, crește aderența pe carosabilul acoperit cu zăpadă și scade distanța de frânare.
Precizăm că amenda pentru lipsa anvelopelor de iarnă, în condițiile specificate de lege, se încadrează în clasa a IV-a de sancţiuni (9-20 puncte-amendă).
În final, vă asigurăm că am citit și noi știrile despre “anvelopele care vor fi interzise din 2024”, dar rămâne cum am stabilit: vă anunțăm din timp când vor apărea noutăți legislative care pot avea impact asupra deținătorilor de vehicule din România”.
Zvon sau nu, cert este că o asemenea știre are și o componentă comercială. Cui prodest? Cui folosește un asemenea gen de dezinformare? Evident, vânzătorilor de anvelope care, se pare, și-au crescut vânzările la categoria anvelope de iarnă…
ECONOMIE
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
CEO Terapia, Dragoș Damian, critică lipsa de investiție reală în formarea resursei umane de către companii și o practică frecventă: recrutarea agresivă de la competitori.
„N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? În învățământ dual? În burse și practică pentru studenți? În laboratoare scumpe în facultăți? Nici o problemă! Participă la un târg de cariere și fură de la competiție câți angajați ai nevoie!
Povești de adormit mediul de afaceri
Urmărește o conferință la care iau parte șefii departamentelor de resurse umane și vei realiza ce profesioniști desăvârșiți sunt. Stăpânesc cu măiestrie o mulțime de formulări complicate care te conving cât de mult timp și bani alocă pentru atragerea, retenția și dezvoltarea oamenilor din organizația lor, cât de mult se investește în resursa umană, ce beneficii cuprinzătoare sunt acordate.
Ce nu știi însă este că toate lăudăroșeniile lor sunt povești de adormit mediul de afaceri pentru că, singurul lucru pe care îl fac este să fure angajați de la competiție. Păi are cineva chef, bani și timp să investească în angajați? Are cineva chef, bani și timp să dezvolte un director financiar sau economic, un specialist de calitate, de la director la analist, un specialist în operațiuni industriale de la director la ingineri la supervizori la operatori mașini alfa-numerice, un specialist în planificarea producției, un specialist în lanțul de aprovizionare, un specialist de mediu?
Instructajul costă sute de mii de lei
Uite. Un director financiar se pregătește în 5-10 ani, instructajul costă sute de mii de lei. Specialiști de calitate și de operațiuni industriale nu există, ei trebuie luați de pe băncile facultății, durează 1-3 ani pregătirea lor, tot sute de mii de lei. Specialiști de planificare, de aprovizionare, de mediu, la fel, nu există, costă mii și mii de lei pregătirea lor.
Pentru pregătirea unor astfel de specialiști este necesară muncă asiduă în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă de pe băncile facultății, etc.
Mergem la competiție și furăm
Prostii! Timp și bani dați de pomană. Așadar, mergem la competiție și furăm. Luăm oameni gata pregătiți de fraierii din alte companii, care cred bazaconii de tipul învățământ dual preuniversitar și universitar sau pierd vremea în pregătirea angajaților prin parteneriate cu facultățile. Sunt unii angajatori fraieri care cred în rolul angajatorilor de a ajuta societatea să progreseze prin dezvoltarea generațiilor Y și Z.
Cât de fraieri pot fi?
Furtul de angajați este soluția perfectă pentru orice șef de resurse umane:
- Poți da salarii mai mari sau beneficii de altă natură pentru că nu te costă nimic pregătirea lor;
- Nu există nici o lege împotriva furtului de angajați, dimpotrivă, Codul Muncii „încurajează” furtul de angajați prin prevederi ambigue. Astfel încât poți fura 1, 2, 5, 10, 20 de angajați. Poți fura atâția angajați de la competiție până o închizi și tot nu pățești nimic, degeaba reclamăa unii aceasta practică;
- În plus:
- Bonus 1: merită să vezi fețele directorilor cărora le furi angajații, sunt de neprețuit supărarea și frustrarea lor după ce au consumat timp și bani cu munca susținută în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă încă de pe băncile facultății. Niște fraieri, merită să râzi de ei;
- Bonus 2: daca angajatul furat nu se inseră în organizația ta, îl dai afara fără probleme, fără să fi consumat timp și bani pentru a-l pregăti. Și rămâi cu satisfacția că ai destabilizat competitorul de unde l-ai furat, care trebuie să consume timp și bani ca să pregătească pe altcineva.
Singura cale ieftină, să furi angajați de la competiție
Așadar, fură un angajat de la competiție, fură 2, 5, 10.
Totuși, fii un pic prudent, respectă niște reguli de bază:
- mergi tot timpul la conferințe ca să arați publicului că de fapt ești un angajator de top care investește timp și bani în pregătirea resursei umane. Și mai bine, cumpăra un loc într-un anuar ”Angajatori de Top”, e maxim 5.000 de Euro, dă bine;
- folosește anunțuri pe situl propriu, târguri de cariere, platforme de recrutare, companii de plasare de forța de muncă și vânători de capete, astfel încât să eviți orice risc ca planurile tale să fie dezvăluite;
- lipește afișe de recrutare pe stâlpi sau plasează banere în jurul locației competitorului pe care îl asediezi ca să-i furi angajații, demonstrezi astfel că ai publicat la loc vizibil intenția de angajare.
Singura cale ieftină și rapidă de dezvoltare a organizației tale este să furi angajați de la competiție. Succes!”, a spus Damian.
ADMINISTRAȚIE
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
Consiliul Județean Cluj a avizat realizarea trenului metropolitan, în ședința Comisiei de Urbanism de joi, 21 noiembrie.
Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTATU) din cadrul Consiliului Județean Cluj a avizat favorabil, cu condiționări, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al viitorului Tren Metropolitan Cluj.
Trenul metropolitan va rezolva problema mobilității urbane
„Pentru ca acest important proiect să poată merge mai departe, în sensul depunerii și obținerii finanțării europene, am decis să aprobăm, cu anumite modificări, documentația prezentată în comisie. Este necesar ca proiectul viitorului tren metropolitan să fie corelat cu toate proiectele de infrastructură publice și private aprobate deja pe traseul propus prin PUZ.
Această nouă investiție este una extrem de importantă din perspectiva rezolvării problemei de mobilitate urbană pentru cei aproximativ 500 de mii de clujeni care trăiesc și muncesc în Zona Metropolitană Cluj”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj și al Comisiei CTATU.
Ultima etapă a fazei de proiectare
Elaborarea PUZ-ului aferent Trenului Metropolitan Cluj, ca etapă finală a fazei de proiectare, a fost necesară în vederea stabilirii reglementărilor urbanistice pentru realizarea obiectivelor noi propuse în cadrul acestui proiect de infrastructură, reguli care nu au fost cuprinse, anterior, în cadrul PUG-urilor aflate în vigoare.
Proiectul Trenului Metropolitan constă în introducerea unui serviciu de transport public de călători de-a lungul infrastructurii de cale ferată existentă deja între localitățile Gârbău și Bonțida, via Cluj-Napoca, cu nu mai puțin de 23 de stații. Astfel, de-a lungul celor 48,8 km de traseu, vor fi amenajate noi peroane, un pasaj rutier subteran, trotuare, piste biciclete, parcări auto/moto/velo și stații de autobus.
EDUCATIE
VIDEO FOTO. Ciocolată Dubai, preparată de elevii Școlii Profesionale Speciale Samus Cluj. Va fi vândută la târgul de Crăciun
Elevii Școlii Profesionale Speciale Samus Cluj-Napoca au preparat, pentru prima dată, ciocolată Dubai, pe care o vor vinde în luna decembrie în cadrul târgului de Crăciun care va fi organizat în instituție.
Claudiu, Alex și Ramona, care sunt în clasa a X-a la specializarea Cofetărie-Patiserie, s-au ocupat de prepararea ciocolatei, asistați de profesorul de instruire practică și teorie Pompilia Lopes, care se ocupă de clasele de patiserie.
Rețetă adaptată de ciocolată Dubai Samus
”Noi tot timpul experimentăm la Samus rețete noi, poate și deoarece avem tot timpul ingrediente noi. Ne-am gândit să facem și ciocolată Dubai, pentru că este în trend și toată lumea vorbește despre ea.
Ne-am inspirat din rețetele de pe internet și am pregătit noi totul, inclusiv crema de fistic.
Am folosit trei rețete diferite de ciocolată, iar ultima ne-a ieșit cea mai bună.
Am folosit ciocolată neagră, pe care am amestecat-o cu ciocolată albă și am diluat-o cu frișcă din lapte, pentru a o putea topi. După care a urmat umplutura. Am prăjit separat cataiful în puțin unt, cam cum facem la pesmetul prăjit.
Separat am pregătit crema de fistic, care nu a fost ușoară.
Fisticul a trebuit decojit, opărit, am îndepărtat pielițele de pe el, după care l-am măcinat și amestecat cu lapte condensat, iar apoi l-am amestecat cu cataiful, dar am plusat și cu puțină esență de fistic, să se simtă mai pregnant gustul.
Am turnat amestecul între două foi de ciocolată, iar deasupra am făcut un strat colorat cu verde și am presărat, deasupra, bucățele de fistic, pentru decor.
Este o rețetă adaptată de ciocolată Dubai Samus”, a spus Pompilia Lopes pentru Cluj24.
Potrivit acesteia, ciocolata Dubai a fost prima tentativă de a pregăti ciocolată împreună cu elevii.
”Ce am constatat diferit este cataiful care face produsul mai crocant. Gustul final este deosebit, iar aromele sunt plăcute. Această rețetă nu are deloc zahăr”, a precizat profesoara de la Samus.
Experiență inedită pentru elevi
Claudiu a auzit de ciocolata Dubai de pe internet și consideră că participarea la pregătirea acesteia a fost o experiență care i-a plăcut.
”Am curățat fisticul, l-am opărit, l-am curățat de pieliță, după care l-am măcinat. Gustul final a fost foarte bun și mă bucur că a ieșit așa ceva din mâinile mele.
Am vrut să mă fac patiser pentru că îmi place meseria asta, să fac prăjituri și dulciuri”, a spus elevul.
Colegii săi, Alex și Ramona, nu auziseră înainte de ciocolata Dubai, dar recunosc că le-a plăcut să participe la crearea unui produs devenit celebru.
”Mie îmi place să fac preparate de cofetărie, prăjituri, în special cu mere sau brânzoici. Iar acum am trecut la ciocolată Dubai, iar gustul a ieșit foarte bun”, a precizat Alex.
Ramona are ceva mai multă experiență, după ce a fost anul trecut, printr-un program Erasmus, în Portugalia, într-un schimb de experiență de două săptămâni, unde a lucrat într-un restaurant.
”Îmi place să fac orice din domeniul cofetărie-patiserie, nu am unul preferat. Dar a fost interesant să lucrez la ciocolata Dubai, unde, printre altele, m-am ocupat de amestecarea cataifului la partea de prăjit”, a completat Ramona.
Cei trei elevi speră ca, după absolvire și după ce primesc o diplomă recunoscută de Ministerul Educației, să se angajeze într-o patiserie sau cofetărie din județul Cluj.
Produs nou pentru târgul de Crăciun
Directorul adjunct al Școlii Profesionale Samus, Teofana Sferle, a menționat că pentru târgul de Crăciun organizat în luna decembrie la școală, una dintre surprize va fi ciocolata Dubai, care va fi vândută de elevi.
”În fiecare an la târg vom avea produse realizate de către elevii noștri și abia aștept să vedem ce succes vom avea cu noul produs. Banii rezultați în urma târgului vor fi folosiți pentru finanțarea diferitelor activități. Mergem la un film sau la karting, de exemplu”, a spus Sferle.
O bucată de ciocolată Dubai Samus de 100 de g va fi vândută la târgul de Crăciun cu 20 de lei.
Copiii, angajați după absolvire
Școala Profesională Specială Samus pregătește elevi cu cerințe speciale pentru meseria de cofetar-patiser, urmând să fie făcute demersuri și pentru autorizarea meseriei de bucătar, care este foarte căutată acum pe piața muncii.
”Avem și resurse materiale și umane. În ateliere – școală avem trei spații diferite unde elevii învață, în cei patru ani de studiu, să pregătească diverse preparate culinare.
La finalul clasei a XII-a se organizează un examen de certificare a competențelor profesionale, elevii vor fi evaluați și vor trebui să gătească un preparat tras la sorți.
Copiilor le crește stima de sine când văd cât de bine le iese, din mâinile lor, un preparat bun”, a explicat Sferle.
Potrivit acesteia, sunt, deja, absolvenți de la Samus angajați în domeniul cofetărie- patiserie la firme de profil din Cluj-Napoca.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
VIDEO FOTO. Ciocolată Dubai, preparată de elevii Școlii Profesionale Speciale Samus Cluj. Va fi vândută la târgul de Crăciun
VIDEO. Aron Bogdan: Partidul S.O.S. România, o platformă în care poți să te exprimi liber, să-ți asumi adevărata identitate (PE)
Bărbat rănit grav pe un șantier din Cluj-Napoca. A fost intubat
Adrian Axinia, europarlamentar AUR: Trenul electric care merge o zi și… atât (PE)
CTP Cluj: Se eliberează ABONAMENTELE de călătorie pentru refugiați, deportați, deținuți politici și persoane cu DIZABILITĂȚI
