Fertilizarea in vitro reprezintă ultima șansă pentru cuplurile care nu pot avea copii, primul centru din România care a lansat procedurile aferente fiind deschis la Cluj-Napoca la Clinica Ginecologie I în anul 1999 de către profesorul Vasile Surcel.

După 20 de ani de activitate, Compartimentul Fertilizare in Vitro (FIV) al Clinicii de Ginecologie nr. 1 din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca continuă cu succes să dea o speranță femeilor cu probleme de sterilitate, că vor reuși să rămână însărcinate și să aducă pe lume copii.

Cluj24 a stat de vorbă despre tainele fertilității in vitro cu Prof. Dr. Daniel Mureșan, de la Clinica de Ginecologie nr 1, și cu Dr. Mihai Surcel, șeful Compartimentului FIV.

Medicii obstetricieni dau asigurări viitoarelor mămici că vaccinul anti-COVID nu afectează nici sarcina, nici fertilitatea și nici procedurile de FIV, astfel că procedura poate fi făcută și în perioadă de pandemie.

Avantaj pentru FIV la Ginecologie 1

Rep: Cum a început fertilizarea in vitro la Cluj?

Daniel Mureșan: Pot să vă spun că aici, la noi, la Cluj a fost inaugurat primul centru de fertilizare in vitro din România de către profesorul Vasile Surcel în anul 1999. A fost un lucru foarte important pentru că în ziua de astăzi foarte multe cupluri se confruntă cu probleme în a avea un copil.

Cauzele infertilității cuplului sunt multiple – pe lângă problemele medicale, vârsta la primul copil este tot mai întârziată – școală, educație, carieră, existența contracepției – astfel cuplurile ajung mai târziu la dorința de a avea un copil și astfel pot să apară diverse probleme medicale care le scad șansele și pentru aceasta au nevoie de un ajutor.

Acest centru de fertilizare in vitro, prin faptul că este inclus în Clinica Ginecologie I, are un mare avantaj pentru că noi putem să integrăm toate etapele: de la diagnosticul cauzei sterilității până la tratamentele chirurgicale premergătoare necesare (laparoscopii, histeroscopii), pentru a ajunge într-o stare bună pentru fertilizarea in vitro.

De asemenea, în cadrul Clinicii asigurăm urmărirea acestor sarcini prin realizarea diagnosticului prenatal complex și prin monitorizarea evoluției sarcinii.

Toate sarcinile sunt prețioase, dar în cazul sarcinilor obținute prin FIV emoțiile familiei sunt complet altele. În Clinica Ginecologie I urmărim complex aceste „sarcini prețioase” și contează foarte mult conceptul ”Take home baby”, ai pornit la un drum si aștepți să ajungi în  siguranță la final, să fie acasă la tine copilul pe care ți-l dorești.

E nevoie de asistența reproducerii

Rep: Câte cazuri ați avut de la înființarea acestui departament FIV până în prezent?

Mihai Surcel: Numărul de cazuri, dacă doriți, s-a mers proporțional cu informarea populației. Sigur, la început numărul de cazuri a fost mai redus, iar ulterior, când fertilizarea in vitro a început să fie asumată de întreaga populație, adresabilitatea a crescut. În paralel, însă, și asta este un lucru pozitiv, au apărut multe alte centre ceea ce este foarte bine.

Lăsând la o parte conceptul de competiție, în România este o nevoie stringentă de o asistență a reproducerii.

Totuși, practic, de-a lungul timpului, numerele au fluctuat. În momentul de față am avut handicapul pandemiei, handicap care poate pentru noi ne-a costat un pic mai mult în contextul în care suntem și o clinică COVID.

Am asistat urgențele COVID ceea ce, pentru mine, a fost o frână.

Referitor la procedeul tehnic a ceea ce înseamnă fertilizarea in vitro, în primul rând ea trebuie văzută ca și o parte a tratamentului de sterilitate dar, probabil, este zona cea mai delicată și din cauza aceasta este un teritoriu care este recomandat să fie realizat de medici cu competență în fertilizarea in vitro.

În țara noastră există, în continuare, o anumită reticență în populație și chiar și printre medici vizavi de ce înseamnă această procedură, cât este de agresivă pentru pacienți și, în sensul acesta, vreau să spun foarte clar că are o faimă mult mai proastă decât o merită, mai pe românește riscurile pe care le presupune această procedură sunt mult mai mici decât se vehiculează.

Hormonii, asemănători cu cei naturali

Prima teamă este legată, evident, de expunerea la hormoni și vreau să spun apăsat, dincolo de impresiile mele personale, pe date concrete.

Hormonii pe care noi îi folosim noi sunt gândiți foarte asemănător cu cei naturali. Cu alte cuvinte, pacienta nu este expusă la substanțele pe organismul ei nu le cunoaște si nu este obișnuit cu ele.

Consecutiv acestei expuneri, reacția organismului, energică, produce alți hormoni – progesteron dar care, totuși, sunt la cote mult mai mici față de ceea ce se întâmplă într-o sarcină.

Deci, cu alte cuvinte, rezervele față de fertilizarea in vitro în mod normal ar trebui să fie mari.

Dar aceste paciente care ajung la fertilizare in vitro sunt un segment aparte și, în această logică, ele vor trebui urmărite toată viața cu mai multă atenție pentru că, din păcate, ceea ce la o vârstă tânără frânează fertilitatea, la o vârstă mai înaintată poate deschide ușa spre alte complicații medicale.

Și atunci, independent dacă vor face sau nu FIV, aceste paciente vor trebui toată viața urmărite, monitorizate un pic mai atent, ceea ce specialiștii în ginecologie știu.

Contează vârsta

Asumându-ne aceste lucruri, în principiu, în ziua de azi, respectând protocoalele, FIV este o procedură relativ sigură. Acest tratament se adresează unui număr tot mai mare de paciente cu probleme de fertilitate și acest lucru se întâmplă din două motive.

Din cauza vârstei la care cuplurile din ziua de astăzi încep să se gândească la o sarcină, pot să aibă deja alte afecțiuni ceea ce face ca efortul depus la obținerea unei sarcini să fie mai complex și atunci se justifică această fertilizare in vitro.

Doi la mână, vârsta, deoarece fertilitatea naturală scade abrupt după 38 și mai ales după 40 de ani. De foarte multe ori pacientele vin la noi după aceste vârste și astfel efectiv timpul de care dispun e mult mai scurt.

Femei de 40 de ani apelează la FIV

Rep: Care e vârsta medie a pacientelor care recurg la această soluție?

Mihai Surcel: În centrul nostru vârsta medie e destul de avansată, în jur de 38 – 40 de ani, adică multe dintre aceste cupluri au tatonat prea mult timp variante mai simple tratament sau au sperat în validarea pe resurse personale a potențialului biologic, ceea ce, într-un fel sau altul, ne limitează foarte mult.

Dacă ar fi să dau un mesaj pentru pacientă, acesta sună în felul următor: cuplul și medicul ginecolog curant să facă un bilanț al fertilității, chiar dacă încă ideea unei sarcini nu este în proiectul familiei.

În această logică chiar și la 30 de ani o pacientă care nu își dorește încă o sarcina să aibă totuși o discuție cu ginecologul vizavi de resursele biologice de care dispune și acesta să o orienteze vizavi de timpul pe care îl are și de potențialele probleme medicale identificate.

Rata de reușită, 45%

Rep: Care este rata de succes a acestei proceduri?

Mihai Surcel: Rata de succes depinde foarte mult de circumstanțe, adică avem paciente cu potențial biologic foarte bun, se decid femeile sub 30 de ani care au resurse excelente unde, sigur, în ziua de azi se transferă un singur embrion tocmai pentru a nu apărea sarcini multiple, care au un risc obstetrical crescut.

Și aici, în principiu, ar trebui vârste foarte bune pentru a avea peste 45% procent de reușită.

Daniel Mureșan:  Ceea ce este foarte mult, pentru că toate standardele din lume sunt la 40- 45%.

Mihai Surcel: Sigur, aici vorbim de grupul cel mai bun. Ulterior, evident că cifrele scad, și sigur peste 40 de ani se duc foarte rău în jos și acesta este unul din motivele pentru care, din nou, am rugat pacientele să se adreseze la timp centrelor de FIV.

Din păcate, indiferent cât de tinere se mențin pacientele, indiferent cât de bine se simt, din păcate ovocitele lor au vârsta din buletin. Și, dintr-o dată, acolo șansele se duc mult jos, la 42 de ani, din păcate, stăm la 15 la sută ca și rată de reușită.

Evident că orice patologie suplimentară va contribui negativ la rata de reușită. Fiecare pacientă trebuie analizată separat.

Tipuri de cheltuieli

Rep: Cât costă un astfel de tratament?

Mihai Surcel: Pentru FIV avem trei tipuri de cheltuieli. În primul rând sunt cheltuielile cu analizele și în sensul acesta ține un pic și de pacient, cum reușește să își găsească laboratoare cu prețuri mai mici. Vorbim de sume care nu ar trebui să treacă de 1500 de lei.

În altă ordine de idei, foarte multe din aceste paciente au inițiat terapia de evaluare a fertilității nu neapărat cu gândul la fertilizarea in vitro, iar în bună parte aceste analize efectuate deja sunt utile și pentru noi, deci prețul poate fi sigur decongestionat prin analize anterioare.

Apoi avem partea de procedură și aici avem două variante limpezi, distincte.

Costurile fertilității in vitro

Avem scenariul în care intervenția noastră este oarecum minimală și anume fertilizare in vitro când practic ovocitele și spermatozoizii sunt puși împreună în laborator și avem variante mai agresive, în care injectăm la microscop spermatoizii în ovocite, iar prețul este 4.500 – 5.700 de lei la cea de-a doua procedură.

A treia cheltuială este a medicamentelor pentru că, până la urmă, este ca și cu o haină. Tehnic, îmi dau seama pentru o anumită vârstă ce doză ar trebui să utilizez, dar până la urmă organismul pacientei uneori impune creșterea dozelor, alteori scăderea lor, și aici e o zonă în care nu putem da o cifră fixă.

Sumele pot varia mult, de la 2.000 la 8.000 de lei

Daniel Mureșan: Prețul global la tehnica standard se încadrează între 2.500 – 3.000 de euro în medie cu mențiunea că fertilizarea in vitro a evoluat foarte mult de când a apărut, sunt mai multe subtehnici tocmai în ideea de a se adresa adaptat fiecărui cuplu.

Noi tratăm un om, o familie, un cuplu, nu o boală și de aceea costurile pot să varieze în funcție de cum răspunde pacienta la tratament și de tipul de tehnică aleasă pentru fiecare pacient în parte.

Rostul nostru este să ajutăm oameni

Rep: Ca timp, cât durează de când un cuplu, o femeie, decid să aducă pe lume un copil. Cât durează până rămâne însărcinată?

Mihai Surcel: În mod normal formula ar fi următoarea. Este de dorit ca fiecare pacientă să aibă un ginecolog și atunci, practic, ginecologul la momentul cu pricina, face prima evaluare care exclude patologiile serioase.

Este așa numitul consult practic pre-concepțional iar în măsura în care acesta este fără probleme, pacienta va fi lăsată natural șase luni – un an să încerce să conceapă, în ideea în care, până la urmă, natura face lucrurile cele mai bune.

Rostul nostru este să ajutăm oameni, nu să interferăm peste regulile naturii. Natura este mult mai rafinată decât suntem noi cu manopere noastre. Noi încercăm să o mimăm, să corectăm, să încercăm să fim în spatele ei.

Competențe în fertilitate

În eventualitatea în care la acel prim consult, colegii noștri ginecologi generaliști constată resurse reduse sau patologii chiar dacă nu s-a produs un blocaj total al fertilității, automat ni se adresează nouă, celor care suntem cu competența pe domeniul sterilității, moment în care sunt scenarii în care patologia respectivă poate fi controlată, chiar rezolvată complet. Atunci, evident, procedura de tratament, de asistența reproducerii, este condiționată de cât durează rezolvarea acestei prime probleme, fie ea nu poate fi rezolvată.

Practic, noi vom avea de rezolvat nu doar o problemă de fertilitate ci și o problemă suplimentară care frânează răspunsul ovarelor la stimulurile noastre când sigur că ne vom duce mai repede pe această procedură tocmai în ideea de a câștiga timp.

În varianta în care, totuși, trece acest timp sau resursele biologice sunt limitate intrăm în acțiune prin proceduri inițiale mai simple și, finalmente, dacă suntem presați biologic sau eșuăm prin mijloacele standard, apelăm la fertilizarea in vitro. Termenii pe care noi îi folosim în biologie, în medicină, sunt un spațiu de trei – șase luni în ideea în care, natural, cuplul obține o sarcină în trei – patru luni.

Abordare graduală

Daniel Mureșan:  Fertilizarea in vitro este o soluție la care se apelează dacă celelalte tipuri de tratament ale sterilității nu dau rezultate. De aceea încercăm o abordare graduală însă, indirect, la această ultimă variantă sunt și alte tipuri de tratament de sterilitate și în multe situații se rezolvă lucrurile mai ușor și nu ajungem la fertilizare in vitro. Când se ajunge la ea este ultimul tren pentru cei care nu mai sperau să aibă copii.

Sunt sterilități care necesită fertilizare in vitro, unde există o cauză. Pacienta nu are trompe funcționale sau au fost extirpate pentru diverse boli, sau are o disfuncție hormonală.

Sunt și situații în care nu găsești absolut nimic, dar femeile nu rămân gravide, acestea fiind sterilități inexplicabile iar atunci fertilizarea in vitro îți permite să controlezi fiecare etapă până la implantarea embrionului. Deci știi exact, ai stimulat, câte ovocite ai obținut, câte au funcționat, cât s-a recoltat, câți embrioni ai, pe care îi alegi.

Această criză trebuie să o luăm noi sub control. Sigur, imită natura în  mai multe etape. Sunt foarte multe tehnici de fertilizare în vitro care mai de care mai avansată.

În România folosim tehnicile de transfer de embrion proaspeți, formați în momentul fecundației în laborator sau mai este varianta să îi congelăm și dacă sunt mai mulți embrioni în cicluri următoare fără să mai fie nevoie de toate aceste costuri de tratament hormonal atunci într-un ciclu normal, ușor optimizat, se pot transfera acești embrioni și se pot face 3- 4 transferuri de embrioni în lunile următoare dacă nu obții din prima un rezultat. Este un câștig foarte mare și crește mult șansa de a avea un copil.

Fătul este sănătos

Fătul rezultat în urma acestui proces de fertilizare este absolut sănătos pe care, sigur, noi îl păzim mai atent. Pentru noi fiecare sarcină este la fel de prețioasă dar pentru că aceasta a necesitat investiții, emoții, să spunem că poate beneficiază de o urmărire mai atentă în timpul sarcinii. Copiii rezultați în urma fertilizării in vitro sunt sănătoși, nu au nici un handicap.

Mihai Surcel: Din perspectivă documentată diferențele sunt mici și, într-adevăr, foarte mulți ani a existat această temere din public dar și dinspre medici cum că ingerința noastră în acest fenomen natural ar putea să aibă un decont vizavi de calitate.

Acum suntem mult mai relaxați în sensul în care cifrele sunt un pic diferite față de populația generală, dar vreau să adaug o nuanță. Există o creștere minimă a numărului de anomalii de structură și genetice, dar s-a dovedit ca aceasta este datorită vârstei mai avansate a pacientelor cu îmbătrânirea ovocitelor.

Daniel Mureșan: Cu alte cuvinte, dacă comparăm gravide de aceeași vârstă cu sau fără fertilizare in vitro e la fel. Sigur, dacă comparăm paciente cu fertilizare in vitro care au din start 35 – 40 – 42 de ani, cu cele spontane care au 20 -25 – 28 de ani, există o diferență, dar aceasta este nesemnificativă.

Peste 500 de copii rezultați prin FIV

Rep: Câte femei au apelat din 1999 la fertilizare in vitro la Cluj?

Mihai Surcel: Atunci când avem un număr de 150 – 200 proceduri pe an, și vorbim de rata de reușită, ajungem la 30-40 de sarcini pe an, ceea ce înseamnă peste 500 de copilași care sunt ca și ceilalți copii.

Rep: Ce v-au spus pacientele care au fost reticente la început față de această procedură, după ce au rămas însărcinate și au născut?

Mihai Surcel: De cele multe ori reticența e depășită în momentul în care se începe procedura. Nu este atât de agresivă pe cât se crede iar inițierea ei asumă, din partea cuplului, un grad de liniște emoțională și depășirea disconfortului creat de această procedură.

Noi, practic, nu începem nimic până când cuplul nu doar că este împăcat logic cu ceea ce este de făcut, dar și emoțional. Asta este o condiție, indiferent cât mi se pare de logic ce fac, cât de puțin agresiv, indiferent cât cred eu că este tot ce înseamnă etică și că nu încalc limitele naturii, câtă vreme în cuplu există cea mai mică reticență, nu facem niciun pas.

Oarecum, aceste cupluri nu mai sunt în situația de a fi nemulțumite pentru că abia așteaptă o rezolvare a sterilității.

Paciente din toată țara

Rep: De unde provin pacientele centrului? Doar din Cluj sau și din alte județe?

Mihai Surcel: Au venit din toată țara, din Constanța am avut, sau din Reșița.

Daniel Mureșan: Vin o dată pentru investigații când au probleme de sterilitate, le operăm, se atașează de noi, se bucură de rezultate. Multe paciente, după operație, rămân gravide spontan. Găsim o cauză tratată chirurgical și le operăm, dacă nu, aceste investigații înainte de intervenție ne permit ca să abordăm mult mai personalizat tipul de fertilizare.

Se creează o legătură care ține, avem paciente care vin la noi de 20 – 30 de ani și cu care păstrăm legătura.

Vaccinul nu afectează fertilizarea

Vreau pe această cale să transmit și un mesaj foarte important. Au fost în ultima perioadă foarte multe discuții în spațiul public legate de impactul vaccinului anti-COVID asupra fertilității.

Pot să vă spun că în momentul de azi, pentru că este un vaccin care a fost cel mai mult utilizat, există studii apărute în SUA si Europa făcute de instituții serioase, naționale, care toate arată că vaccinul nu are nici un impact asupra fertilității. Nu are niciun impact asupra sarcinii, femeile se pot vaccina oricând și este de dorit să se vaccineze, inclusiv în sarcină, pentru că în timpul sarcinii organismul este solicitat de sarcină și resursele lui de apărare scad.

Toți medici știu ca gravidele reacționează particular, organismul face forme mai grave de boală decât în afara sarcinii deoarece corpul are o parte din rezerve alocate pentru sarcină. Deci vaccinul nu face rău nici fertilității si nici sarcinii. Se pot vaccina oricând doresc și chiar este de recomandat înainte, în timpul sarcinii, în lactație, nu are nicio interferență cu acestea, și le asigură o protecție necesară.