EXCLUSIV/ Domnul Radu, profesor clujean în prag de pensionare, și școala online: „Vrei nu vrei, viața te învață să te adaptezi”

Noul format online al învățământului a pus în dificultate mulți profesori din România. Folosirea tehnologiei și predarea prin intermediul unui computer/laptop au fost forțate de efectele pandemiei din ultimele luni, iar din ceva ce părea departe de a fi implementat în sistemul de învățământ învechit al României, s-a transformat în ceva necesar și obligatoriu.

Astăzi, profesorii care refuză să își susțină orele în format online, pot suferi repercusiuni, cum ar fi neplata acestora.

În ce mod cadrele didactice s-au adaptat sau nu noului mod de predare, depinde de unitatea de învățământ din care fac parte și, desigur, de fiecare profesor în parte.

De departe, categoria care a fost nevoită să se familiarizeze cu școala online este reprezentată de cadrele didactice în vârstă.

Carieră didactică de 44 de ani

Cluj24.ro a luat legătura cu Radu Lascu, profesor în învățământul primar în cadrul Școlii Gimnaziale „Nicolae Titulescu” din Cluj-Napoca. Dascăl care a absolvit Liceul Pedagogic și Facultatea de Istorie, Radu Lascu predă elevilor de peste 44 de ani, fiind în prag de pensionare.

Profesorul a povestit în exclusivitate pentru Cluj24.ro ce înseamnă noul sistem online de predare pentru un cadru didactic care face parte din învățământul românesc de aproape cinci decenii, cum se adaptează profesorii cu o lungă experiență de predare în spate, dar și diferențele între învățământul din trecut și cel de astăzi.

„Este o nouă abordare pentru toți profesorii și învățătorii, pe care nu ne-am fi putut-o imagina în urmă cu câteva luni. Au trecut șapte luni și putem spune că atât elevii, cât și profesorii s-au adaptat la această nouă modalitate de învățământ”, explică dascălul, despre învățământul online.

Liant dascăli-elevi-părinți

Totodată, Radu Lascu consideră că „interacțiunea umană este foarte importantă în cadrul noii metode de învățământ, dar și dezvoltarea coeziunii de grup”.

”Noi, profesorii suntem <<generalii>> grupului și depinde de noi cum îl manageriem”, a mai spus acesta.

Învățătorul, cu o considerabilă experiență în sistemul de învățământ românesc, pune accent pe modul de a comunica cu copiii, explicând că și părinții joacă un rol important.

„Există acest liant dascăli-elevi-părinți, iar dacă unul dă rateuri nu este bine. La noi în școală funcționează”, a declarat cadrul didactic.

Adaptarea la învățământul online, o provocare

Rep: A fost greu să vă adaptați la acest nou format online?

R.L. Pentru mine a fost o provocare! Totul s-a făcut din mers, fără a ști ce urmează mâine, dar mulțumită colectivului școlii am reușit să ajungem la un numitor comun, comunicând și împărtășind informațiile între noi.

Mai există, desigur, sincope ici-colo, pe care nu putem să le negăm.

Rep: Știm cu toții că profesorii mai în vârstă sunt mai reticenți atunci când vine vorba despre școala online sau tehnologie. Ce părere aveți despre acest lucru?

R.L. Nu aș spune neapărat că e vorba de reticență, ci mai degrabă de factorul de stres, care a fost unul ridicat pentru toate cadrele didactice. În momentul în care s-a dat drumul la acest învățământ online, a fost precum startul unui concurs de sport. Unii au alergat mai repede, însă ce este important e ca toți să ajungem la final. Nu neg faptul că am întâmpinat și dificultăți, însă prin muncă susținută și prin colaborarea cu colegii, chiar și noi, cadrele didactice aflate în prag de pensionare, am făcut față școlii online.

Vrei nu vrei, viața te învață să te adaptezi. Dacă stai să aștepți să îți vină toate de-a gata, nu se poate, mai ales în învățământ.

Munca de profesor nu este una ușoară, pentru că noi, în primul rând lucrăm cu oameni. Un copil care nu a fost bine informat, instruit, poate să fie un rebut al societății, iar eu, ca și cadru didactic, nu mi-am permis acest lucru.

Învățământul online va fi necesar, societatea progresează

Rep: Ce greșesc părinții în educația copiilor?

R.L: Niciodată nu am dat lecții părinților, pentru că aceștia pentru mine au fost parteneri. Din păcate, în societatea românească, toată lumea se pricepe la toate. Stau în banca mea, dar pot să spun că sunt bine pregătit în meseria mea.

Este bine ca părinții să fie informați tot timpul, iar cu sprijinul lor, multe căi se pot deschide. Rolul lor este foarte important, deoarece împreună ajungem la îndeplinirea scopului pe care ni l-am propus încă de când ne-am întâlnit pentru prima dată, atunci când copiii erau în clasa pregătitoare.

Învățământul online va fi necesar până la urmă, deoarece societatea progresează, dar este la fel de important precum cel față în față. Profesorul trebuie să fie format în noile tehnologii, trebuie să se pregătească.

Toată această pregătire a profesorului trebuie să fie exhaustivă și să motiveze copilul. Totodată, este foarte important, iar eu acord o mare importanță și atenție temerilor elevilor, a timidități, a fricii de a nu fi ridicol.

Contribuțiile lor trebuie să fie acceptate, să fie provocați și încurajați în a da răspunsuri, chiar dacă acestea sunt unele greșite. Trebuie încurajată interacțiunea în cadrul grupului, iar copiii trebuie pregătiți, pe lângă materiile de la școală, și pentru viață.

Primii săi elevi au acum 52 de ani

Rep: Ați avut parte de o anumită instruire din partea școlii pentru a vă descurca cu învățământul online?

R.L: Au fost susținute web-binarii, la care am participat, prilej cu care am fost ghidați spre „a mânui” aceste dispozitive necesare școlii online. În principal, am evitat să dau teme prin intermediul telefonului, folosind în special platforma Microsoft Teams, care este un mijloc extraordinar de a lucra cu elevii. Cred că se poate lucra foarte bine în sistemul online, dar noi, ca și cadre didactice trebuie să ne ținem promisiunile față de elevi, să le verificăm munca și să le dăm un feedback, iar ei să respecte regulile.

Rep: Cum a evoluat învățământul românesc, față de începutul carierei dumneavoastră?

R.L: Este o poveste lungă, dar frumoasă. Primii elevi pe care i-am avut au acum vârsta de 52 de ani. Să știți că și înainte de ‘89 se făcea școală, iar totul părea mai simplu.

Pe lângă problemele care erau atunci, profesorii nu aveau de întocmit atâtea hârtii, ci se axau în principal pe predarea la clasă. Acum, spre deosebire de trecut, există prea multă informație, manualele sunt încărcate, la fel și programa, dar eu am speranța că învățământul românesc poate sta „mai sus” decât este acum.

E nevoie, însă, de cineva care să controleze activitatea didactică, cineva care să facă o nouă programă școlară. Din păcate, apare acest populism, „lasă că se poate și așa”. În trecut, fiecare școală își implementa propriul concurs, cum ar fi cele de capacitate sau admitere, ceea ce ar fi bine să se facă și astăzi.

Copiii de astăzi sunt mai deștepți, mai inteligenți

Rep: Cum s-au schimbat elevii în decursul celor peste patru decenii de când predați?

R.L: Copiii de astăzi sunt mai deștepți, mai inteligenți. Dar chiar și așa, întotdeauna le spun atât elevilor mei, cât și părinților lor, că un copil care are acum 7 ani este la fel ca un copil de 7 ani de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Și ei, cu școala care era atunci, au realizat lucruri extraordinare, cu tehnologia de atunci. Acum, în schimb avem acces mult mai facil la informație, copiii știu, de exemplu, să citească de la vârste mai fragede decât în trecut.

Rep: Ați spus că învățământul online este necesar. Credeți că este totodată și mai bun decât cel în format fizic?

R.L: Totul depinde de cadrul didactic. Copiii, atunci când văd imagini și li se explică prin intermediul lor, ei înțeleg mult mai bine. De exemplu, în urmă cu 15-20 de ani era o problemă pentru mine să am harta României, pe fondul schimbărilor politice de atunci. Acum, însă, mijloacele moderne și materialele pe care le putem accesa online ne sunt de un real folos, dar este foarte important ca înainte de a fi prezentate, acestea să fie verificate, deoarece uneori poate fi vorba și de informații false.

Narcisa Corina Bud